Fond funciar. Decizia nr. 1164/2015. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1164/2015 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 25-09-2015 în dosarul nr. 1164/2015
Acesta nu este document finalizat
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 25 Septembrie 2015
Președinte - E.-C. P.
Judecător - M. C.
Grefier - O. S.
DECIZIA CIVILĂ Nr. 1164/2015
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamanta D. A. - moștenitoare a defunctei Pantelică M. în contradictoriu cu pârâții ., P. C. T., O. IAȘI și N. M., având ca obiect fond funciar obligație de a face.
Susținerile pârâtei N. M. au avut loc în ședința publică din data de 01.09.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de 09.09.2015. Având în vedere imposibilitatea obiectivă de constituire a completului de judecată, față de lipsa doamnei judecător C. M., aflată în concediu, instanța a amânat pronunțarea pentru data de 16.09.2015 și pentru data de 23.09.2015. Având nevoie de timp pentru a delibera, instanța a amânat pronunțarea pentru astăzi, când a hotărât următoarele:
TRIBUNALUL
Asupra apelului civil de față:
P. sentința civilă nr. 7696/29.05.2014 Judecătoria Iași dispune:
„Respinge cererea reclamantei P. M. cu domiciliul ales in IASI .-10 . 3 . nr_ la data de 17 09 2013 formulata in contradictor cu paratele NECULAITA C. domiciliata in Iasi . Țiganasi, C. LOCALĂ DE F. F. ȚIGANASI, C. J. DE F. F. IASI.”
P. a pronunța în acest sens instanța de fond reține următoarele:
„În ce privește primul capăt de cerere, constatarea nulitatii absolute parțiale a titlului de proprietate nr_/ 27 01 1993 privind . de 720 mp și a parcelei A 228 cu suprafață de 289 mp.
Față de acest capăt de cerere instanța reținând că reclamanta este dobânditoarea suprafeței de teren în baza contractului de vânzare cumpărare 4512 /29 09 1998.
Ia act instanța că reclamanta și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art. III din Legea 169 /1997.
Principiul care a guvernat emiterea legilor fondului funciar este cel de a repune în drepturi persoanele expropriate de statul comunist . Această lege face referite în mod direct și exclusiv la personale expropriate abuziv în perioada republicii comuniste.
Dobânditorii drepturilor funciare, rezultate din raporturi contractuale au la dispoziție textele de lege reglementate de codul civil.
Ori, în prezenta cauză reclamanta a devenit proprietară de teren în baza contractului de vânzare cumpărare nr .5412/1998 și nu în temeiul unei legi funciare.
În drept, sunt invocate de către reclamantă dispozițiile art. III lit. din Legea 169/1997, modificată și completată prin Legea 247/2005.
Potrivit Legii nr.18/1991 dreptul la acțiune privind constatarea nulității titlului de proprietate aparține tuturor persoanelor care justifică un interes legitim și cărora le-a fost încălcat dreptul de proprietate recunoscut de lege.
Analizând cauza din acest punct de vedere instanța reține că reclamanta nu justifică interesul de a cere anularea titlului de proprietate emis paratei persoane fizice întrucât reclamanta nu are calitatea de persoană căreia i s-a reconstituit dreptul de proprietate revendicat în temeiul legii fondului funciar. In aceste condiții, reține instanța că reclamanta are la dispoziție acțiune în revendicare întemeiata pe dispozițiile codului civil.
Ca urmare, instanța constată că reclamanta nejustificând interesul legitim de a formula acțiunea în constatarea nulității absolute, întemeiata de dispozițiile legilor fondului funciar, instanța va respinge acest capăt de cerere ca neîntemeiat.
Întrucât capetele doi si trei ale cauzei au caracter subsecvent celui analizat, instanța urmează să le respingă în consecință.”
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamanta Pantelică M. criticat-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Arată apelanta că instanța de fond nu a înțeles cadrul procesual complex al acțiunii și nici interesul pentru care a promovat o astfel de acțiune. Astfel, se află în situația în care există un contract de vânzare-cumpărare nr. 856/1996 încheiat între apelantă și Neculaita M., tranzacție care a fost posibilă doar în baza unei adeverințe de proprietate. Problema a fost generată de faptul că datorită modificării Legii 18/1991 s-a impus și eliberarea dreptului de proprietate.
., la acea dată neoperând scăderea de pe titlul de proprietate, eliberat ulterior încheierii tranzacției notariale, nu a scăzut din rolul agricol și fiscal al vânzătoarei terenul vândut. Acesta a fost motivul pentru care a formulat capătul trei de cerere având ca obiect acțiune pe obligația de a face, în contradictoriu cu ., și P. . art. 6 din OUG nr. 28/2008 privind registrul agricol.
Arată că temeiul de drept invocat este art. 888 din Noul cod civil care condiționează înscrierea dreptului de proprietate al reclamantului, în cazul de față, și de actul unității administrativ teritoriale cu privire la rolul agricol distinct pe care trebuia să îl constituie prin scăderea suprafeței înstrăinată de către Neculaiță C. către Neculaița M. care, la rândul ei, a vândut reclamantei, conform actelor notariale respectiv contracte de vânzare-cumpărare succesive de care a făcut vorbire apelanta; art. 6 din OUG nr. 28/2008 privind registrul agricol coroborat cu art. 3 alin. 1 lit. b și d din cadrul aceleiași ordonanțe cu privire la registrul agricol.
Sustine apelanta că Instanța de fond a considerat în mod gresit acest capăt de cerere ca fiind subsecvent și l-a respins nemotivat. A ignorat cu desăvârșire că prin suprapunerea de indicatori cadastrali este imposibilă întabularea dreptului lor de proprietate. De asemenea, în mod nejustificat a respins acțiunea în constatarea datelor cadastrale a imobilului cumpărat în baza actului de vânzare-cumpărare de care s-a făcut vorbire, iarăși fără nici o motivare, singurul motiv este că ar fi un capăt subsecvent cererii și l-a respins.
Se ignoră faptul că O. Iași, în lipsa datelor cadastrale dintr-un act de proprietate (parcelă și . de proprietate.
De asemenea, și capătul principal de cerere - privind nulitatea titlului de proprietate nr._ din data de 27.01.1993 raportat la art. III din Legea 167/1999, a parcelei CC 226 cu suprafața de 720 mp și a parcelei A228 cu suprafața de 289 mp, în contextul suprapunerii de indicatori și a dovedirii faptului că dreptul de proprietate l-a dobândit printr-un contract de vânzare anterior titlului, suprapunere care face imposibilă întabularea propriului lor drept de proprietate - trebuia admis în lumina acestei motivații.
Intimata C. Locală de F. F. Țigănași a formulat întâmpinare prin care a reiterat excepția lipsei capacității de folosință a pârâtei Neculaiță C..
În apel s-au administrat probe constând în înscrisuri.
La data de 17.12.2014 Tribunalul Iași pronunță decizia civilă nr. 1144 prin care dispune:
„Admite cererea de apel formulată de reclamanta Pantelică M. împotriva sentinței civile nr. 7696/29.05.2014 pronunțată de Judecătoria Iași pe care o anulează în tot și în consecință:
Respinge cererea având ca obiect constatare nulitate absolută parțială titlu de proprietate nr._/2003 formulată de reclamanta Pantelică M. în contradictoriu cu pârâții N. M., C. Locală Țigănași pentru S. D. de P. Privată asupra Terenurilor și C. Județeană Iași pentru S. D. de P. Privată asupra Terenurilor.
Reține spre judecare cererile având ca obiect constatarea datelor cadastrale ale imobilului și obligația da a face formulate de reclamanta Pantelică M. în contradictoriu cu pârâții ., P. C. Țigănași,O. Iași și N. M..
Acordă termen de judecată la data de 17.02.2015 cu citare părți.”
P. a se pronunța în acest sens Tribunalul Iași reține următoarele:
„În prezenta cauză, Tribunalul constată că reclamanta P. M. a solicitat:
-în contradictoriu cu pârâtele N. C., C. Locală de F. F. Țiganași, C. Județeană de F. F. Iași, constatarea nulității absolute parțiale a titlului de proprietate nr._/ 27. 01.1993 privind . de 720 mp și a parcelei A 228 cu suprafață de 289 mp;
- în contradictoriu cu pârâtele N. C., . IASI, constatarea, raportat la art. 35 NCPC a datelor cadastrale ale imobilului compus din casă de locuit și suprafața de teren de 1000 mp cumpărat prin contractul de vânzare cumpărare nr. 4512 / 29 09 1998 din .. Țigănași;
-obligarea pârâtelor ., și P. comunei Țigănași la scăderea suprafeței tranzacționate de Neculaita C. către N. M..
Tribunalul constată că se impune a se anula sentința apelată în baza art. 480 NCPC, având în vedere faptul că în mod nelegal instanța de fond s-a pronunțat potrivit dispozitivului sentinței apelate, in contradictoriu cu pârâta N. C. decedată in anul 2007 deși reclamanta și-a modificat cererea, cu respectarea disp. art. 204 Cod procedură civilă, prin indicarea, la primul termen de judecată a pârâtei cu care a inteles sa se judece in prezenta cauză, respectiv N. M.,
Tribunalul constată, de asemenea, că sentința apelată se impune a fi anulată, având în vedere faptul că instanța de fond nu a luat în considerare, cu incălcarea art 22 alin 6 Cod procedură civilă, limitele învestirii, deduse judecătii de reclamantă in ceea ce privește capetele de cerere 2 și 3 (avand obiect constatarea datelor cadastrale ale imobilului compus din casă de locuit și suprafața de teren de 1000 mp cumpărat prin contractul de vânzare cumpărare 4512 / 29 09 1998 din .. Țigănași și obligarea pârâtelor ., și P. comunei Țigănași la scăderea suprafeței tranzacționate de Neculaita C. către N. M..) respectiv nu a dispus citarea pârâților . comunei Țigănași.
Văzând art. 224, 248, 390 NCPC, Tribunalul constată ca fiind neîntemeiată excepția lipsei capacității procesuale de folosință a numitei N. C., invocată prin intampinare de intimata C. Locală de F. F. Țigănași, atât timp cât reclamanta a precizat în mod expres la primul termen de judecată, din data de 30.01.2014, faptul că își modifică primul capăt de cerere relativ la pârât (precizări scrise depuse la fila 101 dosar fond), înțelegând să se judece cu moștenitoarea numitei N. C., respectiv cu N. M.,
Instanța de apel reține că modificarea cererii de chemare in judecată, la instanța de fond ,s-a realizat cu respectarea art 204 alin 1 Cod procedură civilă, care prevede: „(1) Reclamantul poate să-și modifice cererea și să propună noi dovezi, sub sancțiunea decăderii, numai până la primul termen la care acesta este legal citat. În acest caz, instanța dispune amânarea pricinii și comunicarea cererii modificate pârâtului, în vederea formulării întâmpinării, care, sub sancțiunea decăderii, va fi depusă cu cel puțin 10 zile înaintea termenului fixat, urmând a fi cercetată de reclamant la dosarul cauzei.”
În ceea ce privește cererea de constatare a nulității absolute a titlului de proprietate nr._/ 27. 01.1993, Tribunalul constată ca se impune a se judeca în fond această cerere formulată de reclamanta Pantelică M. în contradictoriu cu pârâții N. M., C. Locală Țigănași pentru S. D. de P. Privată asupra Terenurilor și C. Județeană Iași pentru S. D. de P. Privată asupra Terenurilor,ca urmare a anulării sentintei apelate ,potrivit art 480 NCPC.
Văzând limitele învestirii primei instante, motivele de fapt si de drept invocate, Tribunalul constata cererea reclamantei de constatare a nulității absolute a titlului de proprietate nr._/ 27. 01.1993 ca fiind vădit neîntemeiată, având în vedere că nu s- a probat existența unor cauze de nulitate absolută, titlul de proprietate fiind emis cu respectarea dispozițiilor legale incidente în materie.
Astfel, se retine ca reclamanta și-a întemeiat aceasta cerere pe dispozițiile art. III din Legea 169 /1997 si art 1275 alin 1 din Noul Cod Civil .
Relativ la art .1275 alin 1 din Noul Cod Civil Tribunalul constată ca aceasta dispozitie legala nu se aplica in cauza, in baza art 102 din Legea71/2011, contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr.4512 /29 .09 .1998, invocat de reclamanta fiind incheiat anterior intrarii in vigoare a Noului Cod Civil,
Tribunalul notează că art .III din Legea 169 /1997 prevede:
„ Sunt lovite de nulitate absolutã, potrivit dispozițiilor legislației civile aplicabile la data încheierii actului juridic, urmãtoarele acte emise cu încãlcarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991:
a) actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate, în favoarea persoanelor fizice care nu erau îndreptãțite, potrivit legii, la astfel de reconstituiri sau
constituiri;
b) actele de constituire a dreptului de proprietate pe terenurile agricole aflate în domeniul public sau privat al statului, ori în domeniul public al comunelor, orașelor
sau municipiilor;
c) actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate în intravilanullocalitãților, pe terenurile revendicate de foștii proprietari, cu excepția celor atribuite conform art. 23 din lege;
d) actele de constituire a dreptului de proprietate pe terenurile agricole constituite ca izlaz comunal;
e) actele de constituire a dreptului de proprietate, în condițiile art. 20, în localitãțile în care s-a aplicat cota de reducere prevãzutã de lege;
f) actele de constituire a dreptului de proprietate, în condițiile art. 20 și în cazul în care în localitatea respectiva nu s-a constituit dreptul de proprietate persoanelor îndreptãțite de lege;
g) transferurile de terenuri dintr-o localitate în alta, efectuate cu încãlcarea condițiilor prevãzute de lege, în scopul ilicit de a spori prin aceasta valoarea terenului
primit ca urmare a transferului;
h) actele de vânzare-cumpãrare privind construcțiile afectate unei utilizãri sociale sau culturale - case de locuit, crese, grãdinițe, cantine, cãmine culturale, sedii și altele asemenea - ce au aparținut cooperativelor agricole de producție, cu încãlcarea
dispozițiilor imperative prevãzute la ultimul alineat al art. 28 din lege.
(2) Nulitatea poate fi invocatã de primar, prefect, procuror și de alte persoane care justifica un interes legitim, iar soluționarea cererilor este de competenta instanțelor judecãtorești de drept comun, care au plenitudine de jurisdicție.
(3) În situația în care, pe terenurile care au fãcut obiectul unor acte juridice, constatate nule potrivit alin. (1), s-au edificat construcții de orice fel, sunt aplicabile dispozițiile art. 494 din Codul civil.”
Tribunalul notează ca motivul invocat de reclamanta ( faptul ca este actuala proprietară a terenului ,ce a fost instrăinat de beneficiara reconstituirii N. C., anterior emiterii titlului ), nu se incadreaza in situatiile expres prevăzute de dispoziția legala anterior menționată .
In fapt se reține ca reclamanta este dobânditoarea suprafeței de teren de 1000mp, teren construit si neconstruit, situat in localitatea M. Kogalniceanu, . în baza contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr.4512 /29 .09 .1998 ,incheiat cu numita N. M., care, la randul său a dobandit imobilul prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr.856/23.05.1996 de la numita N. C. .
Tribunalul, analizând documentația ce a stat la baza eliberării titlului de proprietate nr._/2003 înaintata la dosarul de fond( filele 62, 77 – 81) de C. Județeană Iași pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, constată că titlul contestat a fost emis ,pentru suprafata de 4,72 ha in procedura prevazuta de legea 18/1991, in baza cererii de reconstituire formulata la data de 08.03.1991 de numita N. C., cerere ce a fost validată prin hotararea 83/1991 pentru suprafata de 4,72 ha ,in localitatea M. Kogalniceanu, . .
Imprejurarea invocata de reclamantă ca este actuala proprietară a terenului ce a fost instrăinat de beneficiara reconstituirii la data de 23.05.1996, anterior emiterii titlului160494/2003 ,dar ulterior formularii cererii de reconstituire nu poate atrage nulitatea titlului de proprietate atât timp cat in procedura reglementată de Legea 18/1991 ,C. Județeană Iași pentru S. D. de P. Privată asupra Terenurilor era obligata a emite titlul cu respectarea stricta a suprafetei ce a fost validata numitei N. C. prin Hotararea 83/1991.
In considerarea celor anterior expuse, vazand disp.art 480 NCPC Tribunalul va admite cererea de apel formulată de reclamanta Pantelică M. împotriva sentinței civile nr. 7696/29.05.2014 pronunțată de Judecătoria Iași pe care o va anula în tot .
Se va respinge cererea având ca obiect constatarea nulitătii absolute parțiale a titlului de proprietate nr._/2003 formulată de reclamanta Pantelică M. în contradictoriu cu pârâții N. M., C. Locală Țigănași pentru S. D. de P. Privată asupra Terenurilor și C. Județeană Iași pentru S. D. de P. Privată asupra Terenurilor.
Tribunalul constatând că instanța de fond nu a luat în considerare, cu incălcarea art 22 alin 6 Cod procedură civilă, limitele învestirii deduse judecătii de reclamantă in ceea ce privește capetele de cerere 2 și 3 (avand obiect constatarea datelor cadastrale ale imobilului compus din casă de locuit și suprafața de teren de 1000 mp cumpărat prin contractul de vânzare cumpărare 4512 / 29 09 1998 din .. Țigănași și obligarea pârâtelor ., și P. comunei Țigănași la scăderea suprafeței tranzacționate de Neculaita C. către N. M.) respectiv nu a dispus citarea pârâților . comunei Țigănași, în baza art 480 alin 3 va reține spre a judeca în fond aceste cereri cu respectarea cadrului procesual configurat prin cererea de chemare in judecată și cu legala citare a tuturor pârâtilor, potrivit art 153 NCPC.”
Subsecvent anulării în tot a sentinței civile nr. 7696/29.05.2014 s-a dispus comunicarea către pârâții . C. Țigănași și O. Iași a unui exemplar de pe cererea de chemare în judecată.
Pârâta . C. Țigănași a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive motivat de dispozițiile art. 9 din OUG nr. 28/2008. Legea recunoaște în sarcina primarului dreptul și obligația de a dispune înscrierea datelor în registrul agricol, așa cum rezultă și din dispozițiile art. 6 ale aceluiași act normativ.
Pârâta O. Iași a invocat aceeași excepție a lipsei calității sale procesuale pasive arătând că nu are, potrivit cap. III din Regulamentul de organizare și funcționare al oficiilor de cadastru și publicitate imobiliară, aprobat prin Ordinul Directorului General al ANCPI nr. 208/2014, atribuții legale pentru stabilirea identificatorilor cadastrali ai imobilelor.
Pe fond, solicită respingerea cererii de chemare în judecată invocând dispozițiile art. 28, 29 și 4 din Legea nr. 7/1996 și ale art. 7 alin. 1 din Ordinul nr. 700/2014.
La data de 09.03.2014 a decedat reclamanta Pantelică M., fapt ce a fost adus la cunoștința Tribunalului Iași de către pârâta N. M. abia în ședința publică din data de 12.05.2015. Capacitate și vocație succesorală la moștenirea acesteia are, potrivit actelor de stare civilă depuse la dosar, numita D. A., descendent de gr. I, a cărei citare s-a dispus în cauză.
După anularea sentinței apelate și reținerea capetelor de cerere nr. 2 și 3 spre rejudecare s-au depus la dosar doar înscrisuri ce atestă decesul reclamantei și vocația la moștenirea acesteia a numitei D. A..
În rejudecare, analizând actele și lucrările dosarului prin prisma cererilor formulate și a dispozițiilor legale aplicabile în cauză tribunalul reține următoarele:
Excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei O. Iași în capătul de cerere având ca obiect constatarea datelor cadastrale ale imobilului construit și neconstruit în suprafață de 1000 mp ce a făcut obiectul contractului de vânzare-cumpărare nr. 4512/29.09.1998 este întemeiată.
Potrivit art. 36 Cod Procedură Civilă calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părți și subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecății; existența sau inexistența drepturilor și a obligațiilor afirmate constituie o chestiune de fond. Calitatea procesuală pasivă presupune astfel existența unei identități între persoana pârâtului și cel despre care se pretinde că este obligat în raportul juridic dedus judecății.
În prezentul litigiu această condiție a identității nu este îndeplinită. Raportul juridic devenit litigios și dedus judecății își are izvorul în contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 4215/29.09.1998, contract ce are drept părți pe de o parte, pe vânzătoarea N. M. iar pe de altă parte, pe cumpărătoarea Pantelică M.. P. acest contract a operat transferul dreptului real de proprietate din patrimoniul vânzătoarei în patrimoniul cumpărătoarei cu privire la imobilul ce a făcut obiectul convenției rezultat al acordului de voință al părților.
Absența din cuprinsul contractului de vânzare cumpărare a datelor apte a identifica din punct de vedere cadastral imobilul ce a fost înstrăinat nu este de natură a conferi legitimare procesuală pasivă O. Iași pentru simplul motiv că Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară, în a cărei subordine se află pârâta O. Iași, coordonează și controlează executarea lucrărilor de cadastru și asigură înscrierea imobilelor în registrul de publicitate imobiliară la nivelul întregii țări, potrivit art. 4 lit. a din Legea nr. 7/1996.
Identificarea, descrierea și înregistrarea în documentele cadastrale a imobilelor prin natura lor, măsurarea și reprezentarea acestora pe hărți și planuri cadastrale, stocarea datelor pe suporturi informatice precum și identificarea și înregistrarea proprietarilor, a altor deținători legali de imobile și a posesorilor în cadrul realizării sistemul integrat de cadastru și carte funciară nu poate avea loc decât în procedura de înscriere în cartea funciară reglementată de cap. II din Legea nr. 7/1996. Dincolo de această procedură strict reglementată legislativ pârâta O. Iași nu poate fi chemată să stabilească într-o procedură de judecată contencioasă datele topografice ale imobilului ce a făcut obiectul unui contract.
P. aceste motive Tribunalul are a admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei PCPI Iași în capătul de cerere având ca obiect constatarea datelor cadastrale ale imobilului construit și neconstruit în suprafață de 1000 mp ce a făcut obiectul contractului de vânzare-cumpărare nr. 4512/29.09.1998.
Cererea având ca obiect constatarea datelor cadastrale ale imobilului construit și neconstruit în suprafață de 1000 mp formulată în contradictoriu cu pârâții . P. C. Țigănași și N. M. este neîntemeiată.
P. contractul de vânzare-cumpărare nr. 4512/29.09.1998 a fost transmis dreptul de proprietate asupra imobilului compus din casă de locuit cu două camere, bucătărie, hol și suprafața de teren de 1000 mp situată în localitatea M. K., ..
Terenul în suprafață de 1000 mp a fost dobândit de către numita N. C. în baza devoluțiunii succesorale legale iar casa de locuit a intrat în patrimoniul acesteia prin construire în timpul căsătoriei sale cu soțul A.. Suprafața de 1000 mp a făcut obiectul Legii nr. 18/1991, act normativ în puterea căruia a fost eliberat titlul de proprietate nr._/27.01.2003.
În anul 1993, anterior eliberării titlului de proprietate în procedura Legii nr. 18/1991, beneficiara hotărârii nr. 83/09.08.1991 a Comisiei Județene Iași de fond funciar N. C. a vândut suprafața de teren construită și neconstruită de 1000 mp prin contractul autentificat sub nr._ din data de 15.10 către N. E. și A.. Aceștia din urmă au vândut numitei N. C. terenul clădit și neclădit în suprafață de 1000 mp prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 591/27.12.1995. La data de 23.05.1996 este autentificat sub nr. 856 contractul de vânzare-cumpărare nr. 856 încheiat între N. C., pe de o parte și N. M., pe de altă parte. Reclamata decedată Pantelică M. a dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului în litigiu de la vânzătoarea N. M., astfel cum s-a arătat, prin contractul de vânzare-cumpărare nr. 4512/29.09.1998.
Potrivit art. 35 Cod Procedură Civilă cel care are interes poate să ceară constatarea existenței sau inexistenței unui drept; cererea nu poate fi primită dacă partea poate cere realizarea dreptului pe orice altă cale prevăzută de lege. Textul de lege invocat de reclamantă în susținerea actului de învestire îngăduie persoanei interesate să solicite pe calea acțiunii în justiție în mod exclusiv constatarea unui drept.
În speță, reclamanta însă nu solicită constatarea unui drept ci constatarea unei situații de fapt transpusă în determinarea informațiilor tehnice ale imobilului.
Dreptul real de proprietate asupra imobilului construit și neconstruit a fost dobândit de către reclamantă în baza contractului de vânzare cumpărare nr. 4512/1998, al cărui efect este tocmai strămutarea de drept a proprietaății de la vânzător la cumpărător, potrivit art. 1294, 1295 din Codul Civil coroborat cu art. 67 din Legea nr. 18/1991, texte de lege sub imperiul cărora a luat naștere raportul juridic.
Împrejurarea că imobilul obiect al convenției părților nu a fost identificat cadastral sau topografic în cuprinsul raportului juridic nu ne plasează în ipoteza în care s-ar putea susține că prin promovarea prezentului litigiu reclamanta tinde la stabilirea calității sale de titular al dreptului real de proprietate pentru suprafața de 1000 mp pentru a putea avea astfel deschisă calea acțiunii în constatare reglementată de dispozițiile art. 35 Cod Procedură Civilă.
De altfel, din chiar formularea celui de al doilea capăt de cerere al actului de învestire rezultă fără echivoc că solicitarea reclamantei nu se circumscrie unei acțiuni în constatarea existenței unui drept.
Mai mult decât atât, reclamanta tinde prin promovarea acestei cereri să aducă completări cuprinsului contractului de vânzare-cumpărare prin adăugarea elementelor de identificare cadastrală a imobilului ce a format obiectul acordului de voință al părților cu ignorarea dispozițiilor legale edictate spre obținerea unui atare efect. Se au în vedere decătre instanță prevederile art. 87 din Legea nr. 36/1995.
În capătul de cerere având ca obiect scăderea din rolul agricol a suprafeței tranzacționate de N. C. către N. M. excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei . P. C. Țigănași este întemeiată.
Pornind de la dispozițiile cuprinse în art. 36 Cod Procedură Civilă Tribunalul are în vedere art. 1 alin. 1 și 6 alin. 1 din OG nr. 28/2008 privind registrul agricol. Potrivit acestor norme în scopul asigurării unei evidențe unitare cu privire la categoriile de folosință a terenurilor, a mijloacelor de producție agricolă și a efectivelor de animale care contribuie la dezvoltarea agriculturii și buna utilizare a resurselor locale, autoritățile administrației publice locale ale comunelor, orașelor și municipiilor organizează întocmirea și ținerea la zi a registrului agricol, pe suport hârtie și în format electronic, conform formularelor registrului agricol aprobate prin hotărâre a Guvernului, pe unități administrativ-teritoriale și pe localități componente ale acestora; primarii comunelor, orașelor, municipiilor și ai sectoarelor municipiului București iau măsuri pentru întocmirea și ținerea la zi a registrului agricol, pe suport hârtie și în format electronic, în conformitate cu prevederile prezentei ordonanțe, pentru asigurarea împotriva degradării, distrugerii sau sustragerii acestuia, precum și pentru furnizarea datelor din registru, cu respectarea prevederilor legale.
În prezența acestor reglementări, întocmirea și ținerea la zi a registrului agricol este dată în sfera de atribuții a primarilor, autorități executive ale administrației publice locale, potrivit art. 23 din Legea nr. 215/2001. Ca atare, pârâta . P. C. Țigănași nu are calitate procesuală pasivă în capătul de cerere având ca obiect obligația de a face ( scăderea suprafeței tranzacționate din rolul agricol al numitei N. C.).
Cererea având ca obiect obligația de a face - scăderea suprafeței tranzacționate din rolul agricol al numitei N. C. - formulată în contradictoriu cu pârâtul P. C. Țigănași este, la rândul său, neîntemeiată.
Spre soluționarea acestei cereri reține Tribunalul dispozițiile art. 5 alin. 6 coroborate cu art. 8 alin. 1 și art. 11 alin. 2 din OG nr. 28/2008. Potrivit acestor texte de lege cu privire la situația juridică a terenului, se vor lăsa file libere pentru înscrierea modificărilor care intervin pe parcursul unui an ulterior datei întocmirii registrului agricol, ca efect al dobândirii/transmiterii dreptului de proprietate/folosință ori al schimbării categoriei de folosință; pentru imobilele intabulate, actualizarea situației juridice se va face în baza extrasului de carte funciară de informare eliberat părților după înscrierea în cartea funciară a actelor în cauză ( art. 5 alin. 6). Înscrierea datelor în registrul agricol în a cărui rază administrativ-teritorială își are domiciliul capul gospodăriei se face pe baza declarației date pe propria răspundere de capul gospodăriei sau, în lipsa acestuia, de un alt membru major al gospodăriei care dispune de capacitate deplină de exercițiu ( art. 8 alin. 1 teza I). În cazul în care persoanele fizice sau cele juridice nu fac declarațiile la termenele prevăzute la alin. (1), se consideră că nu au intervenit niciun fel de modificări, fapt pentru care în registrul agricol se reportează din oficiu datele din anul precedent, cu mențiunea corespunzătoare la rubrica "semnătura declarantului" ( art. 11 alin. 2).
Astfel, revine persoanelor fizice obligația de a face declarațiile ce se impun cu privire la modificările intervenite în situația juridică a imobilelor. Inclusiv reclamanta, ca titulară a dreptului real de proprietate asupra imobilului contruit și neconstruit în suprafață de 1000 mp, avea obligația de a face declarația pe propria răspundere relativă la transmiterea dreptului real din patrimoniul vânzătoarei N. M. în patrimoniul său, declarație în baza căreia are loc atât actualizarea situației juridice a imobilului cât și înscrierea sa în registrul agricol.
Nu i se poate imputa pârâtului P. C. Țigănași neîndeplinirea obligației de actualizare a registrului agricol câtă vreme această reactualizare are drept fundament declarațiile persoanelor fizice a căror existență și înregistrare la autoritatea administrației publice nu a fost dovedită în cauză.
Trimiterea reclamantei la dispozițiile art. 888 Cod Civil este oțioasă spre susținerea temeiniciei acestui capăt de cerere dat fiind faptul că prin mijlocirea acestora sunt reglementate condițiile de înscriere în cartea funciară. Actul emis de autoritățile administrative la care face trimitere legiuitorul în textul de lege nu poate fi în nici o măsură un act în legătură cu registrul agricol ci un înscris ce are forța probantă a unui act ce atestă existența unui drept supus înscrierii. Concluzia este susținută de mențiunea potrivit căreia înscrierea se efectuează în baza înscrisului autentic notarial,.. sau în baza unui alt act emis de autoritățile administrative, în cazurile în care legea prevede aceasta.
În considerarea celor mai sus expuse Tribunalul urmează a dispune conform celor cuprinse în prezenta decizie.
P. ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Rejudecând cauza în limitele deciziei nr. 1144/17.12.2014:
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei O. Iași în capătul de cerere având ca obiect constatarea datelor cadastrale ale imobilului și respinge, ca atare, această cerere formulată de reclamanta Pantelică M. – decedată, continuată de moștenitoarea D. A. în contradictoriu cu pârâta O. Iași.
Respinge ca neîntemeiată cererea având ca obiect constatarea datelor cadastrale ale imobilului formulată de reclamanta Pantelică M. – decedată, continuată de moștenitoarea D. A. în contradictoriu cu pârâții . P. C. Țigănași și N. M..
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei . P. C. Țigănași în capătul de cerere având ca obiect obligația de a face ( scăderea suprafeței tranzacționate din rolul agricol ) și respinge, ca atare, această cerere formulată de reclamanta Pantelică M. – decedată, continuată de moștenitoarea D. A. în contradictoriu cu pârâta . P. C. Țigănași.
Respinge ca neîntemeiată cererea având ca obiect obligația de a face ( scăderea suprafeței tranzacționate din rolul agricol ) formulată de reclamanta Pantelică M. – decedată, continuată de moștenitoarea D. A. în contradictoriu cu pârâtul P. C. Țigănași.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 25.09.2015.
Președinte, E.-C. P. | Judecător, M. C. | |
Grefier, O. S. |
Red/tehnored. CM/ 28.10.2015
2 ex.
Judecător fond: C. C.
| ← Fond funciar. Decizia nr. 940/2015. Tribunalul IAŞI | Contestaţie la executare. Decizia nr. 1217/2015. Tribunalul IAŞI → |
|---|
