Fond funciar. Decizia nr. 1295/2014. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1295/2014 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 09-10-2014 în dosarul nr. 1295/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 09 Octombrie 2014
PREȘEDINTE – T. DOINIȚA
JUDECĂTOR – D. C.
JUDECĂTOR – D. I.
GREFIER – M. N.
DECIZIA CIVILĂ Nr. 1295/2014
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamantul B. V. I. în contradictoriu cu pârâta C. C. C. De F. F., având ca obiect fond funciar rejudecare.
La apelul nominal făcut în ședința publică lipsă fiind părțile.
Procedura este completă.
Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din 02 octombrie 2014 susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta, când, din lipsă de timp pentru deliberare, s-a amânat pronunțarea pentru azi când,
TRIBUNALUL
Asupra cauzei de față:
Prin acțiunea introductivă, reclamantul B. I. a chemat în judecată pârâta C. Locală F. F. C. pentru anularea proceselor verbale de punere în posesie nr. 5811/10.05.2012 și 5812/10.05.2012.
În motivare a arătat reclamantul că membrii Comisiei comunale de fond funciar s-au deplasat în tarlaua B. N. din . C., pe data de 10.05.2012, motivând că vor să întocmească titlu de proprietate pe numele moștenitorilor lui B. V., pe vechiul amplasament al acestuia și au efectuat măsurători cadastrale la două terenuri agricole, stăpânite în fizic de ei, ambele situate în T14/1, dar în parcele diferite.
A menționat reclamantul că pârâta nu i-a luat în considerare actele de proprietate pentru a doua suprafață de teren, de 1,44 ha, din ., ajungând la concluzia că, în acel loc există un plus de teren în partea dinspre vest, unde el se învecinează cu B. Ș. conform planului parcelar din 1992 și, ca atare, a trecut în rezerva Comisiei locale, fiind donat acestuia pentru a-și face drum de acces la proprietate, ceea ce este un abuz.
Conform susținerilor reclamantului, în urma măsurătorilor au fost întocmite două procese verbale pe care le apreciază drept ilegale, întrucat prima suprafață, de 1,11 ha din ./20, stăpânită în fizic de moștenitorii lui B. V., a mai fost măsurată cu ruleta la 08.10.2002 de aceiași specialiști cadastriști din cadrul comisiei locale, făcând obiectul procesului verbal nr. 5625 și s-a consemnat cu acea ocazie că exista o lipsă de suprafață de 446 mp teren agricol față de punerea în posesie inițială din 1992, iar el nu a fost de acord cu efectuarea unei noi măsurători cat timp există această contradicție, cu mențiunile din procesul verbal nr.5812/10.05.2012.
În privința celei de a doua suprafețe, din ./17, acesta nu se învecinează la vest cu rezerva Comisiei locale de fond funciar, după cum în mod eronat a fost scris în cuprinsul procesului verbal nr.5811/10.05.2012 și pe care el l-a semnat, în vederea întocmirii Titlului de proprietate, menționând reclamantul că a formulat plângere împotriva proceselor verbale din 10.05.2012 la Primarul comunei C. și i-a propus acestuia, pe 10.06.2012 să-i compenseze lipsa de 446 mp teren din T14 ./20 cu terenul agricol găsit în plus în T14 ./17, dar nu a fost de acord .
Nu în ultimul rând, a precizat reclamantul că, prin procesul verbal de punere în posesie nr.5811/10.05.2012 s-a confiscat o suprafață de teren din proprietate moștenitorilor lui B. V. ce a trecut în rezerva Comisiei locale de fond funciar C., iar prin prezenta acțiune dorește să i se recunoască actele de proprietate, iar pârâtă să fie obligată să-i respecte vechiul amplasament .
În drept a invocat reclamantul disp. Legii nr.18/1991.
Cauza a fost soluționată prin sentința civilă 1653/30.01.2013 pronunțată de Judecătoria Iași.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul B. I. criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Recursul a fost admis și prin decizia civilă 1570/20.06.2013 pronunțată de Tribunalul Iași, s-a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare pentru a se analiza fondul.
Urmare a acestei dispoziții, cauza a fost soluționată prin sentința civilă_/12.12.2013 pronunțată de Judecătoria Iași.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul B. I., recursul fiind admis prin decizia civilă 602/24.04.2014 pronunțată de Tribunalul Iași.
S-a reținut că prin sentința civilă nr._/12.12.2013, Judecătoria Iași cu transgrevarea normei înscrise în art. 315 Cod procedură civilă, a pronunțat aceeași soluție de respingere a cererii de chemare în judecată ca și în judecata anterioară, argumentele prezentate calchiindu-le integral pe cele ce au stat la baza pronunțării sentinței civile nr. 1653/30.01.2013. Conform textului art. 315 alin. 1 Cod procedură civilă, în caz de casare, hotărârile instanței de recurs asupra problemelor de drept dezlegate… sunt obligatorii pentru judecătorii fondului.
În aplicarea acestei norme, revenea judecătorului fondului sarcina de a stabili situația de fapt, ceea ce presupune imanent administrarea probatoriului apt a o releva, pornind de la aspectele ce l-au determinat pe reclamant să promoveze prezenta cerere. Testimoniile administrate înaintea Judecătoriei Iași, rezumate exclusiv la înscrisuri, nu au menirea de a lămuri aspectele de fapt deduse prezentei judecăți. Absența reperelor factuale fac cu neputință sancționarea conflictului dedus judecății prin recurgerea spre acest final la normele relevante.
În speță, pentru corecta rezolvare a litigiului, sunt determinante stabilirea limitelor fizice ale celor două suprafețe de teren pentru care au fost întocmite la data de 10.05.2012 procesele – verbale de punere în posesie nr. 5811 și 5812 contestate de reclamant, raportat la planul parcelar valorificat de C. Locală C. pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor, precum și verificarea corespondenței dintre întinderea și amplasamentul celor două suprafețe de teren de 1,44 ha, respectiv 1,11 ha și mențiunile din rolul agricol al autorului reclamantului ce au stat la baza reconstituirii dreptului de proprietate în procedura Legii 18/1991.
Întrucât potrivit art. 312 alin. 61 Cod procedură civilă, casarea cu trimitere poate fi dispusă o singură dată în cursul procesului pentru cazul în care instanța, a cărei hotărâre este recurată, a soluționat procesul fără a intra în cercetarea fondului, incidente sunt disp. art. 312 alin. 3, teza II și alin. 4, dispoziții la care face trimitere partea finală a art. 312 alin. 61 Cod procedură civilă.
În aplicarea acestora, Tribunalul a dispus admiterea recursului și reținerea cauzei pentru rejudecare pe fond.
În scopul verificării susținerilor reclamantului s-a apreciat necesar a se administra proba cu expertiză topocadastrală.
La termenul acordat în acest sens, reclamantul, printr-un memoriu depus la dosar, a declarat că nu este de acord cu efectuarea unei expertize pentru că nu are posibilitate de a plăti onorariul de expert iar actele depuse dovedesc clar dreptul său de proprietate și temeinicia cererii formulate. A precizat că nu dorește să i se acorde ajutor public judiciar deoarece are în proprietate o suprafață de 1,57ha teren iar autoritățile consideră că obține venituri deși nu este așa. A solicitat admiterea acțiunii.
Analizând acțiunea formulată, se reține că reclamantul susține că cele două procese verbale de punere în posesie au fost întocmite fără respectarea vechiului său amplasament. Reclamantul a arătat că potrivit actelor vechi de proprietate nu a fost corect identificat de reprezentanții Comisiei Locale de F. F., ajungându-se în situația în care o parte din această suprafață să fie atribuită altei persoane pentru a stabili un drum de acces. Se mai arată că amplasamentul precizat corespunde celui din rolul agricol al autorului B. I. V.-tatăl său-. Reclamantul menționează că ./20 a mai fost măsurată anterior de aceleași persoane încheindu-se procesul verbal 5625/8.10.2002 în care se menționează că lipsea o suprafață de 446mp teren, aspect nemenționat în procesul verbal 5812/10.05.2012.
În susținerea cererii a depus la dosar actele contestate, acte vechi de proprietate și copia rolului agricol al autorului său.
Actele depuse nu dovedesc însă susținerile reclamantului fără constatarea din teren a expertului. Instanța de control judiciar a apreciat că pentru a stabili temeinicia celor afirmate de reclamant în acțiune, potrivit art. 1169 C.Civil, este necesar ca expertul să verifice limitele terenului astfel cum este precizat în procesele verbale de punere în posesie, să identifice terenul din rolul autorului reclamantului și corespondența cu terenul din actele contestate.
Cum reclamantul nu a fost de acord cu efectuarea expertizei, instanța nu poate reține ca dovedite susținerile din acțiunea introductivă, motiv pentru care o va respinge.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În rejudecare:
Respinge cererea formulată de reclamantul B. V. I. în contradictoriu cu pârâta C. locală C. de fond funciar.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 09.10.2014.
Președinte, Doinița T. | Judecător, C. D. | Judecător, I. D. |
Grefier, N. M. |
Red.Tehnored – D.C.
2 ex. – 26.11.2014
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 1301/2014. Tribunalul IAŞI | Fond funciar. Decizia nr. 914/2015. Tribunalul IAŞI → |
|---|
