Fond funciar. Decizia nr. 1351/2012. Tribunalul IAŞI

Decizia nr. 1351/2012 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 01-06-2012 în dosarul nr. 1351/2012

Dosar nr._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI

SECȚIA I CIVILĂ

Ședința publică din 01 Iunie 2012

Președinte - I. D.

Judecător O. L.

Judecător M. S.

Grefier D. C.

DECIZIA nr. 1351/2012

Pe rol se află judecarea recursului formulat de recurent M. S. G., recurent M. C. I., recurent T. C. A. în contradictoriu cu intimat C. J. I. DE A. A L. NR.18/1991, intimat C. L. P. DE A. A L. NR.18/1991, având ca obiect fond funciar „plângere împotriva Hot. .> La apelul nominal făcut în ședința publică lipsesc părțile.

Procedura este completă.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, prin care se arată că dezbaterile asupra fondului recursuluiau avut loc în ședința publică din data de 28.05.2012 susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta decizie și când, pentru a se depune concluzii scrise de către procuratorul recurentei T. A., instanța a amânat pronunțarea pentru astăzi, când:

TRIBUNALUL

Asupra recursului civil de față:

Prin sentința civilă nr. 3387/25.22.2011 pronunțată de Judecătoria P. s-a admis în parte plângerea formulată de petenții M. S. G., domiciliat în P., ., ., M. C. I., domiciliat în P. suburbia Boșteni, ., T. A., domiciliată în P. suburbia Boșteni, .. 1 în contradictoriu cu intimatele C. județeană Iași și C. P..

A fost desființată în parte hotărârea nr. 1502/25.03.2008 a Comisiei județene Iași, respectiv desființează art. 2 al acestei hotărâri prin care s-a reconstituit dreptul de proprietate numiților M. Gh. I., A. M., A. G., C. Jenița, A. Olguța pentru suprafața de 0,08 ha teren și s-a dispus înscrierea cu această suprafață în anexa 25 a municipiului P..

S-a reconstituit în favoarea numiților M. S. G., M. C. I., T. A. și A. Olguța dreptul de proprietate pentru suprafața de 0,08 ha teren situat pe raza municipiului P. în calitate de moștenitori ai autoarei M. E..

Pentru a se pronunța astfel prima instanță a reținut următoarele:

La data de 20.09.2005 petenții s-au adresat cu o cerere Comisiei locale P.(f. 36) solicitând reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 1,68 ha teren care au aparținut defunctei M. E.. Arată aceștia că în baza legii 18/1991 s-a reconstituit dreptul pentru acest teren moștenitorilor M. Gh. I. și A. M., astfel că solicită să li se reconstituie și lor dreptul alături de ceilalți doi.

La data de 29.11.2005 A. Olguța a formulat și ea o cerere ( f. 47 ) prin care solicită reconstituirea pentru suprafața de 1,68 ha în calitate de moștenitoare a autoarei M. E..

Prin referatul întocmit comisia locală a propus admiterea cererii petenților și înscrierea acestora în anexa 3 alături de ceilalți moștenitori cu suprafața de 1,34 ha, precum și radierea numiților M. Gh. I., A. M., A. G., A. I., C. Jenița, A. Olguța din anexa 39 la legea 1/2000 cu suprafața de 0,26 ha și înscrierea numiților M. S. G., M. C. I., T. A., M. Gh. I., A. Olguța, A. M., A. G., A. I., C. Jenița în anexa 25 la legea 247/2005 cu suprafața de 0,34 ha.

Prin hotărârea nr.1502/25.03.2008 C. județeană Iași a radiat din anexa 39 suprafața de 0,26 ha pe numele M. Gh. I., A. Olguța, A. M., A. G., C. Jenița și a dispus înscrierea în anexa 25 a acestor persoane cu suprafața de 0,26 ha. Prin aceeași hotărâre s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru M. Gh. I., A. Olguța, A. M., A. G., C. Jenița pentru suprafața de 0,08 ha teren reprezentând diferența dintre suprafața de 1,68 ha înscrisă în registrul agricol și suprafața de 1,60 ha reconstituită anterior.

Autoarea M. E. a avut anterior colectivizării suprafața de 1,68 ha teren. În baza legii 18/1991 s-a reconstituit în favoarea moștenitorului M. Gh. I. dreptul de proprietate pentru suprafața de 1,34 ha teren. Prin sentința nr. 538/04.02.1992 alături de acesta s-a reconstituit dreptul și numiților A. M., A. G., A. I., C. Jenița, A. Olguța, fiii lui A. M., fiica defunctei M. E. care a decedat pe parcursul judecării acelei cauze.

Prin urmare, în baza legii 247/2005 ceilalți moștenitori ai defunctei M. E. puteau solicita doar diferența dintre suprafața deținută anterior colectivizării de către defunctă și suprafața reconstituită anterior. Întrucât petenții din prezenta cauză nu au făcut dovada faptului că în anul 1991 au formulat și ei cereri de reconstituire, aceștia nu pot fi înscriși în anexa 3 alături de ceilalți moștenitori care au obținut reconstituirea în anul 1991.

În baza legii 1/2000 s-a mai reconstituit dreptul de proprietate după aceeași autoare pentru suprafața de 0,26 ha teren sub formă de despăgubiri în favoarea numiților M. Gh. I., A. M., A. G., C. Jenița, A. Olguța, fiind înscriși în anexa 39 ( f. 52 verso).

Prin urmare, până în anul 2005 după autoarea M. E. se reconstituise dreptul pentru suprafața totală de 1,60 ha, din care în baza legii 18/1991 o suprafață de 1,34 ha în favoarea numiților M. Gh. I., A. M., A. G., A. I., C. Jenița, A. Olguța, iar în baza legii 1/2000 o suprafață de 0,26 ha sub formă de despăgubiri în favoarea numiților numiților M. Gh. I., A. M., A. G., C. Jenița, A. Olguța.

Față de aceste împrejurări, instanța a constatat că în mod corect prin hotărârea contestată comisia județeană a dispus radierea numiților M. Gh. I., A. M., A. G., C. Jenița, A. Olguța cu suprafața de 0,26 ha din anexa 39 și înscrierea acestora cu aceeași suprafață în anexa 25.

În consecință, suprafața care mai putea fi reconstituită după autoarea M. E. pe baza cererilor formulate în anul 2005 era diferența de 0,08 ha, restul de 1,60 ha fiind deja reconstituită anterior așa cum am arătat.

În baza legii 247/2005 cereri de reconstituire au formulat petenții M. S. G., M. C. I., T. A. ( cererea nr. 1245/20.09.2005-f. 36), precum și numita A. Olguța ( cererea nr. 1993/29.11.2005-f. 47). Contrar susținerilor făcute de petenți în prezenta plângere, A. Olguța a formulat cererea doar în nume propriu, nu și în numele fraților săi, respectiv A. M., A. G., A. I., C. Jenița.

Prin hotărârea atacată, deși a luat în discuție atât cererea nr. 1245/2005, cât și cererea nr. 1993/2005 și a reținut că cererea de reconstituire este întemeiată pentru suprafața de 0,08 ha, comisia județeană a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața de 0,08 ha în fovoarea numiților M. Gh. I., A. M., A. G., C. Jenița, A. Olguța. Or, această dispoziție este nelegală și netemeinică deoarece numiții M. Gh. I., A. M., A. G., C. Jenița nu au formulat nicio cerere în anul 2005, iar pe de altă parte, comisia nu s-a pronunțat asupra cererii formulate de petenții din prezenta cauză, respectiv M. S. G., M. C. I., T. A., deși a luat în dezbatere această cerere.

Față de considerentele expuse, instanța a constatat că plângerea formulată este întemeiată în parte și a fost admisă.

În consecință, instanța a desființat în parte hotărârea nr. 1502/25.03.2008 a Comisiei județene Iași, respectiv a desființat art. 2 al acestei hotărâri prin care s-a reconstituit dreptul de proprietate numiților M. Gh. I., A. M., A. G., C. Jenița, A. Olguța pentru suprafața de 0,08 ha teren și s-a dispus înscrierea cu această suprafață în anexa 25 a municipiului P. și s-a reconstitui în favoarea numiților M. S. G., M. C. I., T. A. și A. Olguța dreptul de proprietate pentru suprafața de 0,08 ha teren situat pe raza municipiului P. în calitate de moștenitori ai autoarei M. E., aceștia fiind moștenitorii care au solicitat reconstituirea în baza legii 247/2005.

Văzând că petenții nu au solicitat cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei sentințe au formulat recurs petenții M. S. G., M. C. I. și T. A. criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

Astfel au susținut recurenții că soluția primei instanțe este în totală contradicție cu dispozițiile L. 247/2005, fiind rezultatul unei interpretări greșite a prevederilor legale sau chiar a neaplicării dispozițiilor legale.

Deși în documentația existentă la C. Județeană Iași se află înscrisuri elocvente ce atestă că recurenții au depus cerere de reconstituire a dreptului de proprietate în calitate de moștenitori ai defunctei M. E., de la care a rămas o suprafață de 1,68 ha teren, prin hotărârea nr. 1502/25.03.2008 membrii comisiei județene au omis a se pronunța și cu privire la cererea lor.

În preambulul hotărârii nr. 1502/2008 se arată că a fost luată în dezbatere cererea recurenților, alături de cererea celorlalți moștenitori ai defunctei cu privire la diferența de teren de 0,26 ha, însă în dispozitivul hotărârii nu se face nici o referire cu privire la solicitarea lor.

Prin sentința civilă nr. 3387/25.11.2011, Judecătoria P. le-a admis în parte plângerea, a desființat parțial hotărârea nr. 1502/2008 a Comisiei Județene Iași, de asemenea, le-a reconstituit dreptul de proprietate doar pentru o suprafață de 0,08 ha teren ce a aparținut defunctei M. E..

Potrivit L. nr. 247/2005, Titlul VI art. I pct. 37, precum și dispozițiilor OUG nr. 127/2005: „Persoanele fizice și persoanele juridice, care nu au depus în termenele prevăzute de Legea nr. 169/1997 și de prezenta lege, cereri de reconstituire a dreptului de proprietate sau, după caz, actele doveditoare, pot formula astfel de cereri )…)”, termenul limită fiind data de 30.11.2005.

Prin urmare, orice persoană îndreptățită a i se reconstitui dreptul de proprietate pentru terenuri avea dreptul să depună astfel de cereri la comisia de fond funciar, în termenul sus-menționat, așa cum, de altfel, au procedat și ei.

Legea nr. 247/2005 a dat posibilitatea depunerii cererilor de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenurilor atât persoanelor care nu au formulat astfel de cereri în temeiul legilor fondului funciar anterioare, dar și a celor persoane care au depus astfel de cereri, dar nu se mai găsesc.

În ce îi privește, în anul 1991 au formulat o astfel de cerere la C. fondului funciar P., dar care nu se mai regăsește în arhiva comisiei.

Pe de altă parte, susțin recurenții că moștenitorii defunctei M. E., inclusiv ei, și-au împărțit terenul rămas de la autoarea lor, fiecare deținând în toată această perioadă o anumită suprafață.

M. parte din teren îl lucrează prin intermediul unei asociații agricole, fapt ce reiese din înscrisurile de la dosar.

Relevant este și faptul că ambele categorii de moștenitori (recurenții, precum și moștenitorii pe numele cărora s-a realizat reconstituirea dreptului de proprietate pentru 1,60 ha) s-au adresat cu cereri în anul 2005, înregistrate la C. locală P., fără ca ceilalți moștenitori să le conteste vreodată dreptul la moștenire.

Speța dedusă judecății era un simplă, dovedită pe deplin și nu comporta probleme deosebite, în special de ordin juridic.

Cu toate acestea, nu li s-a dat câștig de cauză, în sensul reconstituirii dreptului de proprietate pentru întreaga suprafață de 1,68 ha.

C. Județeană Iași de aplicare a legii 18/1991 a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea ca neîntemeiat a recursului, în condițiile în care suprafața de 0,08 ha teren este diferența nereconstituită dintre registrul agricol și reconstituirile la legile anterioare ale proprietății.

În recurs au fost depus înscrisuri.

Analizând actele aflate la dosarul cauzei raportat la motivele de recurs și dispozițiile legale incidente tribunalul reține că recursul este neîntemeiat urmând a fi respins pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.

Așa cum corect a reținut prima instanță, recurenții au formulat pentru prima dată cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafața de 1,68 ha teren ce a aparținut defunctei M. E., la data de 20.09.2005, înregistrată sub nr. 1245 la C. Municipală de fond funciar P. (f. 36 dosar fond).

În chiar conținutul acestei cereri, însuși recurenții au arătat că defuncta M. E. figura în rolul agricol din 1959 – 1962 al Primăriei P. cu suprafața de 1,68 ha. Totodată au învederat că în baza L. 18/1991 la cererea lui M. Gh. I. (fiul defunctei M. E.) i s-a reconstituit dreptul de proprietate prin adeverința nr. 6595/12.08.1991,care ulterior a decedat fiind moștenit de Gurzum O..

Olterior prin sentința civilă nr. 538/04.02.1992 pronunțată de Judecătoria P. în dosarul 4953/1991 s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate și al moștenitorilor defunctei A. M., alături de M. Ghe. I. pentru suprafața de 1,34 ha (stabilită după diminuările legale) moștenire de la M. Ghe. E..

În finalul acestei cereri recurenții precizează în mod expres că doresc să li se reconstituie dreptul de proprietate și lor celorlalți 3 nepoți moștenitori legali ai defunctei M. E. din partea celor 2 fii M. S. și M. C. și a fiicei T. R. (care sunt decedați).

Ulterior la data de 17.11.2005 sub nr._, recurenții au mai adresat o cerere Comisiei locale de fond funciar P. pentru reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 1,68 ha terem moștenire de la bunica lor M. Ghe. E. (f. 36 verso ds. fond).

Instanța reține că A. Olguța a formulat și ea în nume propriu contrar criticilor recurenților la data de 29.11.2005, înregistrată sub nr. 1993, cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafața de 1,68 ha teren moștenire de la M. E. atașând adeverința nr. 6595/29.05.1995 și hotărârea judecătorească nr. 538 (f. 47 dosar fond).

Recurenții deși au afirmat în cererea de recurs precum că în anul 1991 au formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafața de 1,68 ha teren moștenire de la M. E., nu au dovedit această afirmație prin nici un mijloc de probă, contrar disp. art. 1169 Cod civil.

Simplul fapt al posesiei unei părți din teren în toată această perioadă, ca urmare a înțelegerilor intervenite între moștenitorii defunctei M. E., nu echivalează cu formularea unei cereri de reconstituire a dreptului de proprietate de către recurenți astfel cum prevedeau dispozițiile imperative ale L. 18/1991, Legea 146/1997, Legea 1/2000.

În condițiile în care recurenții au formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru terenul moștenire de la bunica M. E. abia la data de 20.09.2005, deci ulterior intrării în vigoare a L. 247/2005, în mod corect prima instanță a dispus reconstituirea dreptului lor de proprietate alături de A. Olguța pentru suprafața de 0,08 ha teren situat pe raza mun. P., care reprezintă diferența dintre suprafața de 1,68 ha înscrisă în registrul agricol din anii 1959-1963 și suprafața de 1,60 reconstituită anterior (compusă din suprafața de 1,34 ha teren reconstituit în baza legii 18/1991 și 0,26 ha reconstituit în baza legii 1/2000).

Interpretarea dispozițiilor L. 247/2005, titlul VI, art. 1, pct. 37 precum și ale OUG 127/2005 care prevăd că „Persoanele fizice și juridice care nu au depus în termenele prev. de Legea 169/1997 și de prezenta lege, cereri de reconstituire a dreptului de proprietate sau, după caz, actele doveditoare, pot formula astfel de cereri până la data de 30.11.2005 inclusiv” nu se face într-o manieră abstractă, ruptă de celelalte dispoziții legale.

Aceste dispoziții trebuie coroborate cu celelalte dispoziții ale legii fondului funciar care sunt valabile, respectiv art. 2 alin. 2 din Legea 1/2000 care prevăd că „Drepturile dobândite cu respectarea prevederilor legii fondului funciar nr. 18/1991, pentru care au fost eliberate adeverințe de proprietate, rămân valabile fără nici o altă confirmare”.

Prin urmare, atât timp cât anterior a fost recunoscut potrivit legilor fondului funciar, dreptul de proprietate pentru suprafața de 1,60 ha rămasă de pe urma defunctei M. E. doar în favoarea moștenitorilor care au formulat în termen cereri de reconstituire a dreptului de proprietate, reține tribunalul că în mod corect prima instanță a reținut îndreptățirea doar pentru reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 0,08 ha în favoarea moștenitorilor – recurenți care au formulat cerere abia după apariția L. 247/2005.

Pentru toate aceste considerente instanța în temeiul disp. art. 312 Cod procedură civilă va respinge ca neîntemeiat recursul formulat de petenții M. S.G., M. C. I. și T. C. A. împotriva sentinței civile nr. 3387/25.22.2011 pronunțată de Judecătoria P., sentință pe care o menține.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE L.

DECIDE

Respinge recursul formulat de petenții M. S. G., M. C.I. și T. C.A. împotriva sentinței civile nr. 3387/25.22.2011 pronunțată de Judecătoria P., sentință pe care o menține.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 01.06.2012.

Președinte,

I. D.

Judecător,

O. L.

Judecător,

M. S.

Grefier,

D. C.

Red. S.M.

Tehn. A.G.

2 ex./02.11.2012

Jud. fond: S. A. I.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Fond funciar. Decizia nr. 1351/2012. Tribunalul IAŞI