Fond funciar. Decizia nr. 1315/2012. Tribunalul IAŞI

Decizia nr. 1315/2012 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 30-05-2012 în dosarul nr. 1315/2012

Dosar nr._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI

SECȚIA I CIVILĂ

Ședința publică din 30 Mai 2012

Președinte - E. C. F.

Judecător M. C.

Judecător G. Țapliuc

Grefier M. P.

DECIZIA CIVILĂ Nr. 1315/2012

Pe rol judecarea cererii de revizuire formulata de revizuenta D. E. împotriva deciziei civile nr.2526/10.10.2011 a Tribunalului Iași, pronunțată în dosar_/245/2009, intimat P. J.. I., având ca obiect fond funciar.

La apelul nominal făcut în ședința publică lipsă fiind părțile.

Procedura este completă.

Dezbaterile asupra cererii de revizuire au avut loc în ședința publică din data de 09.05.2012, susținerile apărătorului ales al recurentei fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi care face parte integrantă din hotărâre, când, din lipsă de timp pentru deliberări s-a amânat pronunțarea pentru data de 16.05.2012, când, din cauza imposibilității constituirii completului de judecată, s-a amânat pronunțarea la data de 23.05.2012, când, din lipsă de timp pentru deliberări s-a amânat pronunțarea pentru azi, când

TRIBUNALUL,

Deliberând asupra cauzei de fața,

P. decizia civilă nr.2526/10.10.2011 pronunțată de Tribunalul Iași în dosar_/245/2009 s-au dispus următoarele:

2Admite recursul formulat de P. Județului Iași împotriva sentinței civile nr._ din 16.09.2010 pronunțată de Judecătoria Iași, sentință pe care o modifică în tot.

Respinge plângerea formulată de petenta D. E., prin mandatar Z. I. împotriva Ordinului nr. 687 din 26.10.2009 emis de P. Județului Iași.

Respinge recursul promovat de petenta D. E. împotriva aceleiași sentințe.”

Pentru a pronunța aceasta soluție instanța de recurs a reținut următoarele:

„P. Ordinul nr. 687 din 26.10.2009 emis de P. Județului Iași s-a respins cererea petentei D. E. privind reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 11.000 m.p. teren situat în Iași, .. 12-15, reținându-se că terenul solicitat este afectat de detalii de sistematizare și lucrări de investiții – bulevardul N. I., blocuri, spații comerciale, Piața N., parcare, suprafețe cu privire la care este atestată apartenența la domeniul public al Municipiului Iași.

Din actele depuse la dosarul cauzei rezultă că terenul pentru care D. E. a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate s-a aflat în proprietatea familiei C., fiind situat în Iași, . 13 Decembrie, fostă Broscăriei nr. 12-15. Parte din acest teren a făcut obiectul unor acte de trecere în proprietatea statului iar o suprafață de aproximativ 4000 m.p. a fost preluată fără titlu legal.

Expertiza totpometrică efectuată în cauză de ing. Istin G. a stabilit că suprafața de 6116 mp teren poate fi restituită în natură petentei. Fiind identificate și delimitate următoarelor loturi:

- suprafața de 1753 mp, lot S1, pe punctele de contur 17-18-19-20-21-22-23-17;

- suprafața de 3957 mp, lot S2, pe punctele de contur 25-26-27-28-29-24-4-5-6-7-25;

- suprafața de 406 mp, lot S3, pe punctele de contur 30-31-32-33-34-35-36-37-30,.

Cu privire la restul de 4884 mp teren, expertul a stabilit că este afectat de detalii de sistematizare și nu poate face obiectul reconstituirii.

Analizând raportul de expertiză efectuat în cauză, Tribunalul constată că lotul de 1753 m.p. (S1) este ocupat de platformă betonată –parcare – ce deservește spațiile comerciale aflate în fața Pieței N..

Lotul de 3975 m.p.( S2) este ocupat de Piața Agroalimentară N., iar suprafața de 406 m.p. este spațiu verde în fața imobilului proprietatea .> Potrivit dispozițiilor art. 36 alin.5 alin. 5 din Legea nr. 18/1991 se restituie foștilor proprietari sau, după caz, moștenitorilor acestora, terenurile fără construcții, neafectate de lucrări de investiții aprobate, potrivit legii, din intravilanul localităților, aflate în administrarea consiliilor locale, considerate proprietate de stat prin aplicarea dispozițiilor Decretului 712/1966 și a altor acte normative speciale.

Din decretele de expropriere depuse la dosarul cauzei rezultă că terenurile ce au aparținut familiei C. au fost expropriate în scopul construirii unor cămine de nefamiliști, a executării străzii Rocadă, construirii unor spații comerciale pentru piața din cartierul Socola – N., investiții care, așa cum rezultă din expertiza efectuată în cauză au fost realizate.

În aceste condiții, cele reținute de instanța de fond că suprafața de 6116 m. p. este liberă de construcții și neafectată de detalii de sistematizare, putând face obiectul reconstituirii dreptului de proprietate nu sunt în concordanță cu probatoriul administrat în cauză.

Sintagma terenurile fără construcții, neafectate de lucrări de investiții prevăzută de art. 36 alin. 5 din Legea nr. 18/1991 are în vedere acele suprafețe de teren destinate nevoilor comunității, respectiv străzi, alei, trotuare, spații verzi din jurul blocurilor de locuit, parcări, parcuri și alte asemenea.

Cum în speță terenul în litigiu constituie spațiu verde, piață agroalimentară și parcare amenajată în mod greșit instanța de fond a considerat că acesta poate fi considerat „liber” în sensul Legii nr. 18/1991.

Cât privește piața agroalimentară N., instanța reține că aceasta a făcut obiectul Legii 10/2001, fiind emisă dispoziția nr. 75 din 26.01.2007 emisă de Primarul Municipiului Iași ( fila 241 dosar fond) rămasă definitivă și irevocabilă prin respingerea căilor de atac soluționate în dosarul nr._ al Tribunalului Iași.

P. această dispoziție altor moștenitori ai lui C. I. li s-au acordat despăgubiri pentru suprafața de 4804 m.p. teren situat în Iași, .. 15, fost Mahala Broscărie nr. 92, reținându-se că terenul este sistematizat, ocupat de construcții – locuințe, incinta Pieții N.,și parcare .

Din moment ce s-au acordat măsuri reparatorii pentru această suprafață de teren nu se mai poate dispune și reconstituirea dreptului de proprietate, fiind vorba de o dublă despăgubire.

Față de toate cele reținute urmează ca în temeiul dis part. 312 Cod procedură civilă să se admită recursul formulat de P. Județului Iași și să se modifice în tot sentința Judecătoriei Iași în sensul respingerii în totalitate a plângerii formulate de D. E. împotriva Ordinului nr. 687 din 26.10.2009 a Prefectului Județului Iași.

Recursul formulat de petenta D. E. este nefondat și urmează a fi respins pentru considerentele următoare.

Legea nr. 18 /1991 nu prevede posibilitatea atribuirii de terenuri în compensarea celor ocupate de construcții, nici posibilitatea acordării de despăgubiri. Voința legiuitorului este clar exprimata în aceste norme, astfel încât nu exista motiv pentru interpretarea lor extensiva. De asemenea textele nu fac trimitere la articole din același act normativ care prevăd compensarea cu teren sau acordarea de despăgubiri foștilor proprietari pentru alte categorii de terenuri imposibil de retrocedat pe vechiul amplasament. In mod particular in cazul terenurilor si construcțiilor expropriate modalități de reparație suplimentara in beneficiul proprietarilor deposedați sunt reglementate prin alt act normativ, respectiv Legea nr. 10/2001.

În cauza de față procedura urmată nu este cea prevăzută de Legea nr. 10/2001 și doar în cadrul acestei proceduri se aplică dispozițiile actului normativ în cauză privind posibilitatea compensării cu teren sau acordarea de despăgubiri.

De asemenea, nu au aplicabilitate în cauză nici dispozițiile art. 119 din Legea nr. 18/1991 .

Dispozițiile legale mai sus menționate reglementează situația terenurilor pe care se descoperă monumente istorice, vestigii și obiective arheologice sau tezaure, alineatul 3 al art. 119 prevăzând într-adevăr despăgubiri pentru proprietarii acestora, însă această dispoziție nu-și găsește aplicabilitate și în cazul terenurilor aflate sub incidența art. 36 din Legea nr. 18/1991.”

Împotriva acestei decizii a formulat cerere de revizuire recurenta intimata D. E., înregistrata pe rolul Tribunalului Iași la data de 19.10.2011 sub nr._ .

În continutul cererii, revizuienta a invocat dispozițiile art. 322 pct. 2 din codul de procedura civila, art. 322 pct. 9 din codul de procedura civila si art. 21 alin. 2 din Legea contenciosului administrativ nr. 544/2004, solicitând admiterea cererii de revizuire, schimbarea in tot a hotărârii judecătorești a cărei revizuire s-a solicitat, in sensul respingerii recursului Prefectului județului lasi și menținerea ca legala si temeinica a Sentinței civivile nr._ din 16.09.2010 pronunțată de Judecătoria lași - Secția Civilă.

În motivare s-a arătat că hotărârea pronunțată a fost pronunțata cu încălcarea principiului disponibilității, a priorității dreptului comunitar prevăzut de art. 148 alin. 2 si art 20 alin. 2 din Constituția României si a aplicării unor texte de lege abrogate implicit. A arătat revizuienta ca desi nu cunoate argumentele instanței de recurs, totuși în speța s-a reținut că bunul este proprietate publica, fara ca titularul eventual al dreptului de proprietate sa fi intervenit in proces sau sa susțină apartenența bunului la domeniul public. Daca titularul dreptului de proprietate, respectiv Municipiul lasi, prin Primar, ar fi considerat ca bunul este in proprietatea sa ar fi trebuit introdus in proces, fata de împrejurarea ca proprietatea nu aparținea Prefectului județului lasi. Instanța nu a pus in discuție cererea de repunere pe rol a cauzei in contradictoriu cu recurentul. Mai mult, nu exista la dosarul cauzei dovada respingerii cererii de strămutare a procesului de catre înalta Curte de Casație si Justiție, dovada materiala care ar fi permis instanței de recurs sa pună in discuția pârtilor cererea de repunere pe rol. Mai mult, in considerația principiului disponibilității ce guvernează procesul civil, instanța ar fi trebuit sa puna in discuție eventualitatea solicitării Prefectului județului lasi de a se repune pe rol judecarea recursului declarat de acesta.

Cererea de repunere pe rol a vizat limitativ repunerea pe rol a recursului declarat de revizuenta, iar nu repunerea pe rol a recursului formulat de prefect. In aceste condiții s-a apreciat că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 322 pct. 2 din codul de procedura civila in sensul ca s-a dat ceea ce nu s-a solicitat, recurentul nesolicitand repunerea pe rol a cererii sale de recurs si respectiv judecarea acesteia.

Art. 245 din codul de procedura civila prevede la pct 1 "prin cerere de redeschidere făcuta de una din părti, cand ea s-a suspendat prin "învoirea pârtilor sau prin lipsa lor"In mod evident, nu suntem in aceasta situație astfel incat redeschiderea judecații in ceea ce privește recursul Prefectului județului lasi a fost făcuta in condiții prejudiciabile pentru revizuenta, care nu putea urmării si nici nu avea calitatea de a solicita judecarea recursului părtii advese. P. județului lasi nu a formulat cerere de repunere pe rol, existând posibilitatea teoretica a renuntarii la calea de atac. Instanța de judecata s-a substituit părtii adverse, procedând la judecarea caii de atac fara ca acesta sa-i fie solicitata.

Soluționarea recursurilor s-a realizat prin omiterea judecării excepției de nelegalitate invocata de revizuienta, fiind prejudiciata de dreptul la un recurs efectiv . În cauza erau îndeplinite condițiile prevăzute de art. 4 cu raportare la art. 21 alin. 2 din Legea contenciosului administrativ nr. 544/2004 in sensul incalcarii art. 6 pct. 1 din CEDO care prevede dreptul la apărare, incalcat in mod evident de care instata de recurs. În litigiul de drept civil ce face obiectul prezentului dosar a fost invocată excepția de nelegalitate a HCLM NR 453/2007, act administrativ anulabil, susținut de recurentul P. județului lasi, ca dovada a imposibilității restituirii in natura a proprietății revizuientei. Deși nu s-a depus actul administrativ in materialitatea lui, P. județului lasi a probat susținerile sale cu un inscris denumit "inventar", nesemnat si neconfomat cu orginalul. In acest condiții s-a susținut nelegalitatea actului adminsitrativ, concretizat in acest inscris, ce se susține ca ar fi parte componenta a actului admnistrativ .Excepția de nelegalitate care a atestat acest drept de proprietate, ridicată de către reviziuenta a fost motivată, în sensul că au fost arătate acele motive de nelegalitate a respectivului act administrativ pe care partea le consideră susceptibile să influențeze soluționarea fondului în cauza de drept civil dedusă judecății. Fiind stabilită existenta legăturii dintre fondul pricinii și excepția de nelegalitate, ar fi trebuit sesizata instanța de contencios administrativ.Toate aceste motive de nelegalitate sunt determinante la soluționarea acțiunii în revendicare și pot fi invocate de persoana care se considera vătămată într-un drept al său recunoscut de lege ori într-un interes legitim. Cu toate acestea, instanța de recurs a procedat la judecarea cauzei fara a soluționa excepția de nelegalitate invocata.Omiterea pronunțării de catre instanța de recurs asupra exeptiei de nelegalitate a titlului de proprietate al recurentului P. județului lasi, prejudiciază dreptul acesteia la un recurs efectiv. Dispozitile dreptului comunitar garantează ca orice persoană care are o plângere credibilă privind încălcarea drepturilor si libertăților sale garantate de către Convenție, are dreptul la un recurs efectiv in fata unei autorități.

A arătat totodată revizuienta că temeiul invocat de recurentul P. județului lasi era abrogat implicit la data pronunțării hotărârii.Art. 230 din Legea nr. 71/2011 privind . codului civil, prevede la pct. bb) ca sunt abrogate "orice alte dispoziții contrare, chiar daca acestea sunt cuprinse in legi speciale." Din acest punct de vedere, la data pronunțării hotărârii judecătorești art. 5 din Legea nr. 18/1991 era implicit abrogat si modificat crespunzator prin art 859 cod civil, care nu mai include intre categoria proprietății publice piețele.Conform textului de lege menționat " Constituie obiect exclusiv al proprietății publice bogățiile de interes public ale subsolului, spațiul aerian, apele cu potențial energetic valorificabil, de interes național, plajele, marea teritoriala, resursele naturale ale zonei economice si ale platoului continental, precum si alte bunuri stabilite prin lege organica".

În consecință, s-a solicitat admiterea cererii de revizuire astfel cum a fost formulata.

Intimatul legal citat nu a formulat întâmpinare.

În cauza nu au fost administrate probe noi.

Analizând cererea de revizuire raportat la motivele invocate și dispozițiile normative incidente în cauza, Tribunalul reține următoarele:

Potrivit art. 322 revizuirea unei hotărâri ramase definitiva in instanta de apel sau prin neapelare, precum si a unei hotarari data de o instanta de recurs atunci cand evoca fondul, se poate cere (...) pentru motivele strict reglementate de cod.

Revizuirea este o cale extraordinara de atac îndreptata împotriva hotărârilor prin care se soluționează fondul pretenție, vizând retractarea hotărârii în cazurile limitative prevăzute de art.322 pct.1-9 C.pr.civ. P. această cale extraordinară de atac nu se poate crea un veritabil recurs la recurs, iar instanța de revizuire nu poate proceda la analiza temeiniciei soluției pronunțate în rejudecare.

Din aceasta perspectiva, argumentele revizuientei referitoare la greșita aplicare a legii de instanța de recurs nu se încadreaza în dispozițiile limitative ale art.322 C.pr.civ, astfel că nu poate fi analizata. În acest sens, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a statuat că „dreptul la un proces echitabil in fata unei instante, garantat de art. 6 A§ 1 din Conventie, trebuie sa se interpreteze in lumina preambulului Conventiei, care enunta suprematia dreptului ca element al patrimoniului comun al statelor contractante. Unul dintre elementele fundamentale ale suprematiei dreptului este principiul securitatii raporturilor juridice, care prevede, printre altele, ca solutia data de catre instante in mod definitiv oricarui litigiu sa nu mai fie rejudecata (Brumarescu, mentionata mai sus, A§ 61), deoarece securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului autoritatii de lucru judecat, adica a caracterului definitiv al hotararilor judecatoresti (Riabykh impotriva Rusiei, nr. 52.854/99, A§ 52, CEDO 2003-IX) - Cauza S. P. impotriva Romaniei, publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 179 din_ .

Nici dispozițiile art.322 pct.9 invocate de revizuienta nu sunt incidente în cauza, în condițiile în care aceasta nu a probat că s-ar fi constatat de Curtea Europeana a Drepturilor Omului o încălcare a drepturile sau libertăților fundamentale prin hotărârea pronunțată.

În ceea ce privește susținerile revizuientei referitoare la incidența dispozițiilor art.322 pct.2 C.pr.civ, se reține că în sensul dispoziției normative noțiunea de „lucru cerut” reprezintă numai cererile care au fixat cadrul litigiului, au determinat limitele acestuia si au stabilit obiectul pricinii supuse judecații.

Or, în susținerea incidenței acestui motiv de revizuire, se invocă faptul că instanța de recurs s-a pronunțat asupra recursului formulat de P. județului Iași deși acesta nu se solicitase în mod expres redeschiderea judecății și nu s-a pronunțat asupra cererii de sesizare a instanței de contencios administrativ cu privire la excepția de nelegalitate.

Or, motivele invocate vizează în concret soluții ale instanței de recurs cu privire la incidente procedurale și nu se circumscriu juridic cazului de revizuire referitor la minus sau plus petita, instanța pronunțându-se în limitele învestirii prin cererile de recurs formulate. De altfel, susținerile revizuientei sunt eronate, în raport de dispozițiile art.245 C.pr.civ, citate chiar în cuprinsul cererii de revizuire, dispoziții care se referă la „redeschiderea judecății”, judecată ce cuprinde toate cererile principale, incidentale și accesorii deduse judecății și nu doar cele apreciate ca favorabile părții. De altfel, în cazul suspendării jurisdicționale, dispuse în temeiul art.40 alin.2 C.pr.civ, măsura durează doar până la momentul pronunțării asupra cererii de strămutare, judecata reluându-se din stadiul procesual rămas. Or, însăși revizuienta recurenta a învederat instanței respingerea cererii de strămutare formulate, solicitând reluarea judecății (f.16 dosar recurs).

Sunt de asemenea irelevante din perspectiva art. 322 pct.2 susținerile revizuientei referitoare la excepția de nelegalitate, în condițiile în care excepția procesuala este un mijloc de apărare și nu obiect al acțiunii. Mai mult, din verificarea dosarului din recurs rezultă că părțile nu au învestit în mod expres instanța de recurs cu o cerere vizând ridicarea excepției de nelegalitate.

În consecință, întrucât în cauza instanța de recurs s-a pronunțat exclusiv în limitele învestirii sale, prin cele două cereri de recurs, nu sunt incidente prevederile art.322 pct.2 C.pr.civ.

Fața de considerentele expuse și dispozițiile art.326 C.pr.civ, Tribunalul va respinge cererea de revizuire formulata de revizuienta D. E. împotriva deciziei civile nr.2526/10.10.2011 a Tribunalului Iași, pronunțată în dosar_/245/2009 .

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge cererea de revizuire formulata de revizuienta D. E. împotriva deciziei civile nr.2526/10.10.2011 a Tribunalului Iași, pronunțată în dosar_/245/2009 .

Irevocabilă.

Pronunțată astăzi, în ședință publică, 30.05.2012

Președinte, Judecător, Judecător Grefier FEC MC TG PM

Red./ tehnored. FEC2 EX./02.07.2012

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Fond funciar. Decizia nr. 1315/2012. Tribunalul IAŞI