Fond funciar. Decizia nr. 1074/2013. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1074/2013 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 30-04-2013 în dosarul nr. 1074/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 30 Aprilie 2013
Președinte - E. C.
Judecător G. C.
Judecător M. S.
Grefier N. M.
DECIZIE CIVILĂ Nr. 1074/2013
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe recurent S. A., recurent B. A., recurent S. M., recurent G. M., recurent S. R., recurent S. A., recurent R. D., recurent V. E., recurent B. V., recurent S. G. și pe intimat C. JUDEȚEANĂ DE F. F. IAȘI, intimat C. L. DE F. F. MOGOȘEȘTI S., având ca obiect fond funciar rectificare TP.
La apelul nominal făcut în ședința publică lipsesc părțile.
Procedura este completă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din data de 15.04.2013, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când instanța, din lipsă de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea pentru 22.04.2013, 29.04.2013 și pentru astăzi, când,
TRIBUNALUL
Asupra recursului civil de față:
Prin sentința civilă nr. 2518/05.10.2012 pronunțată de Judecătoria P., s-a respins acțiunea formulată de reclamanții S. A., B. A., S. M., G. M., S. R., S. A., R. D., V. E., B. V. și S. G. în contradictoriu cu pârâtele C. Județeană de fond funciar Iași și C. locală Mogoșești S..
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut următoarele:
La data de 28.07.2003 a fost eliberat titlul de proprietate nr._ pentru suprafața de 4,12 ha teren pe numele S. N. A..
La data de 09.03.2004 S. A. a decedat, lăsând ca moștenitori conform certificatului de moștenitor nr. 164/08.10.2010 lăsând ca moștenitori pe reclamanții din prezenta cauză.
La apariția legii 18/1991 S. A. a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafața de 5,62 ha teren ( f.39).
Conform mențiunilor din adeverința nr. 534/1009 din 14.01.1992 (f. 56) acesteia i s-a reconstituit dreptul de proprietate prin hotărârea nr. 52/09.08.1991 a Comisiei județene Iași pentru suprafața de 4,12 ha teren, fiind înscrisă în anexa nr. 2a la poziția 177.
S. A. figurează într-adevăr în anexa nr. 2a (f. 43), însă suprafața stabilită în proprietate nu este de 4,12 ha (așa cum apare în adeverință), ci de 3,62 ha, din care 3,35 ha teren extravilan și 0,27 ha teren intravilan.
Reclamanții au susținut în cuprinsul acțiunii că autoarei i s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața de 4,88 ha teren, fără a indica însă actul de reconstituire.
În prezenta cauză, din probele care au fost administrate rezultă însă că suprafața reconstituită este de 3,62 ha, suprafață menționată în anexa nr. 2a, reclamanții neadministrând vreo probă din care să rezulte că ulterior autoarea lor ar fi obținut reconstituirea și pentru alte suprafețe.
Deși conform anexei de validare suprafața reconstituită este de 3,62 ha din care 3,35 ha teren extravilan și 0,27 ha teren intravilan, titlul de proprietate a fost emis pentru suprafața de 4,12 ha din care 3,76 ha extravilan și 0,36 ha intravilan.
Prin urmare, instanța constată că titlul nu a fost corect emis, însă nu pentru faptul că ar fi fost emis pentru o suprafață mai mică decât cea validată, așa cum susțin reclamanții, ci pentru o suprafață mai mare.
Reclamanții au mai susținut că se impune rectificarea titlului și pentru faptul că acesta conține erori, dar și pentru motivul că nu sunt trecute suprafețele cu care autoarea a figurat în registrul agricol.
În privința pretinselor erori, instanța a constatat că din raportul de expertiză întocmit în cauză rezultă că expertul a identificat terenul înscris în titlul de proprietate și a stabilit că datele de identificare ale terenurilor (număr de . vecinătăți) au fost corect înscrise în titlu conform planului cadastral.
În consecință, față de concluziile expertului, instanța a constatat că nu se impune rectificarea titlului de proprietate sub acest aspect, titlul neconținând vreo eroare materială care să se impună a fi înlăturată.
Au mai criticat reclamanții titlul și sub aspectul faptului că acesta nu ar cuprinde suprafețele de teren așa cum au fost acestea menționate în registrul agricol din anii 1959-1963.
Prin raportul întocmit expertul a precizat că în registrul agricol a fost înscrisă suprafața de 3,62 ha (aceasta fiind și suprafața reconstituită și înscrisă în anexa de validare), iar în titlu au fost menționate doar o parte din vechile amplasamente.
Legea 18/1991 (lege în baza căreia s-a făcut reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea autoarei reclamanților) în varianta sa inițială nu prevedea obligativitatea reconstituirii pe vechiul amplasament, astfel că stabilirea amplasamentului cădea în sarcina comisiei locale.
Pe de altă parte, fișa suprafețelor primite în proprietate (f. 55) care cuprinde amplasamentele terenurilor înscrise în titlu a fost semnată de către autoarea reclamanților, astfel că aceasta a fost de acord cu amplasamentele care i-au fost atribuite de către comisia locală, chiar dacă acestea nu erau vechile amplasamente ale terenurilor pe care aceasta le-a deținut anterior colectivizării.
Reclamanții au mai susținut că autorii lor au avut suprafața de 1 ha situată la locul „ Hatal „, însă nu au făcut nicio probă în aceste sens. Expertul a menționat în răspunsul la obiecțiuni (f.116-117) suprafețele din registrul agricol, iar printre acestea nu se numără vreo suprafață la locul menționat. Reclamanții au depus la dosar un act de vânzare cumpărare pentru suprafața de 1 ha situată la locul „ Hatalm „ (f. 134), însă cumpărătorul se numește S. G., în timp ce soțul autoarei reclamanților se numea M.. Este real faptul că potrivit actelor de stare civilă tatăl lui M. se numea G., însă nu s-a făcut dovada reconstituirii dreptului de proprietate după autorul S. G., iar în registrul agricol al soților S. A. și M. nu apare înscrisă această suprafață.
Prin urmare, instanța de fond a constatat că nu se impune modificarea titlului de proprietate în sensul înscrierii în acesta a amplasamentelor din registru.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs, reclamanții S. A., B. A., S. M., G. M., S. R., S. A., R. D., V. E., B. V. și S. G., considerând-o nelegală și netemeinică.
În motivarea recursului, reclamanții-recurenți arată că instanța de fond nu a motivat soluția pronunțată cu raportare la probele administrate în cauză pe care le-a apreciat în mod eronat.
Recurenții susțin că instanța nu a dat dovadă de rol activ în rezolvarea litigiului respingându-le cererea de acordare a unui termen în vederea depunerii planului terenului de la OCPI, interpretând și aplicând greșit dispozițiile legii nr. 18/1991.
De asemenea, mai arată recurenții, raportul de expertiză efectuat în cauză se impunea a fi completat sau refăcut întrucât expertul nu a răspuns la toate obiectivele stabilite.
În drept, se invocă dispozițiile art. 282 ind. 2, art. 299, art. 304 și art. 304 ind. 1 Cod procedură civilă.
Pârâtele-intimate C. locală de fond funciar Mogoșești-S. și C. Județeană Iași de fond funciar au depus întâmpinare solicitând respingerea recursului ca netemeinic și nelegal și menținerea sentinței.
În recurs s-a administrat proba cu înscrisuri.
Analizând actele și lucrările dosarului, prin prisma motivelor de recurs invocate, probatoriul administrat și dispozițiile legale incidente în cauză, dar și din oficiu, în temeiul prevederilor art. 3041 Cod procedură civilă, tribunalul constată următoarele:
Reclamanții au investit instanța de fond cu o cerere prin care au solicitat rectificarea/modificarea titlului de proprietate nr._/28.07.2003 și obligarea pârâtei C. locală de fond funciar Mogoșești-S. să întocmească documentația corectă pentru titlul rectificat și să o înainteze comisiei județene în vederea emiterii titlului rectificat.
Prin cererea de recurs reclamanții-recurenți critică sentința primei instanțe sub aspectul soluției pronunțate susținând că aceasta nu a motivat hotărârea, a apreciat eronat probele administrate și dispozițiile legii nr. 18/1991, neavând rol activ în soluționarea litigiului.
Recursul este nefondat.
Verificând susținerile recurenților, raportat și la probele administrate în cauză instanța de control judiciar constată că autoarea acestora S. A. a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafața de 5,62 ha (fila 39 dosar) după soțul acesteia S. M..
Potrivit anexei de validare (fila 43 fond9 suprafața de teren reconstituită lui S. A. este de 3,62 ha (din care 3,35 ha extravilan și 0,27 ha intravilan) și i s-a emis titlu de proprietate pentru 4,12 ha, deci pentru o suprafață mai mare decât cea validată – nu mai mică cum susțin recurenții.
În ce privește critica recurenților vizând expertiza tehnică de specialitate aceasta este neîntemeiată, instanța de recurs constând că identificarea suprafeței de teren de 4,12 ha înscrisă în titlul de proprietate emis autoarei reclamanților-recurenți (titlu a cărei modificare se solicită) s-a făcut în baza planurilor cadastrale și a proiectelor parcelare întocmite de C. locală de fond funciar Mogoșești-S. așa cum rezultă și din anexele 1 și 2 la raport.
De asemenea, expertiza mai evidențiază și faptul că identificarea suprafețelor din teren (.) corespunde cu cele înscrise în titlul de proprietate – chiar dacă acestea nu au fost reconstituite în totalitate pe vechiul amplasament – neimpunându-se deci corectarea titlului.
Așadar, din tot probatoriul administrat în cauză – verificat și de instanță – reiese că soluția pronunțată de prima instanță este corectă și legală, neimpunându-se rectificarea a titlului de proprietate, constatându-se că, dimpotrivă, acesta a fost emis pentru o suprafață mai mare (4,12 ha), deși potrivit anexei de validare suprafața reconstituită era de 3,62 ha.
În consecință, pentru considerentele expuse, tribunalul, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, va respinge recursul declarat de reclamanții-recurenți și va menține sentința atacată ca legală și temeinică.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul formulat de reclamanții S. A., B. A., S. M., G. M., S. R., S. A., R. D., V. E., B. V. și S. G. împotriva sentinței civile nr. 2518 din 05.10.2012 pronunțată de Judecătoria P., sentință pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 30.04.2013.
Președinte, E. C. | Judecător, G. C. | Judecător, M. S. |
Grefier, N. M. |
Red. E.C.
Tehnored. M.M.D.
2 ex./28.05.2014
Judecător fond S. A. I.
| ← Fond funciar. Decizia nr. 824/2013. Tribunalul IAŞI | Fond funciar. Decizia nr. 960/2013. Tribunalul IAŞI → |
|---|
