Despăgubiri Legea nr.221/2009. Sentința nr. 1487/2013. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1487/2013 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 15-05-2013 în dosarul nr. 1487/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
T. IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 15 Mai 2013
Președinte - M. A.
Grefier - L. G. O.
SENTINȚA CIVILĂ NR. 1487
M. Public a fost reprezentat prin
PROCUROR – A. C.
Pe rol fiind judecarea cauzei civile privind pe reclamant S.-E. G.-M. și pe pârât S. R. P. M. FINANȚELOR P., având ca obiect acțiune în constatare.
La apelul nominal făcut în ședința publică lipsă părțile.
Procedura este completă.
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 08.05.2013, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi când, din lipsă de timp pentru deliberare, s-a amânat pronunțarea pentru azi, când,
INSTANȚA
Asupra cauzei civile de față:
P. cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._ reclamanta S.-E. G.-M. a solicitat în contradictoriu cu pârâtul S. R. prin M. Finanțelor P. să se constate:
- condamnarea cu caracter politic a numitului M. V., născut la data de 16.05.1923 .;
- să se dispună acordarea către reclamantă a unor despăgubiri în cuantum de 400.000 euro pentru prejudiciul moral suferit și 800.000 dolari SUA daune materiale reprezentând echivalentul casei, mașinii și asigurării de viață pe care le-a pierdut ca și descendent legal al tatălui său, M. V., decedat în SUA întrucât s-a aflat în imposibilitate obiectivă pentru a merge să dezbată moștenirea după acesta.
În fapt, arată reclamanta în motivarea cererii, că numitul M. V., fiul lui V. și al E., născut la data de 16.05.1923 în Iași, cu ultimul domiciliu în Iași, România, ., jud. Iași, decedat în SUA la data de 03.04.1995, a fost condamnat de către T. M. Iași la data de 21.02.1949 la o pedeapsă cu executare din care a executat efectiv în regim de detenție 5 ani.
Condamnarea lui M. V. pe motiv că acesta ar fi făcut parte din mișcarea legionară a vremii a fost o condamnare din motive politice, lucru confirmat de toate înscrisurile furnizate de CNSAS în data de 07.09.2012. Astfel, atât arestarea, obligarea la muncă silnică în penitenciar, cât și obligarea sa ulterioară de a desfășura activitate de informator pentru regimul comunist i-au cauzat acestuia profunde suferințe morale și l-au determinat să părăsească teritoriul țării ascuns într-un vagon frigorific în anul 1961, periclitându-și sănătatea și punându-și viața în pericol. Suferințele provocate de dictatura comunistă au fost accentuate de faptul că la data arestării tatălui său, mama sa a rămas singură cu 2 copii în vârstă de 3 ani și 6 luni, respectiv de 3 luni fără nici un ajutor moral și material, acesta din urmă decedând la scurt timp.
Familia lui M. V. rămasă în țară a trăit cu stigmatul de urmași ai unui deținut politic și fugitiv, originea socială punându-i numeroase probleme de ordin moral, material, etc. Fiica sa nu s-a putut înscrie la școală, respectiv facultate, soția sa nu era bine primită în câmpul muncii, iar timp de 26 de ani numeroasele invitații ale fiicei de vizită în SUA pentru a-și cunoaște tatăl, trimise de către M. V., au fost respinse nejustificat de către autoritățile statului.
Astfel, deși suferințele morale ale condamnatului și familiei sale sunt de nedescris și foarte greu de cuantificat pecuniar, condamnarea suferită în perioada martie 1945 – decembrie 1989 a afectat iremediabil 4 vieți, iar admiterea prezentei acțiuni ar constitui o mică reparație. Prejudiciul material este implicit dedus din faptul că datorită sărăciei crunte în care familia condamnatului a fost obligată să trăiască ulterior condamnării politice, aceasta s-a aflat în imposibilitate obiectivă de a se deplasa în SUA în anul 1995 la moartea lui M. V. pentru a dezbate moștenirea după acesta. Bunurile mobile și imobile menționate mai sus în valoare de 800.000 dolari SUA reprezintă un prejudiciu material produs familiei ca urmare a condamnării cu caracter politic anterior menționate.
În drept, invocă dispozițiile art. 1, 3, 4, 5 din Legea nr. 221/2009 cu modificările și completările ulterioare, cât și textul de lege anterior menționat.
Depune înscrisuri în dovedirea susținerilor.
S-a invocat excepția tardivității formulării cererii, excepție ce urmează a fi respinsă de instanță, raportat la art. 4 alin. 4 din Legea nr. 221/2009, potrivit căruia cererea de constatare a caracterului politic a unei condamnări în condițiile prezentei legi este imprescriptibilă.
Verificând actele și lucrările dosarului, raportat la motivele cererii de chemare în judecată tribunalul constată următoarele:
Primul capăt de cerere este întemeiat, urmând a fi admis de instanță.
Cu actele depuse de la CNSAS eliberate la 07.09.2012, reclamanta a făcut dovada că numitul M. V., născut la data de 16.05.1923 în . a fost de fapt condamnat din motive politice, cererea sa încadrându-se în dispozițiile art. 1 din Legea nr. 221/2009.
În ce privește solicitarea reclamantei, de acordare a unor daune morale în temeiul dispozițiilor art. 5 alin. 1 lit. a din Legea 221/2009, reține instanța de judecată faptul că aceste dispoziții au fost declarate neconstituționale prin Decizia nr. 1358/21.10.201 pronunțată de Curtea Constituțională a României la cererea Statului R., prin M. Finanțelor P. – Direcția Generală a Finanțelor P. a județului C., excepția ridicată în cadrul soluționării unor acțiuni prin care se solicită plata de despăgubiri pentru daunele morale suferite ca urmare a unor condamnări cu caracter politic și măsuri administrative asimilate acestora, pronunțate în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989.
Astfel, obiectul excepției de neconstituționalitate l-au constituit prevederile art. 5 alin. 1 lit. a din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic și măsurile asimilate acestora, pronunțate în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 396 din 11 iunie 2009, prevederi care au fost modificate ulterior sesizării Curții Constituționale prin art. I pct. 1 din O.U.G. nr. 62/2010 pentru modificarea și completarea Legii nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic și măsurile asimilate acestora, pronunțate în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989 și pentru suspendarea aplicării unor dispoziții din Titlul VII al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, ordonanță publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 446 din 1.07.2010.
În ședința din data de 19.09.2011, Înalta Curte de Casație, prin decizia nr. 12/19.09.2011, pronunțată în dosarul nr. 14/2011, a admis recursul în interesul legii formulat de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, statuând că: „…urmare a deciziilor Curții Constituționale nr. 1358/2010 și nr. 1360/2010, dispozițiile alin. 1 lit. a teza I din Legea nr. 221/2009 și-au încetat efectele și nu mai pot constitui temei juridic pentru cauzele nesoluționate definitiv la data publicării deciziilor instanței de contencios constituțional în Monitorul Oficial”, decizie ce a fost publicată în Monitorul oficial 789/07.11.2011.
Daunele materiale solicitate nu au fost probate conform art. 1169 cod civil instanța urmând a le respinge.
Față de toate aceste considerente, tribunalul va admite în parte cererea reclamantei și, raportat la dispozițiile art. 1 din Legea nr. 221/2009 cu referire la art. 4, va constata caracterul politic al condamnării numitului M. V..
În temeiul art. 274 Cod procedură civilă va obliga pârâtul la plata cheltuielilor de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge excepția tardivității formulării cererii.
Admite în parte acțiunea civilă formulată de reclamanta S.-E. G.-M. din Iași, ., în contradictoriu cu pârâtul S. R. prin M. Finanțelor P..
Constată condamnarea cu caracter politic a numitului M. V., născut la data de 16.05.1923 ., cu ultim domiciliu din România în Iași, ., condamnat de către T. M. Iași la data de 21.02.1949 prin sent. pen. nr.195/1949.
Respinge capetele de cerere privind acordarea de daune materiale și morale.
Obligă pârâtul să plătească reclamantei suma de 1000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi,15.05.2013.
Președinte, Grefier,
M. A. L. G. O.
Red. M.A.
Tehnored. M.M.D.
4 ex./02.10.2013
| ← Fond funciar. Decizia nr. 1234/2013. Tribunalul IAŞI | Fond funciar. Decizia nr. 1579/2013. Tribunalul IAŞI → |
|---|
