Fond funciar. Decizia nr. 1360/2014. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1360/2014 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 17-10-2014 în dosarul nr. 1360/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 17 Octombrie 2014
Președinte - M. S.
Judecător G. C.
Judecător O. L.
Grefier A. M.
DECIZIE CIVILĂ Nr. 1360/2014
Pe rol se află judecarea recursului formulat de către recurenții V. L., F. V., O. V., O. M., D. D. I., D. M. S. împotriva sentinței civile nr. 7682/20. pronunțată de Judecătoria Iași în contradictoriu cu intimații: D. C., O. E., C. JUDEȚEANĂ IAȘI P. S. D. DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR, C. M. DE F. F. IAȘI, M. IAȘI P. P. și C. V. C., având ca obiect fond funciar constatare nulitate absolută parțială TP; drept de superficie.
La apelul nominal făcut în ședința publică lipsesc părțile.
Procedura este completă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din data de 06.10.2014, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când instanța, pentru concluzii scrise, a amânat pronunțarea pentru 13.10.2014 și pentru astăzi, când,
TRIBUNALUL
Asupra recursului civil de față: P. sentința civilă nr.7682 din 20.05.2013 pronunțată de către Judecătoria Iași s-au respins excepția nulității cererii de chemare în judecată și excepția inadmisibilității cererii de constatare a existenței dreptului de superficie, așa cum au fost ele invocate și motivate de pârâta O. E.; s-au admis excepțiile excepția lipsei calității procesuale pasive a Municipiului Iași – prin P. și
Respinge acțiunea formulată de reclamanții V. L., F. V., D. C., O. V., O. M., D. D. I., D. M. S. și C. V. C., în contradictoriu cu M. Iași, prin P. – ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate,și, în contradictoriu cu pârâții O. E., C. Județeană de F. F. Iași, C. M. de F. F. Iași, ca fiind nefondată;
Disjunge cererea formulată de reclamanți de constatare a existenței dreptului de superficie și dispune înregistrarea sa manuală la același complet – C – 21-, cu stabilirea termenului de judecată pe data de 16 septembrie 2013, cu citarea părților și formarea unui nou dosar;
Respinge cererea reclamanților de acordare a cheltuielilor de judecată;
Obligă reclamanții în solidar la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 750 lei
P. a se pronunța în acest sens prima instanță a reținut următoarele:
„P. cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Iași sub numărul_ la data de 31.08.2012, reclamanții V. L., F. V., D. C., O. V., O. M., D. D.-I., au chemat în judecată pârâtele O. E., C. Județeană de Aplicare a Legii nr. 18/1991 Iași și C. M. de Aplicare a Legii nr. 18/1991 Iași,prin P., pentru constatarea nulității parțiale a titlului de proprietate nr._ din 11.05.2012, eliberat pe numele O. C. E., cu privire la suprafața de 1851 mp, situată în intravilanul Municipiului Iași; constatarea existenței dreptului de superficie a reclamanților asupra terenului în suprafață de 1851 mp. Cu cheltuieli de judecată.
Potrivit dispozițiilor art. 42 din Legea nr. 1/2000 modificată, cererea este scutită de plata taxei de timbru și timbru judiciar.
În motivarea cererii, reclamanții invocă următoarele împrejurări de fapt:
Pe terenul menționat pe petitul acțiunii se află amplasate anexele gospodărești aferente construcției din Iași, .. 6, iar în anii 2006-2007, fiecare din reclamanți a cumpărat locuința închiriată, dependentă de terenul aferent, căile de acces și anexele gospodărești, prin contractele de vânzare-cumpărare nr. 47, 48, 49 din 13.03.2006, nr. 71 și 72 din 05.05.2006 și nr. 4 din 11.04.2007.
P. terenul aferent au promovat o acțiune în constatarea dobândirii dreptului de superficie asupra terenului de sub construcție, acțiune admisă prin sentința civilă nr. 2790 din 26 oct. 2011, motive pentru care s-a promovat acțiunea pentru constatarea existenței dreptului de superficie și asupra terenului pe care se află calea de acces și au fost edificate anexele gospodărești, în suprafață aproximativ 1800 mp. Dreptul de superficie a fost dobândit prin uzucapiune și au aflat că, ilegal, s-a eliberat doamnei O. E., titlul de proprietate nr._ din 11.05.2012, de către C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor. Or, O. E. nu a avut niciodată teren pe amplasamentul reconstituit. Titlul de proprietate este lovit de nulitate absolută, potrivit alin. III din Legea nr. 167/1997.
În drept, art. 36 din Legea nr. 18/1991, art. III din Legea nr. 169/1997.
În dovedirea cererii, reclamanții solicită proba cu înscrisuri și proba cu documentația care a stat la baza emiterii titlului de proprietate contestat și respinsă proba cu interogatorii și expertiză topo-cadastrală (fila 134 dosar), ca nefiind motivată, concludentă, administrării acestora și a dispozițiilor Legii nr. 247/2005, prin nedepunerea punctelor de interogatoriu.
La solicitarea instanței, cu adresa nr._/03.10.2012 (fila 64 dosar), pârâta C. Județeană de F. F. Iași, înaintează documentația deținută cu privire la emiterea titlului de proprietate nr._/11.05.2012, după cum urmează: adresa nr._/2012, hotărârea nr. 7626/18.09.2007, adresa nr._/01.05.2007 emisă de M. Iași – Iași – Serv. Juridic - C. Aplicare Legea nr.18/1991 către Instituția Prefectului Jud. Iași, adresa nr._/01.05.2007 emisă de M. Iași – Iași – Serv. Juridic - C. Aplicare Legea nr.18/1991 către O. C. E., referat întocmit de Primăria Mun. Iași privind cererea nr._ din 08.09.2005, prin care d-na O. C. Elna solicită reconstituirea dreptului de proprietate pentru imobilul în suprafață de_ mp extravilan și 2412 mp intravilan; plan de situație scara 1:2000 –Fundac P. nr. 39-41; Ordin nr. 643/24.07.1995 emis de Prefectul Jud. Iași; certificat de moștenitor nr. 260/1996 de calitate din 6 iunie 1996; certificat nr. 5151 din 17.aug.1993 emis de Ministerul de Interne – Direcția Generală a Arhivelor Statului; Reforma agrară 1945 - lista definitivă a împroprietăriților; raport de expertiză tehnică judiciară; plan de situație, scara 1:1000 – Fundacul P. – anexă la raportul de expertiză – dosar nr. 10/1998- Curtea de Apel Iași (Anexa 1); plan de situație scara 1:2000 – anexa la raportul de expertiză – dosar nr. 10/1998 – Curtea de Apel Iași (Anexa 2); adresa nr. 36/01l02.1996 emisă de M.I. – Arhivele Statului Iași către O. E.; titlul de proprietate nr. 1270 aflat la dos. nr. 587/1945 al Camerei de Agricultură a Județului Iași și certificatul nr. 36/1996; certificatul de moștenitor nr. 259/1996 de calitate din 1 iunie 1996; certificat de deces . 8 nr._ – B. C.; declarație O. E. din 26.IV.2007, certificat de deces . 8 nr._ – B. A., certificat de deces . 9 nr._ – B. S., certificat de căsătorie . 3, nr._ – O. D. și B. E., certificat de naștere ..K. nr._ - B. E., adresa nr._/30.03.2007 emisă de Primăria Municipiului Iași; adresa nr._/20.09.2012 emisă de O.C.P.I. Iași către Judecătoria Iași; cerere O. E. de depunere la dosar. 3288/02.03.2012 a fișei de punere în posesie și schița anexă; proces-verbal de punere în posesie nr. 6300 din 28.02.2012, cu ocazia punerii în posesie a proprietarului O. C. E.; schiță plan – Fundac Bucium. Schița anexă de punere în posesie, înregistrată de O.C.P.I. Iași sub nr._/20.09.2012; schiță plan cadastral; adresa nr. 1962 din 01.03.2012 emisă de M. Iași – P. - Serv. Juridic – C. Aplicare Legea r. 18/1991 către O.C.P.I. Iași; hotărârea nr. 7626/18.09.2007; tabel nominal (anexa 26) – cuprinzând suprafețe de teren revendicate de 2 solicitanți, dintre care unul este proprietarul deposedat prin măsurile abuzive aplicare în perioada 1945-1990, iar cel de-al doilea este persoana care a fost împroprietărită cu teren preluat de la fostul proprietar, teren ce a fost preluat sub orice formă de cooperativă, care se vor restitui în natură ambilor solicitanți; declarație – O. E., autentificată sub nr. 3293/05 iulie 2011, titlul de proprietate nr._/10.10.2011 – O. C. E.; fișa suprafeței primită în proprietate – extravilanul Mun. Iași – Zona Bucium; proces-verbal de punere în posesie nr. 6254/11.07.2011; schița anexă la fișa de punere în posesie – întocmit de ing. O. M..
La solicitarea instanței cu adresa nr._/07.9.2012, fila 22 dosar, O.C.P.I. Iași înaintează la dosar copie certificată a titlului de proprietate nr._/11.05.2012, fișa suprafețelor primite, copie după schițele de punere în posesie, fișa suprafețelor primite în proprietate pe extravilan M. Iași, jud. Iași; procesul-verbal de punere în posesie 6300/28.02.2012 – O. C. E., schiță anexă la fișa de punere în posesie înregistrată la O.C.P.I. Iași sub nr._/07.09.2012; adresa nr. 1862/01.03.2012 emisă de Mun. Iași - P., Serv. Juridic – C. Aplicare Legii nr. 18/1991 către O.C.P.I. Iași; hotărârea nr. 7626 din 07.09.2012, declarație O. E. autentificată sub nr. 3293/05.07.2011, titlul de proprietate nr._/10.10.2011;, fișa suprafeței primită în proprietate – extravilan Mun. Iași – Zona Bucium; proces-verbal nr. 6254/11.07.2011 – de punere în posesie a proprietarului O. C. E., schiță anexă la fișa de punere în posesie nr. 6254 – întocmit ing. O. M..
Pârâtele, legal citate depun întâmpinare (fila 47 dosar) și arată că, potrivit art. III alin. 2) din Legea nr. 169/1997, cu modificările și completările ulterioare, nulitatea poate fi invocată de către primar, prefect, Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților și de alte persoane care justifică un interes legitim. Calitatea procesuală activă aparținând persoanelor care justifică un interes legitim, în cazul în care au fost prejudiciate prin actele de reconstituire a dreptului de proprietate.
P. urmare, este necesar ca reclamanții să facă dovada re/constituirii dreptului de proprietate pentru suprafața de 1851 mp teren, situată în intravilanul Mun. Iași, înscrisă în titlul de proprietate al cărui nulitate absolută parțială o solicită.
O. E. prin întâmpinare (fila 109 dosar) solicită respingerea acțiunii ca neîntemeiată și obligarea reclamanților la plata cheltuielilor de judecată, cu următoarea argumentație:
Se invocă nulitatea cererii de chemare în judecată pentru lipsa temeiului de drept al acesteia conform dispozițiilor art. 112 pct. 4 Cod procedură civilă, potrivit cu care „cererea de chemare în judecată va cuprinde … arătarea motivelor de fapt și de drept pe care se întemeiază cererea”.
În ceea ce privește vătămarea produsă aceasta rezultă în mod clar. Nu pot formula apărări din moment ce reclamanții nu au înțeles să precizeze exact cazul de nulitate al titlului de proprietate, simpla susținere că pe teren sunt niște anexe construite nu constituie per se un motiv de nulitate absolută.
În al doilea rând invocă excepția lipsei de interes a reclamanților și excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților.
În argumentarea excepțiilor invocate se punctează aptul ca fiind o acțiune care în drept se întemeiază pe dispozițiile unei legi speciale, respectiv legea fondului funciar, ori reclamanții nu justifică interes în solicitarea constatării nulității absolute a titlului de proprietate. Interesul legitim ca o condiție a exercitării dreptului la acțiune este necesar să fie născut, direct și actual pentru a justifica pretențiile de natura celor formulate în cauză. În patrimoniul reclamanților nu există un alt drept de proprietate ce ar echivala cu vocația la reconstituirea dreptului de proprietate prin procedura prevăzută de Legea nr. 18/1991. Reclamanții nu justifică interes ș, implicit, legitimare procesual activă într-o cerere având ca obiect „constatarea nulității absolute a unui titlu de proprietate”, deoarece nu se dovedește faptul că au formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate (în temeiul disp. art. 8 din lege) sau faptul că au fost validați și puși în posesie.
Cu alte cuvinte, nu poți cere anularea unui titlu în baza legii fondului funciar dacă tu însuți nu ai un interes derivat dintr-un drept de proprietate cu vocație la reconstituire în baza legii fondului funciar. Orice alt interes fie el născut,legitim și direct, nu justifică înaintarea unei acțiuni în baza legii speciale. Dacă aruncăm o privire asupra dreptului invocat de către reclamanți, acesta este un pretins drept de proprietate asupra unor anexe și toalete, neintabulate și neînscrise în nici un document și lipsite de autorizație de construcție, drept pentru care evident nu intra în sfera de reglementare a legilor fondului funciar.
Concluzionând, orice interes ar justifica reclamanții acestea nu se circumscriu noțiunilor reglementate de legea specială și cel mult, dacă ar fi întrunite condițiile ar putea face obiectul unei acțiuni de drept comun.
De asemenea, în susținerea excepției, învederează faptul că reclamanții nu au dovedit împrejurarea că ar fi formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate, pentru suprafața de teren litigioasă.
Mai mult, chiar recunosc (indirect), prin cererea introductivă, faptul că nu au formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate, în temeiul legilor funciare.
P. cele mai sus arătate, pârâta solicită admiterea excepției lipsei de interes a reclamanților și respingerea capătului de cerere privind constatarea nulității absolute parțiale a titlului de proprietate.
De asemenea, se invocă și excepția lipsei calității procesuale pasive a Municipiului Iași prin P. – acest pârât nu are și nu a avut nici o atribuție în materia fondului funciar.
Pârâții de iure ce justifică o calitate procesuală pasivă sunt C. Județeană Iași pentru S. D. de Proprietate Asupra Terenurilor și C. M. de F. F. Iași, ca instituții abilitate să se pronunțe asupra reconstituirilor dreptului de proprietate asupra terenurilor în temeiul Legii nr. 18/1991.
Invocă și inadmisibilitatea capătului secund de cerere, prin care reclamanții solicită constatarea unui drept de superficie pentru suprafața de 1851 mp teren, incluși în titlul său de proprietate.
Pretențiile reclamanților se întemeiază în principal pe o pretinsă încălcare a legislației funciare, fără însă a arăta temeiul de drept concret.
Pe fondul pricinii, acțiunea este neîntemeiată, pârâtei i s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de 2416 mp, situați în Fundac Bucium nr. 6 A, Iași, în mod legal. Punerea în posesie s-a desfășurat în baza sentinței civilă nr. 4918 din 29.03.2010 a Judecătoriei Iași, prin care instanța a obligat pârâtele să procedeze și la eliberarea titlului de proprietate.
Punerea în posesie nu a fost posibilă să fie efectuată pe vechiul amplasament, astfel încât prin hotărâre judecătorească pârâtele au fost obligate să-i atribuie o suprafață de teren liberă la data respectivă, în intravilanul mun. Iași.
Avându-se în vedere că în .. 6 A figura ca fiind liberă suprafața de 2416 mp, pârâta a fost pusă în posesie pe acest teren. În documentația cadastrală nu figura nici un fel de construcție pe terenul în cauză și nicăieri nu era înregistrat vreun drept dezmembrământ al dreptului de proprietate. Faptul că doar pe suprafața de_ mp se afla tot felul de anexe, spații depozitare gunoi sau toalete, nu constituie motiv de nulitate.
Mai mult decât atât niște toalete, magazii pentru lemne și spații pentru pubele nu pot ocupa 1851 mp dintr-un teren. De altfel, pentru a se solicita un drept de superficie este necesar ca la bază să fie o construcție, care în prealabil să îndeplinească și condiția de a-i fi opozabilă și proprietarului.
Noțiunea de construcție ce are vocația de a naște un posibil drept de superficie nu include în nici un caz și toaleta, spațiul de depozitare al lemnelor, locul de depozitare a pubelelor sau fosa septică. Toate aceste „acareturi” nu sunt construcții ci spații utilizate de către reclamanți fără acordul proprietarului și care nu au avut acordată vreo autorizație sau să fi fost intabulate; s-a decis prin adresa nr. 6773 din 07.09.2012 și prin nota de control nr. 313 din 28.08.2012 ca proprietarii anexelor să dezafecteze construcțiile până în data de 30.09.2012, lucru care nici în prezent nu a avut loc.
Dreptul de superficie se acordă pentru terenul aflat sub o construcție, însă reclamanții nu au făcut dovada că dețin în proprietate o construcție pe terenul pârâtei.
În analiza cererii de constatare a nulității absolute parțiale a titlului de proprietate nr._ din 11.05.2012, se impune a avea în vedere că potrivit prevederilor H.G. nr. 890/2005 (în vigoare la data emiterii titlului contestat), comisia județeană a emis titlul în cauză în baza documentației înaintate de comisia locală de fond funciar, așa cum s-a consemnat și prin întâmpinare de către C. Județeană Iași de F. F. (fila 47 dosar).
Precizează că art. 58 din legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, prevede „pe baza hotărârii judecătorești definitive, comisia județeană, care a emis titlul de proprietate, îl va modifica, îl va înlocui sau îl va desființa.”
Referitor la cererea privind constatarea nulității parțiale a unui titlu de proprietate emis pe numele lui O. C. E., este necesar ca reclamanții să facă dovada că au urmat procedura specială prevăzută de legislația în materie și că le-a fost reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața de 1851 mp teren solicitat, ori reclamanții invocă ca mod de dobândire a proprietății doar calitatea lor de deținători a unui drept de proprietate asupra unor construcții conform contractelor invocate în acțiune (nr. 47, 48, 49 din 13.03.2006 și nr. 71/12 din 05.05.2006 și nr. 4/11.04.2007).
Se învederează de instanță că legislația funciară prevede o procedură specială în ceea ce privește reconstituirea dreptului de proprietate, care se realizează de instituții expres prevăzute de lege și anume, comisiile locale și județene de fond funciar (art. 27 din H.G. nr. 890/2005, în vigoare în prezent).
Instanța nu poate subroga în atribuțiile comisiilor de fond funciar și în afara procedurii, să dispună constatarea nulității dreptului de proprietate pentru un teren în favoarea reclamanților, fără ca aceștia să fi urmat procedura specială prevăzută de lege.
Reclamanții trebuie să facă dovada că au depus în termen, potrivit art. 9 din Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificări și completări, cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru respectiva suprafață de teren la Primăria Municipiului Iași (fila 125), neexistând posibilitatea, conform legii, ca aceștia să se adreseze direct instanței de judecată pentru a solicita constatarea nulității titlului de proprietate pentru un teren emis legal unui terț.
Faptul că reclamanții dețin contractele sus-menționate și depuse la filele 160 și următoarele, dosar), nu pot determina instanța să constate de plano nulitatea absolută parțială a titlului de proprietate nr._/11.05.2012, fără ca acest teren aferent titlului de proprietate (de 1851 mp) să se regăsească în proprietatea reclamanților în procedura fondului funciar, atâta timp cât nu fac dovada că au urmat procedura prevăzută de lege în ceea ce privește reconstituirea/constituirea dreptului de proprietate, iar potrivit art. 116 din Regulament și art. 13 alin. 3 din Legea nr. 18/1991, dacă o persoană a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate asupra unor terenuri în baza legii nr. 18/1991, reconstituirea/constituirea dreptului de proprietate se face pe numele persoanei solicitante, conform art. 9 și următoarele din lege și numai dacă se face dovada dreptului de proprietate al terenului în litigiu în contextul procedurii speciale a fondului funciar.
Deci, prin prezenta acțiune, reclamanții au solicitat constatarea nulității absolute parțiale a titlului de proprietate nr._ din 11.05.2012, cu privire la suprafața de 1851 mp teren arabil situat în extravilanul municipiului Iași.
Reclamanții invocă generic motivul de nulitate a titlului, fără a indicarea temeiului de drept fiind enunțate generic dispozițiile Legii nr. 169/1997, dar fără a face o analiză a acțiunii prin prisma dispozițiilor acestei legi, așa cum s-a consemnat și de pârâta O. E. prin întâmpinare (fila 109 dosar).
În ceea ce privește situația de fapt, instanța mai reține și următoarele:
Procedura reconstituirii în ceea ce îi privește pe reclamanți nu a fost dovedită pentru suprafața de 1851 mp, respectiv validarea ca ulterior să poată fi pășit la cenzurarea T.P. nr._/11.05.2012.
Întrucât reclamanții indică temeiul de drept al acțiunii, față de motivul de nulitate invocat, instanța urmează a verifica în cauză incidența dispozițiilor art. III Legea nr. 169/1997 invocate și constată că nici unul din motivele de nulitate la care face trimitere articolul indicat nu grevează titlul de proprietate nr._/11.05.2012.
Astfel, în primul rând, nulitatea operează în situația în care titlurile au fost eliberate altor persoane decât cele îndreptățite (art. III lit. a) și nu în situația în care reconstituirea s-a făcut în favoarea adevăraților titulari așa cum prevăd dispozițiile lit. ii) – „actele de reconstituire și constituire în favoarea altor persoane asupra vechilor amplasamente ale foștilor proprietari”, lit. c) – „actele de reconstituire și constituire a dreptului de proprietate în intravilanul localităților, pe terenurile revendicative de foștii proprietari (…)” etc.
Așadar, pârâta O. C. E. fiind chiar titularul dreptului la reconstituirea suprafeței de teren în litigiu, a fost beneficiarul de drept al procedurii reconstituirii, iar eliberarea T.P. în ceea ce privește reconstituirea în favoarea sa a dreptului de proprietate asupra suprafeței de 2416 mp, instanța reține că acest capăt de cerere are un caracter accesoriu față de capătul de cerere principal, de a se dovedi parcurgerea procedurii speciale a fondului funciar, art. 9 și urm. din Legea nr. 18/1991, astfel încât, cum se constată că titlul de proprietate nr._/11.05.2012 nu este lovit de nulitate, urmând a fi respinsă acțiunea ca neîntemeiată, pe excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților și a lipsei lor de interes legitim și legal.
Mai mult decât atât, reclamanții nu au depus copie după cererea formulată în condițiile art. 9 și urm. Legea nr. 18/1991 și numai ulterior o eventuală reconstituire impunând, în mod prioritar constatarea nulității absolute parțiale a titlului de proprietate nr._/11.05.2012, eliberat pe numele O. C. E., comisiile pârâte neputând reconstitui decât acelor persoane care au investit comisia cu cerere și asupra cărora pot dispune.
Însă, așa cum reiese din înscrisurile administrare ca probă în cauză de către pârâte și reclamanți, această cale procedurală nu a fost dovedită definitiv și revocabil de reclamanți, astfel încât instanța va reține forța probantă a legalității titlului de proprietate nr._/11.05.2012.
În concluzie, față de cele reținute și văzând și dispozițiile art. III din Lege nr. Nr.169/1997 așa cum a fost modificată prin Titlul V articol unic pct.1 din Legea nr. Nr. 247/2005 potrivit cărora „ dispozițiile modificatoare sau de completare sau de abrogare ale prezentei legi nu aduc atingere în nici un fel titlurilor […] eliberate cu respectarea prevederilor Legii fondului funciar nr.18/1991, la data întocmirii lor”, instanța constată că acțiunea formulată este neîntemeiată prin admiterea excepțiilor lipsei calității procesuale active a reclamanților și a lipsei lor de interes legitim și actual și pe cale de consecință o va respinge, reținând că modificările solicitate de terți ori beneficiarii titlurilor de proprietate eliberate sub imperiul legii 18/1991, nu se încadrează, de principiu, printre motivele de nulitate consacrate de art. III Lg.169/1997, în lipsa unor alte cauze de nulitate, prin constatarea nulității absolute a unor asemenea acte, încălcându-se în mod substanțial principiul stabilității raporturilor juridice civile.
P. urmare, instanța, considerând că reclamanții nu au probat motivele de nulitate absolută a TP nr._/11.05.2012, operând în continuare prezumția de legalitate a acestuia, urmează să respingă acțiunea.
Calitatea procesuală pasivă presupune existența unei identități între persoana pârâtului și persoana obligată în raportul juridic dedus judecății.
În cauza de față s-a cerut constatare nulității absolute parțiale a T.P. nr._/11.05.2012 în contradictoriu și cu pârâtul M. Iași, prin P..
În temeiul dispozițiilor art. 274 cu referire la dispozițiile art. 129 alin. 6 Cod procedură civilă, va lua act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Potrivit dispozițiilor legii nr. 18/1991, pentru stabilirea dreptului de proprietate prin constituirea sau reconstituirea acestuia, pentru atribuirea efectivă a terenurilor celor îndreptățiți și pentru eliberarea titlurilor de proprietate au fost constituire la nivel local și județean Comisii comunale de aplicare a Legii nr. 18/1991 și Comisii Județene de Stabilire a D. de Proprietate Asupra Terenurilor. Conform art. 4 din H.G. nr. 890/2005 competența, cenzurare ași soluționarea cererilor aparțin persoanelor îndreptățite la reconstituirea dreptului de proprietate și cărora le-a fost recunoscut dreptul de proprietate aparține Comisiei Locale de F. F. și nu Municipiului Iași.
Deoarece Municipiului Iași, prin P. nu are competențe cu privire la suprafața de teren solicitată, această atribuție revenindu-i Comisiei Locale de Aplicare a Legii nr. 18/1991, instanța apreciază că pârâtul nu are calitate procesuală în prezenta cauză și în consecință va admite excepția lipsei calității procesuale pasive și va respinge acțiunea ca fiind introdusă împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă.
Se va respinge excepția nulității cererii de chemare în judecată, implicit prin prisma art. 129 al. 4 Cod procedură civilă și a completărilor aduse cererii.
În raport cu capătul de cerere privind constatarea unui drept asupra terenului în suprafață de 1851 mp în raport cu dispozițiile art. 165 Cod procedură civilă, se va dispune disjungerea și înregistrarea manuală la același complet conform dispozitivului prezentei sentințe.
Văzând și dispozițiile art. 274 Cod procedură civilă”
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs în termen legal reclamanții V. L., F. V., O. V., O. M., D. D. I. și D. M. S. criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
P. motivele de recurs s-a invocat excepția invocat excepția nulității hotărârii pronunțate de instanța de fond motivat de faptul că a fost pronunțată în contradictoriu cu o persoană lipsită de capacitate de folosință.
Examinând actele și lucrările dosarului sub aspectul excepției invocate Tribunalul constată că aceasta este fondată pentru considerentele ce vor fi expuse în cele ce urmează:
P. ca o persoană fizică să aibă calitatea de parte într-un proces civil, adică pentru a putea dobândi drepturi și a-și asuma obligații pe plan procesual aceasta trebuie să aibă folosința drepturilor civile.
De altminteri, capacitatea procesuală de folosință reprezintă o transpunere pe plan procesual civil a capacității de folosință a drepturilor civile care este definită prin art. 34 din Noul cod civil ca fiind aptitudinea de a dobândi drepturi și obligații civile.
O asemenea capacitate, potrivit art. 35 din actul normativ menționat începe de la nașterea persoanei și încetează odată cu moartea acesteia.
De altminteri, este logic ca numai persoana aflată în viață să poată avea calitatea de parte într-un proces, legea reglementând modalitățile în care aceasta își poate exercita drepturile procesuale civile.
Or, în speță, rezultă că la data de 03 septembrie 2012, la judecata în primă instanță, a decedat reclamanta D. Cartinca., la dosarul cauzei fiind depus certificatul de deces (fila 115 dosar fond) caz în care aceasta nu mai putea avea în cauză calitatea de reclamant și cu atât mai mult nu se puteau pronunța hotărâri judecătorești în contradictoriu cu aceasta.
Deși s-au indicat persoanele cu vocație la succesiunea defunctei, fără a se face dovada acceptării succesiunii, pe tot parcursul judecății la instanța de fond D. C. a figurat pe citativ, în calitate de reclamantă iar în sentința recurată a fost pronunțată în contradictoriu cu aceasta.
Așa fiind, cum hotărârea a fost dată de instanța de fond în contradictoriu cu o persoană decedată, Tribunalul va admite recursul, va casa sentința și va trimite cauza la judecătorie pentru o nouă judecată.
Cu ocazia rejudecării, instanța se va preocupa să stabilească, în raport de fiecare dintre capetele de cerere deduse judecății, care dintre părțile chemate în judecată are calitate procesuală activă și, respectiv calitate procesuală pasivă, sens în care mențiunile din dispozitiv vor fi întocmite în mod clar și neechivoc și, totodată, va analiza și celelalte critici formulate de reclamanți prin recurs, ca apărări.
Se va verifica calitatea procesuală a reclamantului C. V. C., având în vedere mențiunile din certificatul de moștenitor eliberat după defuncta D. C., depus în recurs.
În consecință, în baza disp. art. 312 alin. 1 teza 1 Cod procedură civilă, se va admite recursul, se va casa sentința Judecătoriei Iași, iar în baza disp. art. 312 alin. 5 Cod procedură civilă, se va trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
P. ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamanții V. L., F. V., O. V., O. M., D. D. I., D. M. S. împotriva sentinței civile nr. 7682 din 20.05.2013 pronunțată de Judecătoria Iași în dosarul nr._, sentință pe care o casează și pe cale de consecință:
Trimite cauza spre rejudecare Judecătoriei Iași.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 17.10.2014.
.
Președinte, M. S. | Judecător, G. C. | Judecător, O. L. |
Grefier, A. M. |
Red. S.M./S.M. – 2ex. – 20.01.2014
Jud. fond – Ș. B.
| ← Pretenţii. Sentința nr. 3226/2014. Tribunalul IAŞI | Obligaţie de a face. Decizia nr. 1328/2014. Tribunalul IAŞI → |
|---|
