Contestaţie la executare. Decizia nr. 2715/2012. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2715/2012 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 12-12-2012 în dosarul nr. 2715/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 12 Decembrie 2012
Președinte - M. A.
Judecător O. L.
Judecător C. C. S.
Grefier I. B.
DECIZIA CIVILĂ Nr. 2715/2012
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe recurenta AGENȚIA NAȚIONALĂ DE A. F. P. ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE IAȘI, recurent C.- C. DE A. DE S. IAȘI și pe intimat M. M. F., având ca obiect contestație la executare suspendare executare silită.
La apelul nominal făcut în ședința publică, lipsă părțile.
Procedura este completă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care;
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și declarând închise dezbaterile, instanța rămâne în pronunțare.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra recursului civil de față constată următoarele:
P. cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Iași sub nr._, contestatorul M. M. F. a solicitat instanței anularea titlului executoriu emis de către C. de A. de S. Iași nr._/27.12.2010 precum și a somației_/27.12.2011.
Motivându-și în fapt cererea contestatorul a înfățișat că la 16.01.2012 a primit actele contestate prin care i se aduce la cunoștință faptul că datorează CAS suma 3916 lei reprezentând 2062 lei contribuție de asigurări de sănătate, 1545 lei reprezentând dobânzi și 3916 lei penalități de întârziere.
S-a invocat în esență că acest titlu este nelegal deoarece nu există un contract de asigurare încheiat cu C. de A. de S. și că nu a beneficiat de niciun serviciu din partea CAS.
A mai susținut că pe parcursul celor 6 ani pentru care s-au calculat contribuția, dobânzile și penalitățile nu a fost niciodată înștiințat despre faptul că ar avea vreo obligație de plată neachitată.
Contestația nu a fost motivată în drept.
A depus alăturat cererii copia titlului executoriu și a somației contestate.
Cererea a fost legal timbrată.
Legal citată intimata C. Națională de A. de S., C. de A. de S. Iași a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestației la executare invocând faptul că Legea 95/2006 prevede că asigurările de sănătate persoanele care exercită profesii liberale sau sunt autorizate să desfășoare activități independente sunt obligate să depună la casele de asigurări de sănătate declarații privind obligațiile ce le revin față de fond și dovada plății contribuțiilor. P. nedepunerea declarațiilor la termenele stipulate contestatorul a încălcat disp. art. 81 din OG 92/2003 și 215 din legea 95/2006, respectiv art. 8 din OUG 150/2002.
Acestuia îi revenea obligația legală de a-și declara veniturile și de a face dovada plății contribuțiilor, acesta s-a sustras de la această obligație legală astfel încât nu își poate susține contestația pe propria turpitudine.
Potrivit codului de procedură fiscală are obligația calculării obligațiilor fiscale și a accesoriilor pentru intervalul de prescripție fiscală iar în conformitate cu disp 110 alin3 Cod proced. fiscală decizia de impunere constituie titlu de creanță.
Decizia a fost comunicată contestatoarei prin intermediul serviciilor poștale cu scrisoare recomandată cu confirmare de primire conform art 44 din OUG 92/2003.
A solicitat intimata judecarea cauzei și în lipsă.
A depus alăturat întâmpinării copia dosarului de executare cuprinzând somația din 27.12.2011, titlul executoriu nr._/27.12.2011, decizie de impunere nr. 6345/23.09.2011, calcul detaliat contribuții și accesorii.
Instanța de fond a încuviințat pentru ambele părți administrarea probei cu înscrisurile depuse la dosar.
P. sentinta civilă nr. 6448 din 23 martie 2012 pronunțată de Judecătoria Iași s-a admis contestația la executare formulată de contestatoarul M. M. F. domiciliat în Iași . 10-0 . . în contradictoriu cu intimata C. Națională de A. de S. CAS Iași cu sediul în Iași .. 18-20, s-a anulat executarea silită pornită de intimată în dosarul nr._ și s-a obligat intimata la plata cheltuielilor de judecată, 197 lei reprezentând taxă de timbru și timbru judiciar și 200 lei onorariu avocat.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut următoarele:
„Intimata C. Națională de A. de S., C. de A. de S. Iași a emis la data de 23.09.2011 decizia de impunere nr. 6345 prin care, pe baza comunicărilor din partea ANAF, a calculat contribuția datorată de către contestatoare cu titlu de contribuție de asigurări sociale de sănătate, în cuantum de 2062 lei, dobânzi de 1545 lei și penalități de întârziere de 309 lei, calculate în anexa la decizie, pentru perioada 15 martie 2006 – 16 sept. 2011.
Conform mențiunilor deciziei de impunere, aceasta reprezintă titlu de creanță conform disp,art. 110 din OG 92/2003 și instituie obligația achitării sumelor din titlu până pe data de 5 a lunii următoare dacă data comunicării este cuprinsă în intervalul 1-15 din lună respectiv până pe data de 20 a lunii dacă data comunicării este cuprinsă între 16 – 31 din lună.
Susține intimata că a emis decizia de impunere în conformitate cu dispozițiile art. 257 alin 2 din legea 95/2006 art. 85 alin 1 lit b și 91 alin 1 -3 din OG 92/2003 și că a comunicat-o către contribuabil prin scrisoare recomandată
Conform dis part. 141 cod proc fiscală: ”Executarea silitã a creanțelor fiscale se efectueazã în temeiul unui titlu executoriu emis potrivit prevederilor prezentului cod de cãtre organul de executare competent în a cãrui razã teritorialã își are domiciliul fiscal debitorul sau al unui înscris care, potrivit legii, constituie titlu executoriu.
În titlul executoriu emis, potrivit legii, de organul de executare prevãzut la alin. (1) se înscriu toate creanțele fiscale neachitate la scadențã, reprezentând impozite, taxe, contribuții și alte venituri ale bugetului general consolidat, precum și accesoriile aferente acestora, stabilite în condițiile legii.
Titlul de creanță devine titlu executoriu la data la care creanța fiscalã este scadentã prin expirarea termenului de platã prevãzut de lege sau stabilit de organul competent ori în alt mod prevãzut de lege. Modificarea titlului de creanțã atrage modificarea titlului executoriu în mod corespunzãtor.”
Conform dis part. 35 din Ordinul 617/2007 În conformitate cu art. 215 alin. (3) din lege și art. 81 din Codul de procedurã fiscalã, pentru obligațiile de platã fațã de fond ale persoanelor fizice care se asigurã pe bazã de contract de asigurare, altele decât cele pentru care colectarea veniturilor se face de ANAF, titlul de creanțã îl constituie, dupã caz, declarația prevãzutã la art. 32 alin. (4), decizia de impunere emisã de organul competent al CAS, precum și hotãrârile judecãtorești privind debite datorate fondului. Decizia de impunere poate fi emisã de organul competent al CAS și pe baza informațiilor primite pe bazã de protocol de la ANAF.
În ce privește decizia de impunere emisă de către CAS, și care a stat la baza emiterii titlului executoriu și a somației comunicate contestatoarei, instanța reține că decizia de impunere emisă de CAS constituie titlu de creanță, conform dispozițiilor legale invocate, în cazul persoanelor fizice ce se asigură pe bază de contract de asigurare.
Textul de lege invocat de către intimată în susținerea abilitării sale legale de a emite acte de creanță este explicit și clar în acest sens.
În speța de față intimata nu a dovedit că a încheiat un contract de asigurare cu contestatoarea ci susține aceasta că a emis decizia de impunere folosind declarațiile de venituri transmise de ANAF, lucru permis de lege doar în situația existenței contractului dar a lipsei declarațiilor anuale sau trimestriale privind veniturile realizate.
Este real ca in cazul neachitarii sumelor FNUASS si a majorarilor de intarziere, C. N. de Asigurari de Sanatate, prin casele judetene, procedeaza la masuri de executare silita fiind organ de executare abilitat prin lege dar, conform disp art 372 cod proc civilă, executarea silită se va efectua numai în temeiul unei hotărâri judecătorești ori a unui alt înscris care, potrivit legii, constituie titlu executoriu.
Chiar daca contestatoarea era obligată să își asigure sănătatea potrivit articolului 259 alineatul 4 din Legea 59/2006 în lipsa unui contract de asigurare intimata nu este abilitată a emite decizii de impunere ce constituie titlu de creanță, care la scadență devine titlu executoriu, nu se poate proceda la executarea silită a acestuia.
Reține instanța, pentru motivele mai sus arătate că prezenta executare silită are loc în lipsa unui titlu executoriu care să îndeplinească condițiile prevăzute de lege pentru a putea fi pus în executare, motiv pentru care va admite contestația la executare formulată și va anula executarea silită însăși, în temeiul disp art. 174 alin. 3 cod proc fiscală.
În temeiul disp.art. 274 C. proc. civ., instanța îl va obliga pe acesta la plata cheltuielilor de judecată, reprezentând taxă judiciară de timbru și timbru judiciar și onorariu de avocat.”
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs C. - C. de A. de S. Iași, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, pentru următoarele considerente:
Pe fond, se arată faptul că – raportat la art. 257 al.2 coroborat cu al.5 precum și la art. 261 din Lg. 95/2006 – obligația de a-și declara veniturile și a face dovada plății integrale a contribuțiilor îi reveneau în primul rând LUI M. M. F.. Din cuprinsul deciziei de impunere și a anexelor la aceasta se poate observa modul în care au fost determinate contribuția de plată, penalitățile și dobânzile aferente pentru fiecare an în parte. La fiecare perioadă a fost aplicată legislația specifică privind cotele de contribuție sau procentele legale de majorări de întârziere (dobânzi) sau penalități de întârziere.
Recurenta a invocat prevederile Legii nr.95/2006 potrivit cărora persoanele care exercită profesii libere sau sunt autorizate să desfășoare activități independente sunt obligate să depună la casele de asigurări de sănătate declarații privind obligațiile ce le revin față de fond și dovada plății contribuțiilor. Instanța trebuia să aibă în vedere principiul instituit de legiuitor prin Legea nr.95/2006, respectiv principiul obligativității și solidarității asigurărilor sociale de sănătate în România. Susține recurenta că intimatul avea obligația de a-și declara veniturile și a face dovada plății contribuțiilor. În drept au fost invocate dispozițiile art. 299 și 304 ind.1 C.pr.civ.
La dosar nu s-a formulat întâmpinare de către intimat însă s-au depus de către acesta note de concluzii prin care acesta a solicitat menținerea sentinței atacate pentru considerentele invocate în cererea inițială.
În recurs nu s-au administrat alte probe.
P. încheierea din data de 17.10.2012, tribunalul a dispus introducerea în cauză și citarea în calitate de recurentă a ANAF-AFP Iași raportat la prevederile art. V din OUG nr.125/2011.
Analizând actele și lucrările dosarului, dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, sentința primei instanțe prin prisma motivelor de recurs invocate, dar și sub toate aspectele, potrivit dispozițiilor art. 3041 Cod procedură civilă, tribunalul va reține că recursul este întemeiat, față de următoarele considerente:
Recurenta a emis pe numele contestatorului decizia de impunere nr.6345/2011 pentru stabilirea contribuțiilor și accesoriilor datorate la FNUASS pentru perioada 01._. Decizia stabilea, în temeiul art. 257 alin. 2 din Legea nr. 95/2006, ale art. 85 alin. 1 lit. b) și art. 91 alin. 1 și 3 din OG nr. 92/2003, în sarcina contestatoarei obligația de plată a următoarelor sume: 2062 lei cu titlu de contribuție datorată, 1545 lei cu titlu de dobânzi, 309 lei cu titlu de penalități de întârziere. Obligația de plată stabilită prin decizie devenea exigibilă în condițiile art. 111 din Codul de procedură fiscală.
Potrivit dispozițiilor art. 85 din O.G. nr.92/2003 privind Codul de procedură fiscală, „stabilirea impozitelor, taxelor, contribuțiilor și a altor sume datorate bugetului general consolidat” se stabilesc … „b) prin decizie emisă de organul fiscal, în celelalte cazuri.”iar decizia de impunere emisă de intimata C. de A. de S. Iași, în temeiul disp. art.85 alin.1 lit. b) O. G. nr.92/2003, reprezintă un act administrativ fiscal astfel cum este definit acesta de art.41 din același act normativ.
Totodată, art. 205 din O. G. nr.92/2003 prevede la alin.1 că „împotriva titlului de creanță, precum și împotriva altor acte administrative fiscale se poate formula contestație potrivit legii. Contestația este o cale administrativă de atac și nu înlătură dreptul la acțiune al celui care se consideră lezat în drepturile sale printr-un act administrativ fiscal sau prin lipsa acestuia, în condițiile legii.
Instanța învederează că în speță titlul de creanță pus în executare este decizia de impunere menționată în paragraful anterior, împotriva căreia se putea formula contestație în conformitate cu prevederile art. 205-207 din OG nr. 92/2003.Ori, contestatoarea nu a dovedit că a utilizat această cale de atac . În cadrul contestației la executare, în materie fiscală, instanța poate analiza, în principiu, doar aspecte care țin de procedura de executare, nu și de legalitatea titlului de creanță pus în executare, Codul de procedură fiscală prevăzând o procedură distinctă de contestare a acestui act. Or, în speța de față contestatoarea invocă aspecte ce țin de temeinicia emiterii deciziei de impunere, ce nu pot fi analizate în cadrul contestației la executare. Singurul aspect ce poate fi cenzurat pe calea contestației la executare silită este cel privitor la prescripția dreptului de a cere executarea silită; însă, întrucât potrivit art. 131 alin. 1 C.pr. fiscală dreptul de a cere executarea silită a creanțelor fiscale se prescrie în termen de 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care a luat naștere acest drept, iar în speță creanțele fiscale au fost calculate la venituri realizate din activități independente începând din anul 2006, rezultă că termenul de prescripție s-ar fi împlinit la 01.01.2012. Cum decizia de impunere a fost emisă anterior acestei date nu poate fi reținută nici prescripția dreptului de a cere executarea silită. Aspectele legate de inexistența unui contract de asigurare sau modalitatea de stabilire a contribuției datorate nu țin de procedura de executare, ci de legalitatea și temeinicia titlului de creanță pus în executare, aspecte cu privire la care se putea formula contestație în conformitate cu prevederile art. 205-207 din OG nr. 92/2003.
Reținând că celelalte aspectele invocate de către contestator prin acțiunea sa exced obiectului prezentei contestații la executare și notând că în speță nu există nerespectări ale dispozițiilor privitoare la executarea silită însăși sau la efectuarea oricărui act de executare, tribunalul, raportat la dispozițiile art. 312, 304 pct.9 și 304 ind.1 C.pr.civ. urmează să admită recursul declarat de intimata ANAF Iași împotriva sentinței civile nr.6448 din 23 martie 2012 pronunțată de Judecătoria Iași, sentință pe care o va modifica în tot, în sensul că va respinge ca neîntemeiată contestația formulată de contestatorul M. M. F. în contradictoriu cu intimata ANAF-AFP Iași.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de Agenția Națională de A. F. -AFP Iași împotriva sentinței civile nr.6448 din 23.03.2012 pronunțată de Judecătoria Iași, sentință pe care o modifică în tot și în consecință:
Respinge contestația la executare formulată de contestatorul M. M. F. în contradictoriu cu Agenția Națională de A. F. -AFP Iași.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 12.12.2012.
Președinte, M. A. | Judecător, O. L. | Judecător, C. C. S. |
Grefier, I. B. |
Red. S.C.C.
Tehn. S.C.C.
2 ex./28.01.2013
Jud. fond: R. C.
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 525/2012. Tribunalul IAŞI | Pretenţii. Decizia nr. 2781/2012. Tribunalul IAŞI → |
|---|
