Partaj judiciar. Decizia nr. 162/2013. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 162/2013 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 25-03-2013 în dosarul nr. 162/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 25 Martie 2013
Președinte - M. S.
Judecător Doinița T.
Grefier A. M.
DECIZIE CIVILĂ Nr. 162/2013
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe apelant C. V. și pe intimat C. Z., intimat C. I., intimat C. E. G., intimat C. V. F. V., intimat C. V. V., intimat C. V. A., având ca obiect partaj judiciar.
La apelul nominal făcut în ședința publică lipsesc părțile.
Procedura este completă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din data de 11.03.2013, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când instanța, pentru concluzii scrise, a amânat pronunțarea pentru 18.03.2013 și pentru deliberare pentru astăzi, când,
TRIBUNALUL
Asupra apelului civil de față constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Iași sub nr._ reclamanta-pârâtă C. Z. i-a chemat în judecată pe pârâții-reclamanți C. V., C. I. și C. G. E. solicitând partajarea averii succesorale rămase după defunctul C. G., decedat la 28.07.2006, cu ultimul domiciliu în satul și ..
A arătat că masa succesorală se compune din:
- suprafața de 0,3200 ha teren din ., conform titlului de proprietate nr._/16.09.1996;
- 0,6300 ha teren, conform titlului de proprietate nr._/13.05.1996;
- 1 ha teren – . de proprietate nr._/27.01.1994.
A arătat că s-a căsătorit cu decuiusul la 07.01.1978 și că acesta avea copii dintr-o căsătorie anterioară pe care i-a crescut împreună cu acesta.
În timpul căsătoriei cu decuiusul, reclamanta a adus îmbunătățiri casei de locuit și a edificat anexele, solicitând un drept de creanță pentru acestea.
A mai solicitat și cheltuielile de înmormântare și pomeni, în raport de cota fiecăruia, motivând că a suportat toate aceste cheltuieli.
A arătat că succesori sunt:
- C. Z. – soție supraviețuitoare;
- Ciclu V. – fiu;
- C. I. – fiu;
- C. G. E. – fiică.
Pentru casă a solicitat să i se atribuie în tot sau în parte.
A invocat art. 728 și următoarele Cod procedură civilă.
C. V. a formulat întâmpinare și cerere reconvențională. A solicitat reducerea sau anularea dreptului de abitație a reclamantei, dezbaterea succesiunii după P. C., să le permită să intre în posesia bunurilor succesorale, raportarea sumelor de la CEC sau bănci, cheltuielile de înmormântare și pomeni, 1000 mp T45, P2683/7 (pe care are casa), constatarea nedemnității reclamantei care l-a obligat pe decuius, bolnav fiind, să muncească, pricinuindu-i decesul și contravaloarea unui vițel vândut de aceasta lui B. B..
Ulterior, C. Z. a solicitat disjungerea cererii reclamantei de cea reconvențională și a precizat că C. G. a construit casa pretinsă de aceasta înainte de a se căsători, că a suportat exclusiv cheltuielile de înmormântare, și că nu are o altă locuință.
C. V. a pretins că suma de înmormântare a tatălui său este de 2500 lei, iar 1000 lei reprezintă ajutorul de înmormântare de la Casa de Pensii pentru care a convenit cu reclamanta să fie cheltuiți pentru masa de 40 de zile a tatălui său.
A precizat că reclamanta a tăiat porcul împreună cu ginerele său și a vândut carnea și că vinde bunuri solicitând obligarea reclamantei să-l lase să administreze aceste bunuri, conform art. 652 și 653 Cod civil. A depus taxa de timbru de 19 lei și timbru judiciar de 1 leu.
C. I. și C. G. E. au achiesat la cererea reconvențională formulată de C. V. (fila 101) arătând că succesiunea P. C. s-a deschis la 20.11.1976 și că aveau vocație C. G. – 1/4 (soț supraviețuitor) și pentru restul de 3/4 - C. I., C. V. și C. G. E. - descendenți.
Masa succesorală după defunctă se compune din: cota de 1/2 din locuința edificată în timpul căsătoriei, cu temelia din piatră și beton, acoperită cu țiglă, pe terenul proprietatea defunctei, cota de 1/2 din grajd, suprafața de_ mp din titlul de proprietate nr._/1996 și titlul de proprietate nr._/1994. Au arătat că nu se include și parcela 45-_ de 1000 mp proprietatea lui C. V..
Succesiunea după C. G. s-a deschis la 28.07.206, în .> La acesta au vocație succesorală următoarele persoane: C. Z. – soție supraviețuitoare – 1/6 din succesiune, C. I., C. V. și C. G. E. – fii – 3/4 din succesiune.
Averea succesorală se compune din cota de 1/4 moștenită de la soția sa C. P. – cota de 1/2 din contravaloarea unor animale existente în gospodărie la data decesului, respectiv o vacă cu vițel, 2 cai și cinci porci și 2000 litri de vin la care se adaugă cota de 1/2 din economiile de bani depuse la CEC sau bănci pe care reclamanta este obligată să le raporteze la masa de partajat.
Prin cererea reconvențională au solicitat completarea masei de partaj a decuiusului C. G. cu cota de 1/2 din contravaloarea unei vaci cu vițel, 2 cai și 5 porci, 2000 litri de vin și economiile de la CEC și bănci, excluderea din masa de partaj a suprafeței de 1000 mp proprietatea lui C. V., atribuit pentru construirea locuinței de Comisia Locală Bârnova pe un amplasament proprietatea comunei, respectiv asupra locuinței, grajdului și terenului, constatarea încetării dreptului de abitație asupra casei în care a locuit, de care a beneficiat reclamanta C. Z. sau reducerea (restrângerea) din dreptul de abitație, conform art. 4 din Legea nr. 319/1944 la 2 camere folosite ca dormitoare cu . să restituie pârâților parte din cheltuielile de înmormântare și pentru pomenirile ulterioare făcute pentru defunctul C. G. calculate în raport cu cotele ce revin fiecărei părți din această moștenire (2000 RON).
Au solicitat respingerea cererii privind dreptul de creanță arătând că au fost efectuate doar lucrări de întreținere (lipit, văruit, reparații).
Prin încheierea din 20.10.2010 Judecătoria Iași a respins cererea de disjungere și suspendare a judecării cauzei formulată de C. V..
A respins excepțiile privind nulitatea actelor de procedură și perimarea invocate de C. V..
A constatat că nu este legal timbrată cererea reconvențională pentru cheltuielile de înmormântare, excepția fiind inoperantă pentru celelalte capete de cerere.
A admis în principiu în parte acțiunea formulată de reclamanta-pârâtă C. Z. domiciliată în satul Bârnova, . în contradictoriu cu pârâții-reclamanți C. I.- domiciliat în Iași, AL.T. N., nr. 79, ., . –domiciliat în satul BIRNOVA, . și succesorii E. G. C. (decedată) respectiv: C. V. F. V., C. V. V. și C. V. A. - com. BÂRNOVA_ BÂRNOVA, J. IAȘI.
A admis în principiu în parte cererea reconvențională formulată de pârâții-reclamanți în contradictoriu cu reclamanta-pârâtă.
A constatat că după C. P., decedată la 2.02.1976 au rămas următorii succesori:
C. G. (soț) – ¼ din succesiune;
C. V. – 1/3 din ¾ din succesiune;
C. I. – 1/3 din ¾ din succesiune,
și C. G. E. – 1/3 din ¾ din succesiune (în prezent decedată) succesorii acesteia fiind: C. V. V., C. V. F. V. și C. V. A..
A prorogat pronunțarea cu privire la masă.
A constatat că după C. G., decedat la 28.07.2006, cu ultimul domiciliu în ., jud. Iași au rămas următorii succesori:
C. Z.- soție supraviețuitoare – ¼ din succesiune;
C. V. – fiu – 1/3 din ¾;
C. I. – fiu - 1/ din 3/4;
C. G. E. – fiică- 1/3 din 3/4, succesorii acesteia fiind cei indicați mai sus.
A constatat că masa succesorală după C. G. este compusă din
bunuri mobile: o vacă, un vițel și 2 cai respectiv contravaloarea acestora – 300 lei (1/2).
Bunuri imobile:
teren – 3200 mp, conform titlului de proprietate_/1996 ..
1 ha, conform titlului de proprietate_/1994 – .;
6300 mp – satul și ., conform titlului de proprietate_/1996 (pentru 1000 mp cererea formulată de C. V. a fost respinsă conform hotărârilor ce au fost menționate mai sus);
casa construită în 1956.
A prorogat pronunțarea cu privire la casă (pentru construcțiile ulterioare anilor 1956-1957, anexe, grajd și dreptul de creanță.
A respins cererea pârâților-reclamanți pentru porci și sumele CEC.
A respins cererea pârâților-reclamanți privind constatarea nedemnității succesorale a reclamantei-pârâte.
A constatat că reclamanta-pârâtă nu a dovedit existența pasivului succesoral (în cuantumul solicitat).
A anulat ca netimbrată cererea pârâților-reclamanți în contradictoriu cu reclamanta-pârâtă pentru pasivul succesoral (cheltuieli de înmormântare).
A respins cererea pârâților-reclamanți pentru constatarea inexistenței dreptului de abitație.
A redus dreptul de abitație al reclamantei la 2 camere și un hol, cu acces la dependențe.
A prorogat pronunțarea cu privire la cererea pârâților-reclamanți pentru posesia bunurilor și fructelor și administrarea bunurilor.
A respins cererea cu privire la terenul de 1000 mp din titlul de proprietate nr._/1996.
Pentru pronunțarea încheierii de admitere in principiu a reținut instanța de fond următoarele considerente:
Cererile de disjungere și cea de suspendare a judecății cauzei formulate de C. V. se vor respinge, măsurile neimpunându-se în raport de art. 165 și 244 pct. 1 c.pr.civ.
De asemenea, instanța va respinge ca neîntemeiate excepțiile privind nulitatea actelor de procedură și perimarea invocate de C. V. (nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 106-108 C.pr.civ. și 248 și urm. C.pr.civ.
Instanța constată că nu este legal timbrată cererea reconvențională pentru cheltuielile de înmormântare, excepția fiind inoperantă pentru celelalte capete de cerere art. 20 (4)din Lg. 146/1997.
Conform art. 728 cod civil nimeni nu poate fi obligat să rămână în indiviziune. Rezultă deci că atât acțiunea cât și cererea reconvențională sunt admisibile în principiu și, prin urmare, instanța le va admite în principiu.
Instanța constată că după C. P. decedată la 1.02.1978 (data deschiderii succesiunii – art. 651 din cod civil) au rămas următorii succesori:
C. G. (soț) – ¼ din succesiune Lg. 319/1944;
C. V. – 1/3 din ¾ ;
C. I. – 1/3 din ¾
și C. G. E. – 1/3 din ¾ (în prezent decedată) moștenitorii acesteia fiind: C. V. V., C. V. F. V. și C. V. A. (art. 669 cod civil)
Instanța va proroga pronunțarea cu privire la masă (fiind necesare administrarea de probe).
Instanța constată că după C. G., decedat la 28.07.2006, data deschiderii succesiunii – art. 651 cod civil, cu ultimul domiciliu în ., jud. Iași au rămas următorii succesori:
C. Z.- soție supraviețuitoare – ¼ din succesiune Lg. 319/1944;
C. V. – fiu – 1/3 din ¾;
C. I. – fiu - 1/ din 3/4;
C. G. E. – fiică- 1/3 din 3/4, succesorii acesteia fiind cei arătați mai sus.
Instanța constată că masa succesorală după C. G. este compusă din bunurile mobile: cota de ½ din o vacă, cu vițel, 2 cai (respectiv contravaloarea acestora și 300 l restul cotei de ½ fiind proprietatea Zenoviei C., ca devălmaș conform Codului familiei- art. 30) (celelalte bunuri – diferența de până la 2000 litri vin, sumele de bani de la CEC și bănci și cei 5 porci nu s-au dovedit).
bunuri imobile:
teren – 3200 mp, conform titlului de proprietate_/1996 ..
1 ha, conform titlului de proprietate_/1994 – .;
6300 mp – satul și ., conform titlului de proprietate_/1996 (pentru 1000 mp cererea formulată de C. V. a fost respinsă conform hotărârilor judecătorești ce au fost menționate mai sus);
casa construită în 1956 conform adeverinței nr. 2686/6.03.2006.
Deoarece este necesară efectuarea unei expertize instanța va proroga pronunțarea cu privire la casă, anexe și camere, pentru construcțiile ulterioare anexelor 1956-1957, căsătoria cu C. P. fiind la 18.01.1959, iar cea cu C. Z. la 07.01.1978 și cea cu privire la dreptul de creanță (îmbunătățiri).
Pentru motivele ce au fost expuse mai sus, instanța a respins cererea pârâților-reclamanți pentru porci și sumele CEC (ca neîntemeiată – nu s-au produs dovezi cu privire la acestea).
De asemenea, instanța a respins cererea pârâților-reclamanți privind constatarea nedemnității succesorale a reclamantei-pârâte (nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 655 și urm. din Codul civil) Nu s-a făcut dovada condamnării pentru infracțiunea de omor sau tentativă de omor a decuiusului pentru reclamantă sau că aceasta ar fi făcut o contra defunctului o acuzație capitală, declarată de judecată drept calomnioasă și nici faptul că aceasta, având cunoștință de omorul defunctului nu a denunțat acesta justiției.
Instanța a constatat că reclamanta-pârâtă nu a dovedit existența pasivului succesoral ( în cuantumul solicitat) depozițiile martorilor constituind apărări subiective și nefiind însoțite de dovezi scrise (bonuri fiscale, facturi, chitanțe, etc.).
Pentru motivele ce au fost expuse la pct. A3 instanța a anulat ca netimbrată cererea pârâților-reclamanți în contradictoriu cu reclamanta-pârâtă (pentru cheltuielile de înmormântare), Cererea pentru 1000 mp va fi respinsă (în considerarea hotărârilor judecătorești menționate mai sus).
De asemenea, instanța a respins cererea pârâților-reclamanți pentru constatarea inexistenței (încetării) dreptului de abitație (nu s-a făcut dovada că reclamanta are o locuință în proprietate personală).
Conform art. 4 din Lg. 319/1944 instanța a redus dreptul de abitație al reclamantei la 2 camere și un hol cu acces la dependințe, ceea ce corespunde nevoilor locative actuale ale acesteia.
De asemenea, instanța a prorogat pronunțarea cu privire la bunuri și fructele lor și administrarea bunurilor (fiind necesară suplimentarea probatoriului - expertize).
Prin sentința civilă nr._ din 21.09.2012 Judecătoria Iași a dispus următoarele:
A respins cererea de suspendare a judecării cauzei. A respins cererea de disjungere.
A respins cererea de sesizare a Parchetului și a instanței de contencios.
A respins excepțiile de inadmisibilitate, nulitate și perimare.
A constatat că dreptul de opțiune succesorală a fost exercitat în termen.
A constatat că nu este legal timbrată cererea reconvențională pentru cheltuielile de înmormântare. A respins excepția pentru celelalte capete de cerere.
A Admis în parte acțiunea formulată de reclamanta-pârâtă C. Z. – satul și ., în contradictoriu cu pârâții-reclamanți: C. I. – .. 72, .. 8, . V. - satul și ., și succesorii E.-G. C. – (decedată) respectiv C. V. F.-V., Ciolcu V. V. și C. V. A., ., satul Bîrnova, jud. Iași.
A admis în parte cererea reconvențională formulată de pârâții-reclamanți în contradictoriu cu reclamanta-pârâtă.
A constatat că după C. P., decedată la 02.02.1976, au rămas următorii succesori: C. G. (soț) 1/4 din succesiune, C. V.: 1/3 din 3/4 din succesiune, fiu, C. I. - 1/3 din 3/4, fiu, și C. G. E. - 1/3 din 3/4,fiică- în prezent decedată, succesorii acesteia fiind: C. V. V., C. F. V. și C. V. A..
A constatat că masa după C. P. este compusă din cota de 1/2 din dreptul de proprietate asupra următoarelor bunuri: imobile: grajd (1134 lei), beci (541 lei), magazie (3819 lei), verandă (1445 lei) și paravan (1022 lei).
A constatat că după C. G., decedat la 28.07.2006 data deschiderii succesiunii au rămas ca succesori:
- C. Z. – 1/4 din succesiune din 3/4, soție supraviețuitoare,
- C. V. – 1/3 din 3/4, fiu, - C. I. – fiu, 1/3 din 3/4 și
C. G. E. – fiică - 1/3 din 3/4, succesorii acesteia fiind cei indicați mai sus (conform încheierii de admitere în principiu).
A constatat că masa succesorală după C. G. este compusă din:
1) bunuri mobile: o vacă, un vițel și 2 cai = 2000 lei;
2) cota de 1/2 din sumele de bani de la CEC = 2000 lei;
3) bunuri imobile – terenuri conform titlurilor de proprietate și expertizei realizate de expertul O. Aniel G., ce face parte integrantă din prezenta hotărâre: 3200 mp (TP_/1996) Bîrnova, jud. Iași, 1 ha /TP_/1994) . și 6300 mp – (TP_/96) pentru această suprafață reală fiind cea din măsurători).
- construcții: - casa =_ lei;
- cota de 1/2 din dreptul de proprietate din bunurile menționate la punctul I b)
- cota de ½ din dreptul de proprietate pentru bucătăria de vară;
- 2284 lei.
A dispus ieșirea părților din indiviziune.
A atribuit părților următoarele bunuri astfel:
(1) - terenuri: conform variantei I din expertiza O. Aniel – G. și conform considerentelor:
- pentru C. Z. – lotul 1:
a) suprafața de 1547 mp,delimitată de punctele de contur 14, 15, 16, 17, 18, 19, 20, 21, 22, 23, 12, 13, 14 planșa 5;
b) 798 mp, delimitată de punctele de contur 7, 8, 16, 4, 5, 6, 7 planșa 8;
c) 1791 mp, delimitată de punctele de contur 1, 2, 15, 14, 1 planșa 9;
d) 709 mp, delimitată de punctele de contur 3, 4, 5, 20, 3, planșa 9.
- pentru succesorii G. – E. C. - împreună - lotul 2:
a) 1547 mp, delimitată de punctele de contur 9, 10, 11, 12, 23, A, C, 6, 7, 8, 9, planșa 5;
b) 797 mp, delimitată de punctele de contur 8, 9, 15, 3, 4, 16, 8 planșa 8;
c) 1791 mp, delimitată de punctele de contur 14, 15, 16, 13, 14 planșa 9;
d) 709 mp, delimitată de punctele de contur 20, 5, 6, 19, 20 planșa 9.
- lotul 3 pentru C. I.:
a) 1546 mp, delimitată de punctele de contur A, 24, 25, 26, B, 4, 5, C, A, planșa 5;
b) 797 mp, delimitată de punctele de contur 9, 10, 14, 2, 3, 15, 9 planșa 8;
c) 1792 mp, delimitată de punctele de contur 13, 16, 17, 12, 13 planșa 9;
d) 708 mp, delimitată de punctele de contur 19, 6, 7, 18, 19 planșa 9.
Și lotul 4 pentru C. V.:
a) 482 mp, delimitată de punctele de contur 26, 1, 2, 3, B, 26 planșa 5;
b) 1000 mp, delimitată de punctele de contur 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9 10, 11, 12, 13, 14, 15, 1 planșa 7,
c) 797 mp, delimitată de punctele de contur 1, 2, 14, 10, 11, 12, 13, 1 planșa 8;
d) 1792 mp, delimitată de punctele de contur 12, 17, 10, 11, 12 planșa 9;
e) 708 mp, delimitată de punctele de contur 18, 7, 8, 9, 18 planșa 9.
A obligat părțile la plata de sulte, astfel:
pentru C. V.:
- C. Z. - 7080 lei, C. I. – 6345 lei și C. F. V., Ciocluc V. A. și C. V. V. în solidar – 6340 lei.
(2) pentru construcții:
A atribuit casa, bucătăria de vară și bunurile indicate la punctul I lit. b) către C. Z..
A obligat pe C. Z. să plătească sulte pentru celelalte părți, astfel:
pentru casă: 3659 lei - pentru fiecare grupă de succesori;
pentru bucătărie: 571 lei – pentru fiecare grupă de succesori;
pentru bunurile indicate la punctul I lit. b) câte 1706,75 lei pentru fiecare grupă de succesori -
(3) pentru sumele de bani de la CEC – Atribuie fiecărei grupe de succesori suma de 250 lei.
(4) pentru bunurile mobile - A atribuit aceste bunuri Zenoviei C..
A obligat pe C. Z. să plătească câte 500 lei reprezentând sultă fiecărei grupe de succesori.
A fixat termen pentru plata sultelor la 20.03.2013.
A respins cererea pentru îmbunătățiri.
A respins cererea pârâților pentru porci.
A respins cererea reclamantei pentru pasivul succesoral.
A anulat ca netimbrată cererea pârâților-reclamanți în contradictoriu cu reclamanta-pârâtă pentru pasivul succesoral.
A respins cererea pârâților-reclamanți pentru constatarea nedemnității succesorale.
A respins cererea pârâților-reclamanți anularea, inexistența și încetarea dreptului de abitație pentru reclamanta-pârâtă.
A respins cererea pârâților-reclamanți privind posesia bunurilor, fructelor și administrarea lor.
A respins cererea pârâților-reclamanți pentru terenul de 1000 mp din titlul de proprietate_/1996.
A obligat pârâții-reclamanți să plătească reclamantei-pârâte sumele de 522 lei pentru fiecare grupă de moștenitori, reprezentând cheltuieli de judecată.
A obligat reclamanta să plătească B.E.T.L. Iași diferența de onorariu de expert, astfel: 300 lei pentru expertul Moisanu A., 300 lei pentru expertul G. A. și 1338 lei pentru expertul O. Aniel, un exemplar de pe prezenta hotărâre urmând a fi comunicat experților menționați.
Cheltuielile procesuale avansate de stat rămân în sarcina acestuia, un exemplar de pe prezenta hotărâre urmând a fi comunicat compartimentelor de specialitate din cadrul Tribunalului Iași.
A respins celelalte cereri ale pârâților (conform considerentelor).
Pentru pronunțarea sentinței a reținut Judecătoria Iași următoarele considerente:
În cauză au fost efectuate expertize de evaluare bunuri mobile (expert Gaetan A.), de evaluare imobile (expert Moisanu A.) și de identificare topo cadastrală a terenului în litigiu prin schițe și de măsurători, vecinătăți, vizate de O.C.P.I. Iași, expert O. G. -Aniel, la care obiecțiunile efectuate au fost respinse deoarece expertul a răspuns clar și argumentat la obiectivele trasate de instanța de judecată după punerea în discuția contradictorie a părților).
Cererea de suspendare a judecării cauzei și cea de disjungere vor fi respinse, măsurile neimpunându-se prin raportare la prevederile art. 165 Cod procedură civilă și art. 244 indice 1 Cod procedură civilă
Cererea de sesizare a Parchetului și cea de sesizare a instanței de contencios administrativ vor fi respinse, măsurile neimpunându-se prin raportare la art. 183 Cod procedură civilă, art. 244 Cod procedură civilă și prin prisma pronunțării anterior momentului formulării cererii a unei încheieri de admitere în principiu, dar și prin raportare la momentul emiterii adeverinței contestate (se au de asemenea în vedere celelalte probe – expertize, declarații de martori).
Excepțiile de inadmisibilitate, nulitate și perimare vor fi respinse.
Pentru perimare motivele au fost expuse pe larg la fila 195. Se constată că nu sunt îndeplinite condițiile art. 248 și următoarele Cod procedură civilă, neputându-se reține pasivitatea reclamantei –pârâte pentru a opera această sancțiune.
Se constată că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 106-108 Cod procedură civilă (nu s-au încălcat dispozițiile imperative ale legii – pentru nulitatea absolută și nu s-a făcut dovada unei vătămări care nu poate fi înlăturată altfel decât prin anularea actului – nulitate relativă).
Atât acțiunea cât și cererea reconvențională sunt admisibile în virtutea accesului liber în justiție, prevăzut de Constituție și de normele europene, dar și în considerarea faptului că „nimeni nu poate fi silit să rămână în indiviziune”, conform art. 728 Cod civil.
Instanța a constatat că nu este legal timbrată cererea reconvențională pentru cheltuielile de înmormântare și că excepția este neîntemeiată pentru celelalte capete ale cererii și în baza Legi nr. 146/1997 și ca atare o va respinge.
De asemenea, instanța a constatat că dreptul de opțiune succesorală a fost exercitat în termenul legal de 6 luni, prevăzut de art. 700 Cod civil (în vigoare la data morții decuiusului dată a deschiderii succesiunii/moștenirii fiind efectuate acte de acceptare tacită a succesiunii prin . bunurilor succesorale.
Instanța a constatat că după C. P. decedată la 0202.1976, au rămas următorii succesori: - C. G. (cota) 1/4 din succesiune, - C. V. 1/3 din 3/4 din succesiune; - C. I. 1/3 din 3/4 din succesiune și - C. G. E. 1/3 din 3/4 (în prezent decedată) - cu succesorii: C. V. V., C. V. F. V. și C. V. A.. Instanța a constatat că masa succesorală după C. P. este compusă din cota de 1/2 asupra următoarelor bunuri imobile: grajd (_ lei), beci 541 lei), magazie (3851 lei), verandă /1445 lei) și paravan ( 1122 lei).
S-a concluzionat astfel prin analizarea înscrisurilor de la dosar, a expertizei în construcții care a stabilit data efectuării acestora față de cea a căsătoriei cu defuncta și pe baza declarațiilor martorilor și susținerilor părților (Din acest motiv expertiza s-a efectuat înainte de pronunțarea cu privire la masă, fiind o probă în determinarea acesteia).
Instanța a constatat că după C. G., decedat la 28.07.2006 - data deschiderii succesiunii – conform art. 651 Cod civil, au rămas ca succesori: - C. Z. - soție supraviețuitoare – 1/4 din succesiune, soție supraviețuitoare, Legea nr. 319/1944; - C. V. – fiu – 1/3 din ¾, fiu, art. 669 Cod civil; - C. I. – fiu - 1/ din 3/4, fiu și
C. G. E. – fiică - 1/3 din ¾, fiică, în prezent decedată cu moștenitorii indicați mai sus.
Instanța a constatat că după C. G. a rămas următoarea masă succesorală:
- bunuri mobile: o vacă, un vițel și doi cai, respectiv contravaloarea acestora, fiind înstrăinate de Z. C. = 2.000 lei;
- cota de 1/2 din sumele de bani de la CEC = 2000 lei;
- bunuri imobile - terenuri conform titlurilor de proprietate și expertizei realizate de expertul O. Aniel G., ce face parte integrantă din prezenta hotărâre: 3200 mp /TP_/1996 Bîrnova, jud. Iași; 1 ha (TP_/1994) . și 6300 mp (TP_/96 pentru aceste suprafețe reale fiind cea din măsurători);
- construcții: casă –_ lei, construită în anul 1957;
- cota de 1/2 din dreptul de proprietate asupra bunurilor menționate la punctul 1.b. (restul cotei de 1/2 a aparținut defunctei C. P., ca devălmaș, conform Codului familiei);
- cota de 1/2 din dreptul de proprietate din bucătăria de vară;
– 2284 lei (Restul cotei de 1/2 aparține Zenoviei C., ca devălmaș).
La valoarea bunurilor de circulație se vor aplica acele cote de proprietate prevăzute de lege și se va ține cont de suprafața din măsurători
Conform art. 728 Cod civil instanța a dispus ieșirea părților din indiviziune.
În consecință în baza art. 673 și următoarele Cod procedură civilă, instanța a atribuit părților bunuri conform dispozitivului.
Au fost obligate părțile la plata de sulte, conform dispozitivului, către C. V..
(2) Instanța a atribuit casa, bucătăria de vară și bunurile indicate la lit. b) către C. Z..
Inegalitatea valorică a loturilor a fost compensată prin plata unor sulte, conform art. 673 Cod procedură civilă, conform dispozitivului.
Pentru sumele de bani de la CEC (conform extrasului depus de C. V. după pronunțarea încheierii de admitere în principiu în considerarea prevederilor art. 6737 Cod procedură civilă s-a atribuit fiecărei grupe de moștenitori suma de 250 lei
Pentru bunurile mobile - s-au atribuit acestea Zenoviei C., cu obligația de a plăti sulte fiecărei grupe de moștenitori, conform dispozitivului.
La atribuirea bunurilor s-au avut în vedere următoarele criterii: necesitatea de a nu se fărâmița excesiv proprietatea și cea privind necesitatea ca atât o parte din teren, cât și din construcții și din bunurile mobile să fie atribuite coproprietarului care le-a folosit (gospodărit) un timp mai îndelungat. Pentru terenuri s-a avut în vedere și necesitatea împărțirii acestuia în natură.
Instanța a fixat termen pentru plata sultelor la 20.03.2013 (conform art. 67310 Cod procedură civilă).
De asemenea, instanța a respins cererea pentru îmbunătățiri – drept de creanță, subliniindu-se că nu au fost efectuate alte lucrări de reclamantă în afară de cele menționate că ar exista în componența masei lui C. G. și indicate mai sus și pentru care s-a constatat calitatea de bun comun cu C. Z..
Totodată, instanța a respins cererea pârâților reclamanți pentru porci ca neîntemeiată, nefiind produse probe cu privire la aceste bunuri.
Totodată, instanța a respins cererea pârâților reclamanți privind constatarea nedemnității succesorale a reclamantei-pârâte având în vedere motivele indicate în încheierea de admitere în principiu și neîndeplinirea condițiilor prevăzute de art. 655 și următoarele din Codul civil.
Instanța a constatat că reclamanta-pârâtă nu a dovedit existența pasivului succesoral (în cuantumul solicitat, depozițiile martorilor constituind aprecieri subiective ale acestora și nefiind constatate cu înscrisuri (bonuri fiscale, facturi, chitanțe etc.).
De asemenea, a anulat ca netimbrată cererea pârâților-reclamanți în contradictoriu cu reclamanta-pârâtă (pentru cheltuielile de înmormântare) conform art. 20 (3) din Legea nr. 146/1997.
Cererea pentru 1.000 mp teren a fost respinsă, ca neîntemeiată în considerarea hotărârilor de respingere a constatării nulității absolute a titlurilor de proprietate_/13.05.1999 și_/27.01.1994 (T 45, p. 2683/7) și deciziei civile nr. 1546/02.08.2008 a Tribunalului Iași, prin care s-a respins recursul împotriva sentinței civile nr. 2139/18.02.2008 (ce a fost menținută).
Totodată, instanța a respins cererea pârâților reclamanți pentru constatarea inexistenței și încetării dreptului de abitație și nulitatea (anularea) acestuia ca neîntemeiată, deoarece construcțiile vor fi atribuite Zenoviei C., care conform art. 480 Cod civil trebuie să se bucure de plenitudinea atributelor drepturilor de proprietate (inclusiv folosința).
S-a respins și cererea pârâților reclamanți privind posesia, administrarea bunurilor și a fructelor deoarece aceștia ca descendenți au drept posesiunea bunurilor succesorale și nu s-a făcut dovada împiedicării acestora de către reclamanta-pârâtă cu privire la exercitarea acestuia.
Pe de altă parte, . atribuite prin prezenta hotărâre este o chestiune de executare benevolă sau silită.
În baza art. 274 Cod procedură civilă, instanța a obligat pe pârâții-reclamanți să plătească reclamantei-pârâte sumele de 522 lei pentru fiecare grupă de succesori reprezentând cheltuieli de judecată (onorariu de expert).
În temeiul art. 170 Cod procedură civilă și O.G. nr. 2/2000, instanța a obligat pe reclamantă să plătească B.E.T.L. Iași diferențele de onorariu de expert, astfel: 300 lei pentru expertul Moisanu A., 1338 lei pentru expertul O. Aniel și 300 lei pentru expertul G. A.; un exemplar de pe prezenta hotărâre urmând a fi comunicat experților menționați.
În temeiul art. 18 din O.G. nr. 21/2008 cheltuielile procesuale avansate de stat - onorarii de experți au rămas în sarcina acestuia; un exemplar de pe prezenta hotărâre urmând a fi comunicat compartimentelor de specialitate din cadrul Tribunalului Iași.
De asemenea, instanța a respins celelalte cereri ale părților ca neîntemeiate – nu s-au dovedit alte bunuri (inclusiv pentru compunerea masei și atribuirea loturilor în alte variante decât cea stabilită; onorariile avocaților - ce nu au fost probate cu chitanțe și contracte de asistență judiciară privind cuantumul și cea privind compensarea cheltuielilor conform art. 274-276 Cod procedură civilă).
Împotriva acestei sentințe ca și a încheierii de admitere in principiu, în termen legal a declarat apel pârâtul-reclamant C. Gh. V., cu următoarele critici:
I. Împotriva sentinței nr._ din 21.09.2012
Judecata trebuia suspendată la data de 17.01.2011 ca urmare a cererii înregistrate pe rolul Judecătoriei Iași sub nr._/245/2010 având ca obiect reconstituirea dreptului de proprietate asupra suprafeței de 1000 mp cu nr. topografic: . in titlul de proprietate nr._/13.05.1996 emis pe numele lui C. Th. G.. Nelegal a fost respinsă cererea de suspendare in raport de disp. art. 244 Cod pr.civilă. În sentință instanța de fond nu face nicio referire la această cerere.
Nelegal au fost soluționate ambele cereri de partaj ( după C. G. și C. Parsaschiva) in cadrul aceluiași proces, deși și apelantul și reclamanta au formulat cereri de disjungere.
Instanța a dispus nelegal efectuarea expertizei de lotizare a terenurilor, casei de locuit și anexelor gospodărești efectuată de expertul O. Aniel G. pentru că la acel termen instanța nu s-a pronunțat asupra masei succesorale a defunctei C. P.. În încheierea de admitere in principiu se înscrie dispoziția potrivit căreia instanța va proroga pronunțarea cu privire la masă..
Instanța nu a respectat prevederile legale când s-a pronunțat asupra bunurilor care fac parte din masa succesorală după C. P. direct in această sentință deoarece art. 673 indice 5 Cod pr.civilă obligă la stabilirea bunurilor supuse împărțelii înainte de a da încheierea de admitere in principiu.
Instanța a stabilit nelegal bunurile care fac parte din masa succesorală după C. P. și masa succesorală după C. G. deoarece aceste bunuri sunt bunuri comune dobândite in timpul căsătoriei, așa cum rezultă din adeverința nr._/ 23.11.2006 eliberată de Primăria Comunei Bârnova și a copiei de pe registrul agricol al satului Bârnova din anii 1959-1963 depuse in dosar. Raportul de expertiză întocmit de catre expert O. Aniel este nul deoarece lotizarea nu se poate efectua decât după stabilirea masei succesorale a lui C. P.. Propunerile de lotizare formulate de către expert sunt nelegale pentru că potrivit art. 673 ind. 9 Cod pr.civilă și art. 741 Cod Civil la formarea și atribuirea loturilor trebuie să se dea aceeași cantitate de imobile, de aceeași natură și valoare, inegalitatea este probată cu dispoziția instanței de obligare la plata de sulte către C. V.. Greșit au fost respinse obiecțiunile sale prin care solicita efectuarea unei noi lotizări prin care să se stabilească alte loturi de teren egale ca valoare, potrivit raportului de evaluare a terenului efectuat de expertul Moisanu A..
Instanța a refuzat nelegal să pună în discuție cererile de atribuire a casei de locuit și anexe și a lotului 1 de teren de 1547 mp formulate in baza prevederilor art. 673 indice 10 cod pr.civilă și depuse prin registratură la termenele de judecată din 18.07.2011, 12.03.2012, 17.09.2012, deși avea această obligație. Bunurile indicate la pct.I lit.b) fac parte din masa succesorală după C. P., după care C. Z. nu are calitatea de succesor.
Greșit a dispus instanța de fond atribuirea casei, bucătăriei de vară și bunurilor indicate la pct.I lit.b) numitei C. Z. direct prin sentință, deși potrivit art. 673 indice 10 un bun care nu poate fi împărțit în natură, la cererea unuia dintre coproprietari, se atribuie prin încheiere, deci nu direct prin sentință. De altfel la 29.11.2010 reclamanta a invocat lipsa mijloacelor financiare, susținând in cererea de asistență judiciară că singurul său venit este pensia in sumă de 350 lei. Sultele stabilite pentru construcții prin sentință sunt greșit calculate pentru că greșit s-a reținut valoarea grajdului de 1134 lei deși potrivit raportului de expertiză Moisanu A. valoarea acestuia este de 1347 lei. Greșit a stabilit instanța că masa succesorală după C. P. este compusă din bunurile indicate la pct. I lit.b) deoarece raportul de expertiză efectuat de expertul Moisanu in cap.V pag 3 indică o extindere a casei inițiale, prin adăugarea, in anul 1966, cuprinsă intre anexele 1-1 și 2-2 in suprafață de 33 mp iar din schiță rezultă că masa succesorală pentru C. este compusă din magazii M1 și M2” evaluate de expert la suma de 3819 lei, bucătăria C3 -3610 lei, paravan, -1022 lei, beci- 541 lei. Greșit a stabilit instanța de fond că masa succesorală după C. G. este compusă din construcții casa –_ lei deoarece in raportul de expertiză efectuat de expertul Moisanu este mentionat un imobil casă de locuit construit in anii 1956-1957 in suprafață de teren de cca 40 mp ( partea de imobil cuprinsă intre anexele 2-2 și 3-3 in schița anexă 1) iar din această schiță rezultă că masa succesorală după C. Gh. este compusă din construcții in valoare de_ lei, adică suma corespunzătoare incăperilor C1+hol+C2 evaluate de expert la suma de_ lei.
Instanța nu a precizat numele moștenitorului căruia trebuie să-i plătească C. Z. sultele de bani cuvenite pentru construcții și bunurile mobile ci a precizat in mod nelegal că obligă pe C. Z. să plătească sulte pentru fiecare grupă de succesori, generând confuzie.
2.Apelantul critică și încheierea de admitere in principiu din 20.10.2010 pentru următoarele motive:
Prin această încheiere instanța nu s-a pronunțat asupra tuturor bunurilor care fac parte din masa succesorală după C. P. și nici asupra tuturor bunurilor care fac parte din masa succesorală după C. G., stabilind prorogarea pronunțării cu privire la masă, potrivit ultimului alineat din pagina 4.
Cu referire la disp. art. 673 indice 5 și art. 673 indice 6 Cod pr.civilă instanța avea obligația să pronunțe această încheiere numai după stabilirea masei ori, in cadrul omisiunii unor bunuri, instanța avea obligația potrivit art. 673 indice 7 să pronunțe o altă încheiere care să le cuprindă și pe acestea.
Greșit a respins cererea de disjungere a cererilor de partaj formulate de către părți. Instanța nu a analizat cererea apelantului de față, astfel ca judecata cererii de partaj după C. G. să fie succesivă judecății cererii de partaj după C. P., câtă vreme toate bunurile rămase după C. G. sunt bunuri comune dobândite in căsătoria cu C. P.. Instanța a stabilit nelegal masa succesorală după cei doi defuncți întrucât nu a vrut să ia in considerare adeverința nr._ din 23.11.2006 și copiile registrului agricol al satului Bârnova din anii 1959-1963 eliberate de Primăria . se poate constata că atât casa de locuit construită in anul 1957 in suprafață de 40 mp, terenul in suprafață de 0,59 ha din satul Bârnova (t.p. nr._/13.05.1996) și terenul in suprafață de 1,00 ha din .. nr._ din 27.01.1994) au aparținut soților C. G. și C. P., fiind bunuri comune. Greșit a fost respinsă cererea pentru inexistența dreptului de abitație cu motivarea că nu s-a făcut dovada că reclamanta are o locuință in proprietate personală, deși există la dosar act eliberat de Primăria Comunei Scânteia in care este menționat că reclamata figurează in registrele agricole ale comunei cu terenuri și o casă de locuit pentru care plătește impozit.
Solicită apelantul admiterea probelor cu înscrisuri, interogatoriu, martori, expertiză topo-cadastrală.
In drept art. 282-298 Cod pr. civilă
Apelul a fost timbrat cu suma de 20 lei taxă judiciară de timbru și 0,45 lei timbru judiciar.
Prin încheierea din 11.02.2013 Tribunalul Iași a respins cererea de reexaminare taxă judiciară de timbru stabilită in apel .
Prin încheierea nr. 59 din 20.02.2013 Tribunalul Iași a admis in parte cererea de ajutor public judiciar formulată de către apelant, a eșalonat plata taxei judiciare de timbru in sumă de 2440,6 lei in 4 rate lunare.
Prin întâmpinare intimata C. Z. a solicitat respingerea apelului. Este nefondată critica apelantului privind refuzul instanței de a suspenda judecata in considerarea ds. nr._/245/2010, dosar care a vizat reconstituirea dreptului de proprietate asupra unei suprafețe de teren ce nu face obiectul litigiului de față, nefiind inclus in masa de partaj. Acest dosar a fost soluționat de altfel prin respingerea acțiunii, irevocabil. Evaluarea tuturor bunurilor supuse partajului s-a făcut prin expertize de specialitate, minuțios realizate. S-au analizat, astfel, și posibilitățile de partajare a casei de locuit și terenurilor. Atribuirea bunurilor s-a realizat legal, intimata C. Z. a primit lotul nr. 1 pentru că are posesia casei in care a locuit de peste 40 de ani, este soție supraviețuitoare in vârstă de 80 de ani și nu deține un alt spațiu de locuit. Drepturile succesorale ale apelanților nu au fost încălcate prin această modalitate de atribuire, diferențele valorice dintre loturi sunt compensate prin plata de sulte. Valorile de circulație stabilite de către expert Moisanu sunt corecte.
Nu s-au administrat probe noi in apel.
A fost respinsă cererea apelantului de administrare a probei cu expertiză topo-cadastrală care să împartă terenurile egal, astfel încât să nu mai fie necesară plata de sulte, Tribunalul apreciind inutilă administrarea probei.
Cercetând actele și lucrările dosarului in relație cu criticile formulate de către apelant, Tribunalul constată nefondat apelul declarat de către pârâtul reclamant C. Gh. V. pentru următoarele considerente:
Având in vedere succesiunea actelor îndeplinite in judecata cauzei Tribunalul va analiza cu prioritate criticile expuse împotriva încheierii de admitere in principiu din 20.10.2010.
Asupra acestora constată următoarele:
Critica privind refuzul instanței de disjungere a cererilor de partaj formulate in privința defuncților C. G. și C. P. este nefondată. In principiu disjungerea este instituția procesuală care asigură judecata separată a cererilor atunci când doar una dintre acestea este in stare de judecată, sediul materiei fiind art. 165 Cod pr.civilă. Textul lasă la latitudinea judecătorului aplicarea acestei instituții ( a se vedea sintagma „ se pot despărți”) pentru că, in sine, dispoziția de disjungere ține de modalitatea in care judecătorul instrumentează pricina, privită in întregul său.
Reținând, cu referire la temeiul de drept indicat, că pronunțarea disjungerii nu era obligatorie ci facultativă, Tribunalul constată că aceasta nu era nici necesară. Critica apelantului privind omisiunea disjungerii are in vedere împrejurarea că patrimoniul supus împărțelii este format din bunuri pe care C. G. le avea dinaintea căsătoriei cu mama apelantului, C. P., din bunuri comune dobândite in timpul căsătoriei cu aceasta, din bunuri dobândite in timpul căsătoriei cu C. Z., intimata din speță.
Este adevarat că in logica soluționării litigiului stabilirea regimului juridic al fiecăruia dintre bunurile asupra cărora s-a pronunțat împărțeala impunea determinarea momentului dobândirii dreptului de proprietate pentru a se stabili, in consecință, drepturile părților in relație cu acestea. Aplicarea acestui raționament nu impunea, insă, disjungerea cererilor de partaj după defuncții C. G. și C. P., măsură care nu era nici necesară și nici utilă câtă vreme probele administrate in cauză erau comune (expertizele, spre exemplu), deci profitau ambelor succesiuni cercetate. De altfel, din întreaga economie a încheierii de admitere in principiu ca și a sentinței apelate rezultă că instanța de fond a respectat logica reclamată de apelant in efectuarea partajului, determinând mai întâi masa bunurilor și sfera moștenitorilor rămași după C. P., mai apoi masa bunurilor și sfera moștenitorilor după C. G., ieșirea din indiviziune dispunând-o in raport de aceste constatări.
Prin urmare este real că în soluționarea cererilor de partaj privind cele două succesiuni cronologia faptelor relevante pentru determinarea masei și a calității de moștenitor contează, acesteia i s-a dat, insă, eficiență in maniera de soluționare a litigiului, modalitatea in care instanța de fond a stabilit elementele definitorii ale fiecăreia dintre cele două succesiuni este explicită, așa cum rezultă din structura dispozitivului dar și din argumentarea acestuia.
Pentru aceste motive critica privind refuzul disjungerii nu va fi primită nici in relație cu încheierea de admitere in principiu, nici in relație cu sentința_ din 21.09.2012.
Nu este fondată critica apelantului privind încălcarea de către instanța de fond cu prilejul pronunțării încheierii de admitere in principiu a disp. art. 673 indice 5 și 673 indice 6 din Cod pr.civilă .
Art. 6735 Cod pr.civilă stabilește:
„ Daca partile nu se invoiesc, instanta va stabili bunurile supuse impartelii, calitatea de coproprietar, cota-parte ce se cuvine fiecaruia si creantele nascute din starea de proprietate . le au unii fata de altii. Daca se imparte o mostenire, instanta va mai stabili datoriile transmise prin mostenire, datoriile si creantele comostenitorilor fata de defunct, precum si sarcinile mostenirii.
Instanta va face imparteala in natura. In temeiul celor stabilite potrivit alin. 1, ea procedeaza la formarea loturilor si la atribuirea lor. In cazul in care loturile nu sunt egale in valoare, ele se intregesc printr-o suma de bani.”
Potrivit ART. 673^6 alin 1 Cod pr.civilă:
„Daca pentru formarea loturilor sunt necesare operații de măsurătoare, evaluare si altele asemenea, pentru care instanța nu are date suficiente, ea va da o încheiere prin care va stabili elementele arătate la art. 673^5 alin. 1, întocmind in mod corespunzător minuta prevăzuta de art. 258. Prin aceeasi incheiere instanta va dispune efectuarea unei expertize pentru formarea loturilor.”
Raportat la textele citate Tribunalul stabilește că pronunțarea încheierii de admitere in principiu nu este obligatorie pentru judecătorul cauzei. Pronunțarea acesteia are rolul de a etapiza procesul de împărțeală și de a determina coordonatele asupra cărora se impune efectuarea expertizelor in vederea formării loturilor, in măsura in care instanța investită apreciază utilă această măsură pentru soluționarea legală a cauzei. Dacă pronunțarea încheierii de admitere in principiu nu este obligatorie in sine, atunci pronunțarea acesteia cu inserarea doar in parte a elementelor enumerate in art. 6735 Cod pr.civilă este cu atât mai mult permisă. Împrejurarea că încheierea pronunțată de judecătoria Iași la data de 20.10.2010 nu include bunurile ca fac parte din masa succesorală după C. P., asupra cărora s-a dispus prorogarea pronunțării nu constituie motiv de reformare a acesteia, ori a sentinței pronunțate consecutiv admiterii in principiu. Încheierea conține elemente de natura admiterii in principiu, în limita in care stadiul judecății la acea dată a permis determinarea lor. Prorogarea pronunțării asupra compunerii masei succesorale rămase după C. P. nu impunea pronunțarea unei noi încheieri de admitere in principiu, in relație cu disp. art 6737 Cod pr.civilă, pentru aceleași considerente pentru care Tribunalul a reținut că pronunțarea acestei încheieri este facultativă.
Prorogarea determinării bunurilor ce intră in masa succesorală permitea judecătorului fondului să le stabilească fie cu pronunțarea unei încheieri in condițiile art. 6737 Cod pr. civilă, fie direct prin sentința pronunțată asupra fondului cauzei, așa cum s-a procedat in speță.
Motivul de apel privind greșita respingere a cererii de constatare a inexistenței dreptului de abitație este nefondat. Adeverința nr.4749 din 20.10.2008 eliberată de Primăria Comunei Scânteia (fila 306) a fost emisă la data de 20.10.2008 și depusă la dosar la data de 11.11.2010, ulterior pronunțării încheierii de admitere in principiu( 20.10.2010). Având in vedere această cronologie, teza potrivit căreia la data pronunțării încheierii nu s-a probat dreptul de proprietate personală al reclamantei asupra unei alte locuințe era conform probelor administrate in cauză până la acea dată.
Motivul de apel privind greșita compunere a masei succesorale rămase după C. G. in limita in care a fost determinată prin încheierea de admitere in principiu este nefondat.
Critica privind includerea in această masă a suprafețelor de 0,59 ha din . in titlul de proprietate nr._ din 1996 și de 1,00 ha din .. nr._ din 27.01.1994) respectiv a casei de locuit construită în anul 1957 nu este fondată. Reținerea în masa partajabilă a celor două terenuri este justificată de dovada dreptului de proprietate a defunctului C. G. înscris ca unic beneficiar în titlurile de proprietate aflate la filele 39, 40 dosar fond, volumul I. Acțiunea pentru constatarea nulității celor două titluri de proprietate aparținând apelantului din speță a fost respinsă irevocabil prin sentința civilă nr. 2139 din 18.02.2008 (fila 184 dosar fond, vol.I).
În aceste circumstanțe dreptul de proprietate exclusiv al defunctului C. G. este pe deplin dovedit in procedura specială din materia fondului funciar. Invocarea datelor înscrise in rolul agricol al comunei Bârnova nu poate face obiect al unor constatări noi, in sens contrar celor înscrise in titlurile de proprietate pentru că eliberarea acestora este rezultatul analizei tuturor dovezilor - inclusiv a rolului agricol- aduse în sprijinul îndreptățirii titularului la reconstituire, procedură finalizată irevocabil.
In privința casei, adeverința eliberată de către Primăria comunei Bârnova nr. 2686 din 6.03.2006(fila 76 vol I, dosar fond) indică edificarea unei case in anul 1956. Adresa nr._ din 23.11.2006 a aceleiași instituții (fila 33 vol.I dosar fond) indică o casă de locuit construită in anul 1957 in rolul agricol al numiților C. T. G. și C. P..
Martorul R. G., audiat de instanța de fond (fila 94 vol.I dosar fond) susține că defunctul C. G. a construit casa in care astăzi locuiește C. Z. in anul 1956, înainte de căsătorie, ajutat de părinții săi. Martorul B. D. ( născut in anul 1943) declară că a fost la nunta numitului C. G. cu prima sa soție. La acel moment acesta avea o casă formată din 2 camere.
Pe baza acestor probe Tribunalul constată corectă concluzia instanței potrivit căreia casa construită in anul 1956 reprezintă bunul propriu al defunctului C. G., acesta a intrat in căsătoria cu C. P. (încheiată in anul ianuarie 1959- fila 17 vol. I) având deja construită casa.
Pentru aceste motive criticile expuse de către apelant in privința încheierii de admitere in principiu din 20.10.2010 nu sunt fondate.
Cercetând motivele de apel formulate in privința sentinței nr._ din 21.09.2012, altele decât cele care priveau și încheierea de admitere in principiu, deja analizate, tribunalul constată următoarele:
Motivul de apel privind greșita respingere a cererii de suspendare a judecății cauzei in considerarea existenței pe rolul instanței a dosarului nr._/245/2010 este nefondat. Suspendarea in temeiul art. 244 alin 1 pct. 1 Cod pr.civilă nu este obligatorie ci facultativă( potrivit redactării acestui text de lege „instanța poate suspenda judecata”). Suspendarea nu era nici necesară, nici utilă. Efectul acesteia ar fi fost prelungirea excesivă a duratei judecății in acest litigiu, înregistrat pe rolul instanței la data de 20.10.2006, contrar principiului judecății cu celeritate a cauzelor de orice natură înscris in art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Judecata fusese suspendată in temeiul art. 244 alin 1 pct. 1 cod pr.civilă și in intervalul 21.11.2007- 3.02.2010. Textul art. 244 Cod pr.civilă are in principal menirea de a evita pronunțarea unor hotărâri contradictorii. Aceeași finalitate este asigurată și prin reglementarea motivului de revizuire prev. de art. 322 pct. 7 respectiv 5 Cod pr.civilă. Așadar, in condițiile in care soluția irevocabilă pronunțată in cauza ce face obiectul dosarului nr._/245/2010 în raport de care s-a solicitat suspendarea judecății ar fi de natură să contravină celor statuate in prezentul litigiu, partea interesată are la îndemână formularea unei cereri de revizuire.
Lipsa motivării dispoziției de respingere a cererii de suspendare a judecății din sentința apelată este suplinită de motivarea tribunalului, înlăturând astfel vătămarea pricinuită apelantului constând in necunoașterea motivelor pentru care cererea sa nu a fost primită.
In continuarea argumentelor expuse in analiza criticilor expuse față de încheierea de admitere in principiu a cererilor, prin care s-a reținut ca legală și temeinică încheierea prin raportare la regimul său juridic și in considerarea modalității in care s-a stabilit masa succesorală după defunctul C. G., tribunalul stabilește ca nefondată critica adusă dispoziției de efectuare a expertizei de lotizare de către dl. expert O. Aniel. Stabilirea parțială a compunerii masei nu împiedica expertul să procedeze la efectuarea constatărilor de fapt stabilite prin obiectivele instanței .
Propunerea de lotizare formulată de catre expert in privința terenurilor nu este lovită de nulitate. Principiul înscris in art. 6739 cod pr.civilă pentru împărțeala in natură impune ca – in acord cu criteriile enunțate aici- loturile formate să fie . echivalență cu mărimea cotei-părți ce se cuvine fiecăruia, să limiteze cât mai mult cuantumul sumelor ce se impun a fi acordate cu titlu de sultă. Acest principiu nu este absolut, lotizarea nu presupune o împărțire care să asigure egalitatea valorică matematică a loturilor propuse, așa cum invocă apelantul. Prioritară in criteriile de lotizare nu este această egalitate matematică a valorii lor ci respectarea criteriilor enunțate in textul art. 6739 Cod pr.civilă ( mărimea cotei- părți, natura bunurilor, domiciliul și ocupația părților, măsura in care acestea au adus îmbunătățiri cu acordul coproprietarilor sau altele asemenea). Faptul că egalitatea valorică a loturilor nu reprezintă un criteriu absolut rezultă din textul art. 6735 alin 2 teza finală, așadar ipoteza inegalității valorice a loturilor este una legală. Pentru aceste motive și reținând că toate criticile expsue în privința lotizării prin cererea de apel au în vedere doar inegalitatea valorică a loturilor, tribunalul constată corectă soluția instanței de fond prin care s-a dat eficiență lotizării propuse de către expert, obiecțiunile apelantului au fost justificat respinse.
Motivul de apel privind respingerea greșită a cererii de atribuire provizorie a casei de locuit și anexelor și a lotului 1 de teren de 1547 mp in temeiul art. 67310 Cod pr.civilă este nefondată.
Criticile apelantului potrivit cărora instanța era obligată să dispună atribuirea provizorie a bunului in condițiile art. 67310 cod pr.civilă, fără a fi permisă atribuirea direct prin sentință, nu are in vedere întreg textul articolului invocat.
Potrivit acestuia dacă împărțirea in natură a bunului nu este posibilă sau ar cauza o scădere importantă a valorii sale, ori i-ar modifica în mod păgubitor destinația economică, la cererea unuia dintre coproprietari, instanța, prin încheiere, îi poate atribui provizoriu întregul bun. Dacă mai mulți coproprietari cer să li se atribuie provizoriu bunul instanța va ține seama de criteriile prevăzute la art. 6739 Cod pr.civilă.
Alineatul 4 al art. 67310 Cod pr.civilă permite instanței, la cererea unuia dintre coproprietari, ținând seama de împrejurările cauzei, pentru motive temeinice, să atribuie bunul direct prin hotărârea asupra fondului procesului, stabilind totodată sumele ce se cuvin celorlalți coproprietari și termenul in care este obligat să le plătească.
Analizând textul art. 67310 Cod pr.civilă in integralitatea sa ( redat aici doar parțial) Tribunalul stabilește că atribuirea provizorie a bunului unuia dintre coproprietari reprezintă o facultate a instanței, ținută să aprecieze, la cerere, dacă nu se impune atribuirea bunului direct prin hotărâre. Aplicarea modalității de ieșire din indiviziune reglementată de art. 67310 alineat 4 Cod pr.civilă este justificată de durata procedurilor in această cauză înregistrată pe rolul instanței din anul 2006 (pentru care atribuirea provizorie ar fi adăugat termenele in care coproprietarul căruia i se atribuie bunul ar fi trebuit să plătească sumele datorate celorlalte părți) dar și de împrejurarea că practica instanțelor este constantă și unitară in aplicarea directă a acestei modalități de ieșire din indiviziune, (atribuirea direct prin sentință),practică cu care sentința apelată este conformă.
Asupra modalității de formare a loturilor, criticată de apelant, deși bunurile indicate la pct. I. b) din dispozitivul sentinței fac parte din masa succesorală după C. P. in privința căreia C. Z. nu are calitatea de succesor, atribuirea și a acestora către reclamantă este justificată de faptul că bunurile rămase după C. P. sunt determinate in limita unei cote ideale de ½ din grajd, beci, magazie, verandă și paravan, restul cotei de ½ din acestea face parte din masa succesorală după C. G.. Atribuirea nu se putea realiza in considerarea cotei ideale, ci cu analiza criteriilor de atribuire înscrise in art. 6739 Cod pr.civilă prin raportare la întreg imobilul, bunurile enumerate la pct. I.b) reprezentând anexe și părți componente ale casei de locuit. Atribuirea acestora către reclamantă este in acord cu criteriile enunțate in art. 6739 Cod pr.civilă; casa și anexele reprezintă spațiul casnic in care reclamanta trăiește din anul 1978, anul căsătoriei cu C. G.. Situarea lor in mediul rural face ca acestea să formeze o singură unitate locativă, anexele fiind in măsură să deservească uzul firesc al locuinței in sine și să servească unei gospodăriri facile pentru locatarul casei, ceea ce exclude reținerea unor criterii particulare de atribuire, unele pentru casă, altele pentru anexe. Aceste argumente, coroborate cu vârsta reclamantei de 80 de ani conferă acesteia prioritate pentru atribuirea casei și anexelor, o altă soluție fiind in măsură să lipsească de securitate locativă o persoană aflată la o vârstă înaintată și pentru care dificultatea procurării unui spațiu de locuit este înafara oricărei îndoieli rezonabile. Împrejurarea că reclamanta nu ar avea mijloacele financiare necesare plății sultelor nu reprezintă un criteriu de atribuire. Imposibilitatea de plată a sultelor nu poate fi stabilită de către instanță anticipat, numai pe baza veniturilor probate in cadrul cererii de ajutor public judiciar.
Modalitatea in care instanța a dispus obligarea reclamantei la plata sultelor este clară. Indicarea grupelor de moștenitori s-a făcut in dispozitivul hotărârii, in care s-a înscris nominal componența acestora. În privința apelantului se reține că reclamanta datorează plata sultelor in sumă de 7080 lei, 3659 lei, 571 lei, 1706,75 lei, 500 lei, adică un total de_,75 lei. In privința celorlalți moștenitori apelantul nu are interes a invoca neclarități privind determinarea sultelor, neclarități inexistente de altfel.
Motivul de apel privind greșita reținere a valorii de_ lei pentru casa de locuit inclusă in masa succesorală după C. G. este nefondat. Valoarea de_ lei corespunde doar părții de imobil in suprafață de 44,30 mp (încăperile C1, C2, C3, hol). Magaziile M1și M2 in suprafață de 16,45 mp, veranda, paravanul și beciul de sub casă au fost evaluate distinct. Tot astfel și bucătăria de vară și grajdul. Valoarea totală a acestor imobile este de 24.735 lei. Calculul defalcat al acestor valori rezultă fără dubii din cap.VII al raportului de expertiză întocmit de către dl. expert Moisanu A. (fila 44 vol. II al dosarului de fond).
În fine ,indicarea unei valori greșite pentru grajd (1134 lei in loc de 1347 lei cât a stabilit raportul de expertiză) poate constitui temei pentru o eventuală cerere de îndreptare eroare materială pe care părțile o pot formula oricând. Reclamându-se doar înscrierea unei valori eronate Tribunalul constată că nu se formulează prin aceasta o critică de fond împotriva sentinței apelate, ci doar una de formă. Fiind, in fapt, o veritabilă eroare materială tribunalul nu va cerceta realitatea acesteia pentru că reținerea unei erori de calcul nu constituie un motiv de reformare a sentinței apelate, nu impune verificarea sa prin exercitarea căii de atac, fiind aplicabile disp. art. 281 Cod pr.civilă care reglementează o procedură mult mai facilă. Corecția acestei erori va putea fi dispusă de instanța de fond investită cu o cerere de rectificare eroare materială, aceasta va putea stabili dacă eroarea este reală, respectiv consecințele ei asupra sultelor stabilite.
Pentru toate aceste motive apelul declarat de către C. V. va fi respins ca nefondat, in temeiul art. 296 Cod pr.civilă, sentința va fi păstrată ca legală și temeinică.
Va fi respinsă cererea intimatei de obligare a apelantului-pârât la plata cheltuielilor de judecată ,pentru care nu s-au depus dovezi.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul declarat împotriva sentinței civile nr._/21.09.2012 pronunțata de Judecătoria Iași, sentința pe care o păstrează.
Respinge cererea privind acordarea cheltuielilor de judecata formulată de intimată.
Cu drept de recurs in 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 25 Martie 2013.
Președinte, M. S. | Judecător, Doinița T. | |
Grefier, A. M. |
Red.și tehn./T.D./25.06.2013/9 ex
Judecătoria Iași: P. D.
| ← Revendicare imobiliară. Decizia nr. 147/2013. Tribunalul IAŞI | Contestaţie la executare. Decizia nr. 727/2013. Tribunalul IAŞI → |
|---|
