Fond funciar. Decizia nr. 1524/2014. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1524/2014 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 11-11-2014 în dosarul nr. 1524/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 11 Noiembrie 2014
Președinte – M. M.
Judecător –M. D.
Judecător - Diuță T. A. M.
Grefier – M. Getuța
Decizia civilă Nr. 1524
Pe rol fiind judecarea cauzei civile privind recursul declarat de recurent H. G., H.(FOSTĂ T.) E. O., B. I., B. C. împotriva sentinței civile nr._/01.07.2013 a Judecătoriei Iași, intimați C. L. P. S. D. DE P. PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR R., C. JUDEȚEANĂ P. S. D. DE P. PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR IAȘI, F. I., având ca obiect fond funciar rectificare t.p..
La apelul nominal făcut în ședința publică lipsă părțile
Procedură legal îndeplinită.
S-a expus referatul cauzei de către grefierul de ședință,
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 28.10.2014 susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din aceiași zi care face parte integrantă din prezenta deciziei civilă când din lipsă de timp pentru deliberare s-a amânat pronunțarea pentru data de 04.11.2014, când din lipsă de timp pentru deliberare s-a amânat pronunțarea pentru astăzi 11.11.2014, când
TRIBUNALUL
Asupra cererii de recurs de față reține urmatoarele:
Prin sentința civilă nr._/01.07.2013 Judecătoria Iași a dispus în sensul că:” Respinge acțiunea formulată de reclamanții H. G., H. (T.) E. O., B. I. și B. C., în contradictoriu cu pârâții F. M., C. Județeană de Fond Funciar și C. L. R. de Fond Funciar.”
P. a decide astfel prima instanță a avut în vedere următoarele considerente:
„Prin acțiunea formulată, reclamanții H. G., H. (FOSTĂ T.) E. O., B. I. și B. C. în contradictoriu cu pârâții C. L. P. S. D. DE P. PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR R., C. JUDEȚEANĂ P. S. D. DE P. PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR IAȘI și F. M. au solicitat rectificarea titlului de proprietate nr._/1993 în sensul îndreptării următoarelor erori materiale cu privire la suprafața de 7200 mp- în loc de suprafața de 7200 mp situată în tarlaua 17, . înscrie corect suprafața de 6180 mp în T 17 ./30, suprafața de 71 mp în T 17 ., suprafața de 240 mp în T 17 ., suprafața de 709 mp în T 17 . invocând următoarele motive de fapt:
La data de 10.10.2003, H. G. și Tească E. oana au cumpărat o cuprafață de teren de 3100 mp în extravilanul R., sector cadastral nr. 17, . de la F. M., prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1435/2003 de BNP P. G.. Terenul era înscris în Cartea funciară nr. 652 a localității R. și avea nr. cadastral 624. Pe acest teren a fost constituit și un drept de servitute în favoarea soților B. I. și B. C..
La data de 19.08.2002, H. G., B. I. și B. C. au cumpărat o suprafață de teren de 3099,12 mp, în extravilan R., sectar cadastral nr. 17, . de la F. maria, prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 892/2002 de BNP P. G.. Terenul era înscris în aceeași Carte funciară nr. 652 a localității R..
Ambele suprafețe fuseseră dobândite de vânzătoarea F. M. prin cumpărare (contract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1208/2001) de la C. C., care îl dobândise prin reconstituirea dreptului de proprietate în baza legii nr. 18/1991, conform titlului de proprietate nr._/1993, transcris sub nr. 500/2072/26.02.1997.
Ambele suprafețe au avut întocmită documentație cadastrală avizată de OCPI Iași și au fost înscrise în Cartea funciară.
În anul 2011, cu ocazia întocmirii unei documentații cadastrale actualizate în vederea dezmembrării terenului, OCPI a constatat că în titlul de proprietate inițial există erori materiale cu privire la numărul de parcelă pentru aceste suprafețe în sensul că identificatorii cadastrali din titlu nu coincid cu cei de pe planul cadastral, și în consecință le-a permis cererea de actualizare.
Ulterior, s-au adresat unui expert judiciar care a întocmit un raport de expertiză din care rezultă într-adevăr că identificatorii cadastrali au fost trecuți greșit în titlul de proprietate, în sensul că suprafața de 7200 mp nu este situată în tarlaua 17 ., ci suprafața de 6180 mp în ./30, suprafața de 71 mp în ., suprafața de 240 mp în ., suprafața de 709 mp în .>
Menționează că este vorba doar de erori materiale privind numărul de . îndreptarea acestor erori nu se modifică amplasamentul de fapt, punerea în posesie fiind făcută în mod corect și nici nu este afectată sau pusă în discuție substanța dreptului de proprietate. De asemenea, prin îndreptarea acestor erori materiale nu este afectat dreptul de proprietate al altor persoane, întrucât nu au mai fost eliberate alte titluri de proprietate pentru același amplasamente, așa cum rezultă din baza de data a primăriei Gropnița.
Menționează că numai este posibilă rectificarea titlului de proprietate pe cale administrativă întrucât terenul a intrat în circuitul juridic civil. singura modalitate de rectificare a titlului de proprietate este cea juridică, urmând ca pe baza hotărârii judecătorești notarul să emită o încheiere de îndreptare a erorilor materiale din contractul de vânzare-cumpărare.
În drept, se invocă disp. Lg. 18/1991 și Lg. 247/2005.
În dovedirea acțiunii se depun înscrisuri.
C. Județeană de fond funciar Iași a formulat întâmpinare, arătând, esențialmente că:
Potrivit disp. art. 36 din HG 892/2005, C. județeană de fond funciar emite titluri de proprietate ăe baza documentațiilor înaintate de comisiile locale, care cuprind anexele de validare planurile parcelare, procesele verbale de punere în posesie și schițele terenurilor.
De asemenea, potrivit prevederilor HG nr. 890/2005, documentațiile întocmite de comisiile locale de fond funciar (fișe de punere în posesie ș.a.) în vederea emiterii titlurilor de proprietate către persoanele îndreptățite se depun la OCPI Iași care efectuează verificările cadastrale și completează titlurile de proprietate.
Titlurile, completate și semnate de directorul oficiului de cadastru, sunt înaintate la Instituția Prefectului județului Iași pentru semnarea lor de către Prefect, președinte al Comisiei Județene de fond funciar și Subprefect, secretar al comisiei. După semnare, aceste titluri sunt returnate PCPI Iași care, după datare, le transmite comisiilor locale de unde sunt ridicate de către persoanele în drept, pe bază de semnătură.
C. de fond funciar județeană și locală precum și OCPI au depus la dosar în temeiul art. 129 C.pr.civ. documentația care a stat la baza titlului atacat.
Analizând cererea formulată, prin prisma motivelor de fapt și de drept invocate, a probelor administrate, înscrisurile depuse de părți, documentația depusă de OCPI și C. județeană și locală, expertiza extrajudiciară precum și dispozițiile generale și speciale incidente în materia analizată, prezenta instanță apreciază:
Cu valoare de considerente de principiu:
Este de esența reconstituirii legale faptul că: a) „de prevederile legii 18/1991 beneficiază membrii cooperatori care au adus pământ în cooperativă sau cărora li s-a preluat în orice mod teren…” (art. 8 Lg. 18/191).
b)persoanele îndreptățite la reconstituire „care a promovat cerere și a dovedit calitatea și întinderea dreptului – i se reconstituie dreptul, prin eliberarea titlului de proprietate (art. 9, 11, 13 Lg. 18/91).
Cercetarea obiectului prezentei cauze, din perspectiva anterior evocată obligă stabilirea temeiului juridic prin calificarea acțiunii, care, așa cum rezultă din probele administrate este o acțiune în constatarea nulității absolute a titlului de proprietate întemeiată pe disp. art. III Lg. 169/1997.
Cu valoare de considerente de facto
P. admisibilitatea unei astfel de acțiuni, persoana solicitantă – reclamantul trebuie să facă dovada calității de persoană îndreptățită la reconstituirea dreptului de proprietate conținut de titlul atacat, a interesului său legitim și actual și a capacității sale procesuale.
În speță, cererea de rectificare așa sume este ea intitulată de reclamanți este, potrivit legii, o acțiune în constatarea nulității absolute a titlului nr._/1993, reglementată de Lg. 169/1997.
Aceste dispoziții ale art. III Lg. 169/1997 nu sunt incidente în speță, pentru că, potrivit regulii tempus regit actum dispozițiile art. II Lg. 167/1997 instituie în mod expres principiul neretroactivității legii civile noi în vederea stabilității circuitului civil (vezi Decizia CC nr. 3927/1997).
Ca atare, verificarea legalității titlului atacat se poate analiza exclusiv prin raportare la Lg. 18/1991 în vigoare la momentul emiterii titlului (1993).
Cercetarea motivelor de nelegalitate invocate de reclamanți, prin raportare la conținutul expertizei extrajudiciare și la documentația aferentă titlului, conduce la soluția de respingere a acțiunii ca fiind nefondată, pentru următoarele argumente:
a) Fișa suprafețelor primite în proprietate de C. Gh. C. conform adeverinței nr. 2502/83 este semnată de titularul dreptului și validată de C. județeană pentru emiterea titlului de proprietate
b) OCPI Iași a verificat documentația a momentul emiterii titlului și a confirmat veridicitatea mențiunilor
c) Dispozițiile art. 33-34-36 din Regulament obligă la verificarea documentației,(a reține 1 ex. la OCPI și conform art. 38 din regulament „după punerea în posesie… OCPI va redacta un plan de situație cu……..parcelar – după punerea în posesie a tuturor proprietarilor și cu menționarea topografică corespunzătoare).
În speță, calitatea de cumpărător a reclamantului dobândită prin contractul de vânzare-cumpărare încheiat în 2003 nu justifică și nu legitimează demersul procesual al reclamanților, pentru toate considerentele evocate, și, ca atare, acțiunea va fi respinsă ca viind nefondată.”
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamanții H. G., H. fostă T. E. O., B. I., B. C., criticând sentința pentru următoarele motive:
În primul rând, in mod nelegal instanța nu s-a pronunțat cu privire la introducerea in cauză a titularului titlului de proprietate, C. C.. La primul termen de judecată, reclamanții au solicitat introducerea în cauză pentru opozabilitate a titularului titlului de proprietate, C. C., și a primului cumpărător, F. M.. Instanța a dispus citarea doar a numitei F. M., fară a-l introduce în cauza și pe C. C. și a invocat excepția lipsei coparticipării procesuale obligatorii, pe care insă nu a mai soluționat-o.
In al doilea rând, instanța a schimbat natura vădită a pretenției deduse judecății - care este de rectificare a unor erori materiale cuprinse într-un act administrativ (titlu de proprietate) și a făcut o greșită recalificare a naturii juridice a pretenției deduse judecății ca fiind o cerere de constatare a nulității absolute a titlului de proprietate.
În cuprinsul acțiunii nu s-au invocat nici un moment motive de nelegalitate a emiterii titlului de proprietate, nici cu privire la existența dreptului la reconstituire, nici cu privire la întinderea dreptului (suprafața reconstituită), nici cu privire la amplasamentul cu care a fost pus în posesie titularul, pe care ei l-au cumpărat și îl stăpânesc din anul 2002, nici existența sau întinderea dreptului de proprietate. Expertul afirmă cu certitudine că prin rectificarea indicatorilor cadastrali din titlul de proprietate nu se modifică amplasamentul. Între constatarea nulității absolute a unui act juridic și rectificarea unor erori cuprinse într-un act juridic există diferențe fundamentale.
Reclamanții nu au nici un interes să invoce nulitatea titlului de proprietate, întrucât, de de o parte, constatarea nulității titlului nu afectează cu nimic dreptul lor de proprietate fiind cumpărători de bună-credință înscriși în cartea funciară, iar pe de altă parte, constatarea nulității titlului nu le rezolva problema - corectarea erorilor materiale din contractul lor de vânzare-cumpărare.
Singura posibilitate pentru reclamanți este de a obține pe cale judecătorească rectificarea titlului de proprietate, urmând ca ulterior, pe baza hotărârii judecătorești, notarul care a autentificat actul de înstrăinare să emită o încheiere de îndreptare a erorilor materiale din contractul de vânzare-cumpărare, iar OCPI să facă mențiune despre rectificarea titlului pe cotorul acestuia și să-l înregistreze în registrul titlurilor de proprietate rectificate.
Solicită, în consecință, admiterea recursului.
Intimații nu au formulat întâmpinare.
În recurs nu au fost administrate probe.
Analizând actele si lucrările dosarului prin prisma motivelor de recurs invocate și raportat la dispozițiile legale incidente în cauză, Tribunalul constată că recursul este întemeiat, astfel că îl va admite, pentru considerentele ce succed:
Prin cererea de chemare în judecată reclamanții H. G., H. fostă T. E. O., B. I., B. C. au chemat în judecată C. L. de fond funciar R. și C. Județeană Iași de fond funciar și au solicitat rectificarea titlului de proprietate nr._/1993 eliberat în favoarea lui C. C., în sensul îndreptării unor erori materiale strecurate în acesta cu privire la anumiți indicatori cadastrali.
La termenul de judecată din data de 26.11.2012 reclamanții au solicitat introducerea în cauză în calitate de pârâți a lui F. M. și a lui C. C., iar instanța a dispus la termenul din data de 04.02.2013 citarea în calitate de pârâtă doar a numitei F. M., fără a introduce în cauză și pe C. C., titularul titlului de proprietate a cărei rectificare se solicitase.
C. C. nu a fost niciodata citat la prima instanta, hotararea pronuntata fiind din acest motiv nelegala. Retine Tribunalul ca Judecătoria a pronunțat o hotărâre cu încălcarea principiului disponibilității părților aplicabil procesului civil (disp. art. 129 alin 6 CPCiv) în condițiile în care reclamanții sunt cei care stabilesc cadrul procesual atât sub aspectul obiectului cât și al părților chemate în judecată. Ori, nedispunând citarea pârâtului C. C., titularul titlului de proprietate a cărei rectificare se solicitase, prima instanță nu s-a pronunțat pe cererea de chemare în judecată astfel cum a fost aceasta întregită.
De asemenea, Judecătoria s-a pronunțat în cauză cu privire la nulitatea titlului de proprietate deși, așa cum rezultă limpede din acțiune, în cauză se solicitase rectificarea titlului de proprietate eliberat pârâtului C. C., iar nu constatarea nulității absolute a titlului de proprietate.
Așadar, prima instanță nu s-a pronunțat în cauză asupra acțiunii cu care a fost investită având în vedere atât faptul că nu a dispus citarea ca pârât a lui C. C., titularul titlului de proprietate a cărei rectificare se solicitase, a cărei introducere în cauză se solicitase, cât și prin faptul că a calificat greșit cererea formulată ca fiind în constatarea nulității absolute a titlului de proprietate deși în cauză se solicitase rectificarea titlului de proprietate.
Prin urmare, în baza disp. art. 312 alin 1 si 5 cod procedura civila Tribunalul va admite recursul formulat de reclamanții H. G., H. fostă T. E. O., B. I., B. C. împotriva sentinței civile nr._/01.07.2013 a Judecătoriei Iași, sentință pe care o va casa si va trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
P. aceste motive
În numele legii
Decide
Admite recursul formulat de H. G., H. E. O., B. I., B. C. împotriva sentinței civile nr._/01.07.2013 a Judecătoriei Iași, pe care o casează.
Trimite cauza Judecătoriei Iași pentru rejudecare.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 11.11.2014.
Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,
M.M. M.D. D.T.A.M. M.G.
Red./Tehnored. M.M.
2 ex/20.11.2014
Jud. fond Ș. B.
| ← Fond funciar. Decizia nr. 896/2014. Tribunalul IAŞI | Obligaţie de a face. Decizia nr. 893/2014. Tribunalul IAŞI → |
|---|
