Contestaţie la executare. Decizia nr. 1635/2012. Tribunalul IAŞI

Decizia nr. 1635/2012 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 27-06-2012 în dosarul nr. 1635/2012

Dosar nr._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI

SECȚIA I CIVILĂ

Ședința publică din 27 Iunie 2012

Președinte - F. E. C.

Judecător – M. M.

Judecător –S. A.

Grefier – M. Getuța

Decizia civilă nr. 1635

Pe rol fiind judecarea cauzei civile privind recursul declarat de recurenta A.N.A.F. IAȘI -D.G.F.P. IAȘI împotriva sentinței civile nr.548/13.01.2012 a Judecătoriei Iași, intimat M. T., având ca obiect contestație la executare suspendare executare silită.

La apelul nominal făcut în ședința publică lipsă părțile

Procedură legal îndeplinită.

S-a expus referatul cauzei de către grefierul de ședință,

Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de15.06.2012, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din aceiași zi care face parte integrantă din prezenta deciziei civilă când din lipsă de timp pentru deliberare s-a amânat pronunțarea pentru data de 20.06.2012, când din lipsă de timp pentru deliberare s-a amânat pronunțarea pentru astăzi,27.06.2012, când

TRIBUNALUL

Deliberând asupra cauzei de fața, instanța reține următoarele:

Prin sentința civilă nr. 548/13.01.2012 pronunțată de Judecătoria Iași s-au dispus următoarele:

Respinge cererea de suspendare a executarii silite, ca ramasa fara obiect.

Admite contestatia la executare formulata de contestatorul M. T., cu domiciliul in Iasi, . nr.4, jud Iași in contradictoriu cu intimata A.-D., cu sediul in Iași, .. 26, jud Iași.

Anulează titlurile executorii, adresa de infiintare a popririi si toate actele de executare silita efectuate in dosarul de executare nr._/2010 al intimatei.

Dispune restituirea cauțiunii in cuantum de 337 lei consemnata la CEC Bank cu recipisa nr._/1 după trecerea unui termen de 30 zile de la rămânerea irevocabila a prezentei hotărâri.

Anulează ca netimbrat capatul de cerere privind daunele morale.

Obliga intimata la plata sumei de 204,3 lei către contestator reprezentând cheltuieli de judecata.

Pentru a pronunța aceasta soluție, prima instanța a reținut următoarele:

„In fapt, la data de 15.09.2011 intimata a emis în dosarul de executare nr._/2011 adresa de infiintare a popririi pentru sumele de bani datorate de catre contestator in baza titlurilor executorii emise de catre intimata intre anii 2006-2011 in conformitate cu Deciziile de calcul accesorii .

Instanța învederează că, potrivit art. 141 alin. 1 din OG nr. 92/2003, executarea silita a creantelor fiscale se efectueaza in temeiul unui titlu executoriu emis potrivit prevederilor Codului de procedura fiscala de catre organul de executare competent in a carui raza teritoriala isi are domiciliul fiscal debitorul sau al unui inscris care, potrivit legii, constituie titlu executoriu. Titlul de creanta, in speta Decizia de calcul accesorii, devine titlu executoriu la data la care creanta fiscala este scadenta prin expirarea termenului de plata prevazut de lege sau stabilit de organul competent. Aceasta constituie si instiintare de plata de la data comunicarii acesteia.

Instanța constată că deciziile de calcul accesorii in baza carora s-au emis titlurile executorii nu au fost comunicate contestatorului potrivit art. 44 din Codul de procedura fiscala.

Astfel, potrivit dispozițiilor art. 44 din Codul de procedura fiscala

,,(1) Actul administrativ fiscal trebuie comunicat contribuabilului cãruia îi este destinat….

(2) Actul administrativ fiscal se comunicã dupã cum urmeazã:

a) prin prezentarea contribuabilului la sediul organului fiscal emitent și primirea actului administrativ fiscal de cãtre acesta sub semnãturã, data comunicãrii fiind data ridicãrii sub semnãturã a actului;

b) prin remiterea, sub semnãturã, a actului administrativ fiscal de cãtre persoanele împuternicite ale organului fiscal, potrivit legii, data comunicãrii fiind data remiterii sub semnãturã a actului;

c) prin poștã, la domiciliul fiscal al contribuabilului, cu scrisoare recomandatã cu confirmare de primire, precum și prin alte mijloace, cum sunt fax, e-mail, dacã se asigurã transmiterea textului actului administrativ fiscal și confirmarea primirii acestuia;

d) prin publicitate”

De asemenea, alin. 4 al art. 44 din OG nr. 92/2003 prevede că dispozițiile Codului de procedurã civilã privind comunicarea actelor de procedurã sunt aplicabile în mod corespunzãtor. Intimata nu a făcut dovada că ar fi încercat comunicarea deciziei, reprezentând actul administrativ fiscal, prin vreuna dintre aceste modalități.

Or, ca urmare a faptului că nu i s-a adus la cunoștință în mod legal contestatorului conținutul deciziilor de calcul accesorii, acesta a fost privat de posibilitatea de a formula contestația administrativă la care face referire art. 205 din OG nr. 92/2003 și, eventual, de a ataca în fața instanței de contencios administrativ deciziile date în soluționarea acestei contestații.

De asemenea, potrivit art. 45 din OG nr. 92/2003, actul administrativ fiscal produce efecte din momentul în care este comunicat contribuabilului sau la o datã ulterioarã menționatã în actul administrativ comunicat, potrivit legii. Prin urmare, în lipsa unei legale comunicări, deciziile de calcul accesorii nu puteau deveni titluri executorii.

De altfel, chiar în decizia de calcul accesorii se menționează că termenul de plată a creanței fiscale constată prin acest act se stabilește potrivit art. 111 alin. 2 din OG 92/2003, având în vedere ca moment de pornire data comunicării deciziei de calcul accesorii. Așadar, în lipsa unei legale comunicări nu se poate vorbi de începerea curgerii termenului de plată și, implicit, nici de expirarea acestuia, pentru ca titlul de creanță să devină titlu executoriu, potrivit art. 141 alin. 2 din OG nr. 92/2003.

Având în vedere cele anterior expuse, instanța apreciază că titlurile executorii privindu-l pe contestator au fost nelegal emise, astfel încât urmează a admite contestația la executare și a dispune anularea titlurilor executorii a adresei de infiintare a popririi si a tuturor actelor de executare silita efectuate in dosarul de executare nr._/2010 al intimatei.

In temeiul disp. art. 7231 al.3 C proc civ dispune restituirea cauțiunii in cuantum de 337 lei consemnata la CEC Bank cu recipisa nr._/1 după trecerea unui termen de 30 zile de la rămânerea irevocabila a prezentei hotărâri.

Cit privește capătul de cerere de obligare a intimatei la plata de daune morale de 2.000 lei instanta urmeaza a-l anula ca netimbrat în baza dispozițiilor art. 20 al.3 din Legea nr. 146 avind in vedere ca, in cauza, contestatorul, nu s-a conformat dispoziției de achitare a taxei de timbru.

In temeiul disp. art. 274 C proc civ obliga intimata la plata sumei de 204,3 lei către contestator reprezentând cheltuieli de judecata.”

Împotriva acestei soluții a formulat recurs, în termen legal, recurenta Administrația Finanțelor Publice Iași .

În motivarea căii de atac exercitate s-a arătat că prin acțiune se contestă actele de executare emise de organul fiscal cu recuperarea debitelor restante la bugetul consolidat al statului. Poprirea nr. 38/15.09.2011 a fost înființată pentru obligațiile fiscale neachitate reprezentând veniturile din cedarea folosinței bunurilor cât și pentru diferențele de impozit anual de regularizat. În motivarea acțiunii contestatorul susține că nu a avut nici un contract de închiriere din care să rezulte obligații de plată către bugetul consolidat al statului și până la înființarea popririi nu a primit nici un alt act de executare.

Instanța, prin sentința sus menționată, a admis contestația și a anulat toate i de executare efectuate în dosarul nr._/2010, a obligat organul la plata sumei de 204,3 lei către contestator cu titlu de cheltuieli de judecată.

În motivarea hotărârii instanța reține că pentru debitele stabilite în sarcina contestatorului au fost emise deciziile de impunere nr._/2003 și 3456/2004 și aceste acte administrative fiscale nu au fost comunicate contestatorului, astfel încâ deciziile de calcul accesorii nu puteau deveni titluri executorii.

Or potrivit prevederilor art. 171 din Codul de procedură fiscală se poate promova contestație împotriva actelor de executare efectuate cu încălcarea prevederilor legale de către organele de executare, precum și în cazul în cazul în care aceste organe refuză să îndeplinească un act de executare în condițiile legii. Contestatorul, prin acțiunea promovată nici nu a invocat neregularități cu privire la actele de executare, în susținerea contestației, a precizat că nu are cunoștință despre obligațiile fiscale stabilite în sarcina sa. Contestarea existenței si cuantumul creanțelor fiscale, stabilite prin titluri de creanță, modul de comunicare a acestor acte administrative fiscale emise în procesul de colectare a creanțelor fiscale, nu pot forma obiectul unei contestații la executare. Titlurile de creanță nu sunt acte de executare și nici instanța nu a solicitat di la organul fiscal înscrisuri din care să rezulte modul de comunicare a deciziile de impunere și a deciziilor de calcul accesorii. Titlurile de creanță - deciziile de impunere deciziile de clacul accesorii au fost comunicate contestatorului, conform disp. art. 4 alin. (2) lit. d. din Codul de procedură fiscală, așa cum rezultă din înscrisurile ce vor fi depuse.Actele de executare silită au fost emise de organul fiscal cu respectare tuturor cerințelor de formă și de fond prevăzute de Codul de procedură fiscală. Prin acțiunea promovată la Judecătoria lași nu s-a invocat nici un motiv de nelegalitate nici cu privire la actele de executare, nici cu privire la executarea silit motiv pentru care s-a apreciat că soluția instanței este netemeinică și nelegală.

Intimatul, legal citat, a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului.

În motivare, s-a arătat că s-a contestat în acțiune și actele de executare efectuate de A. cu încălcarea prevederilor legale.

Așa cum corect a constatat instanța de fond, deciziile de calcul accesorii în baza cărora s-au emis titlurile executorii nu au fost comunicate potrivit art.44 din Codul de Procedură Fiscală.

A. nu a făcut dovada că ar fi incercat să comunice decizia, reprezentând actul administrativ fiscal . De altfel, chiar în recursul formulat, reprezentanții A. recunosc faptul că actele prin care se dovedește că s-a făcut comunicarea nu au putut fi găsite până în acel moment, ceea ce dovedește cu claritate că nici la judecata în primă instanță acestea nu au fost depuse.Prin încălcarea prevederilor legale A. a poprit din cont suma de 3417 lei fără a comunica acest act în prealabil, chiar pe parcursul litigiului, în momentul în care era deja pe rolul instanței formulată o cerere de suspendare a executării și fusese depusă la CEC o cauțiune în cuantum de 350 lei conform recipisei cu numărul_/1, deoarece executarea deja se făcuse. În aceste condiții instanța a constatat cu justețe că cererea de suspendare a executării a rămas fără obiect. Cu privire la acest aspect, s-a solicitat restituirea cauțiunii depuse la CEC. În ceea ce privește suma de 3417 lei, s-a arătat că în condițiile în care A. nu reușește să facă dovada faptului că a comunicat existența debitului, conform legii, de-a lungul timpului, trebuie menținută hotărârea primei instanței, prin care s-a admis contestația la executare, anularea titlurilor executorii și, aspect pe care prima instanță a omis, restituirea sumei sus aminte proprită în mod abuziv de către A., cu cheltuieli de judecata.

În recurs a fost administrat de recurenta proba cu înscrisuri.

Examinând actele și lucrările dosarului raportat la motivele de recurs invocate, probatoriul administrat la instanța de fond și dispozițiile legale incidente, Tribunalul constată că recursul este fondat, însă numai pentru considerentele ce vor fi expuse în cele ce urmează:

În materie fiscală, prin similitudine cu dreptul comun, contestația la executarea se divide în contestația propriu-zisă când se contestă fie actele de executare, fie formele de executare sau refuzul organului de a aduce la îndeplinire un act și contestația la titlul executoriu.

Deși contestatorul se referă în acțiunea formulata la contestarea titlurilor executorii, acesta indică numărul dosarului de executare -_/15.09.2011, (reținut greșit de instanța de fond ca fiind_/2011 sau_/2010). În susținerea contestației la executare, contestatorul M. T. invocă în principal faptul că nu a avut cunoștință de existența debitului, nu a avut vreodată vreun contract de închiriere, iar sumele executate sunt prescrise.

Or, fața de generalitatea obiectului acțiunii, era în sarcina instanței fondului de a stabili limitele învestirii sale, în condițiile în care intimata prin întâmpinare depusă invocă punerea în executare a trei titluri de creanța diferite: decizia de impunere 3543/2000, decizia de impunere nr._/01.12.2003 și decizia de impunere nr.3456/11.11.2004. Dintre toate titlurile invocate, doar decizia de impunere nr. 3453/2000 a fost depusă la dosarul cauzei, aceasta fiind comunicata debitorului M. T., sub semnătură (f.28), celelalte decizii nefiind depuse și nefiind solicitate intimatei, de către instanța de judecata.

În consecință, prioritar în cauza era determinarea obiectului contestației, fiind necesar stabilirea sferei actelor de executare contestate, instanța neputând decide decât în limitele învestirii sale.

Totodată, prima instanța apreciază că intimata nu a respectat procedura de comunicare a deciziilor de calcul accesorii in baza carora s-au emis titlurile executorii, motiv pentru care însă anulează toate titlurile executorii, adresa de infiintare a popririi si toate actele de executare silita efectuate .

Or, era în sarcina instanței de a stabili titlurile de creanța puse în executare, sumele stabilite cu titlu de obligații fiscale principale, respectiv obligații fiscale accesorii, sens în care era necesar obținerea de relații de la organul fiscal care să cuprindă defalcat: debitul principal fiscal datorat cu indicarea fiecărui titlul de creanța, modalitatea de comunicare, întinderea obligațiilor accesorii, modalitatea de calcul al acestora. Nu în ultimul rând, instanța de recurs reține că necomunicarea titlului executoriu nu conduce la sancțiunea nulității acestuia, ci impune doar reluarea procedurii, putând conduce doar la anularea actelor de executare subsecvente. Însă pentru a se pronunța aceasta soluție, este necesar să se solicite organului fiscal prezentarea defalcata a modalității de comunicare pentru fiecare titlu de creanța/executoriu pus în executare, pentru respectarea dreptului la apărare al părții și a principiului contradictorialității.

Nu în ultimul rând, invocându-se prescripția dreptului de a cerere executarea silită, prima instanța era obligată să se pronunțe cu prioritate asupra incident procedural, incident ce împiedica cercetarea celorlalte apărări de fond.

În consecință, întrucât prima instanța nu a lămurit nici obiectul cauzei, nici obiectul executării silite înseși, ceea ce echivalează cu o necercetare a fondului, fața de dispozițiile art.312 alin.5 C.pr.civ, se va admite recursul formulat de recurenta Administrația Finanțelor Publice Iași împotriva sentinței civile nr.548/13.01.2012 a Judecătoriei Iași, sentință ce va fi casată în tot și se va trimite cauza spre rejudecare aceleași instanțe, Judecătoria Iași.

Întrucât soluția pe cererea de suspendare a executării silite este definitivă, nefiind recurata, în baza art.723 ind.1 C.pr.civ se va dispune restituirea cauțiunii în cuantum de 337 lei consemnată la CEC Bank cu recipisa_/1 către contestatorul M. T., cu domiciliu în Iași, .. 4, jud. Iași.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul formulat de recurenta Administrația Finanțelor Publice Iași împotriva sentinței civile nr.548/13.01.2012 a Judecătoriei Iași, sentință pe care o casează în tot

Trimite cauza spre rejudecare aceleași instanțe, Judecătoria Iași.

Dispune restituirea cauțiunii în cuantum de 337 lei consemnată la CEC Bank cu recipisa_/1 către contestatorul M. T., cu domiciliu în Iași, .. 4, jud. Iași.

Irevocabilă

Pronunțată în ședință publică, azi 27.06.2012.

P. JUDECATOR JUDECATOR GREFIER

FEC M.M SA MG

RED/Dact/FEC

2ex/13.07.2012

Jud. fond F. A. S.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Contestaţie la executare. Decizia nr. 1635/2012. Tribunalul IAŞI