Fond funciar. Decizia nr. 1540/2012. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1540/2012 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 20-06-2012 în dosarul nr. 1540/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 20 Iunie 2012
Președinte - S. F.
Judecător C. S.
Judecător C. A.
Grefier N. M.
DECIZIA CIVILĂ Nr. 1540/2012
Pe rol judecarea recursului declarat de reclamanta T. D. A. împotriva sentinței civile nr. 578/20.05.2011 a Judecătoriei H., intimați C. Județeană de F. F. Iași, C. C. de F. F. E., P. Județului Iași, având ca obiect fond funciar lg. 18/91 - plângere împ. hot. .> La apelul nominal făcut în ședința publică lipsă fiind părțile.
Procedura este completă.
Dezbaterile asupra cererii de recurs au avut loc la data de 13.06.2012, susținerile apărătorului ales al recurentei fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi care face parte integrantă din prezenta, când, la solicitarea apărătorului ales al recurentei pentru a depune la dosar note de concluzii scrise și chitanțe reprezentând onorariu avocat, s-a amânat pronunțarea pentru azi, când,
TRIBUNALUL
Asupra recursului civil de față.
Prin sentința civilă nr. 578/20.05.2011 pronunțată de Judecătoria Hîrlău, s-a respins cererea formulată de reclamantă în contradictoriu cu pârâtul P. Județului Iași, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
S-a respins acțiunea formulată de reclamanta T. A., în contradictoriu cu pârâtele C. C. de F. F. E. și C. Județeană de F. F. Iași, ca nefondată.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut că reclamanta T. D. A. a chemat în judecată pe pârâtele C. Locală de fond funciar E., C. Județeana Iași pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor și P. Județului Iași contestând legalitatea Hotărârii Comisiei Județene nr. 1742/07.07.2009 și, eventual, a Comisiei comunale E. în ipoteza în care aceasta din urmă ar cuprinde dispoziții nefavorabile.
Instanța de fond a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului P. Județului Iași în baza art. 52 alin. 2 din Legea nr. 18/1991 întrucât prefectul nu are calitate procesuală pasivă distinctă ci doar reprezintă pârâta C. Județeană de fond funciar.
Pe fondul cererii s-a constatat că reclamanta a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate asupra pământului rămas de la defunctul său soț T. St. I. în suprafață de 1,65 ha. (92 prăjini) situat în țarina satului B., .. Iași, având ca vecini la răsărit pe N. Ștefanache, la apus pe G. I. Ștefanache iar la sud și nord drumuri, în baza Actului de partaj de ascendent din 19 sept. 1946, teren care în prezent, este deținut de numita M. Ghe. E. (G.).
C. C. de fond funciar E. a făcut propunere de validare pe anexa 29, potrivit H.G. nr. 890/2005 și de punere în posesie pe vechiul amplasament a titularului în locul numit „Țarnă B.” în suprafață de 1,65 ha. teren arabil, iar din Hotărârea nr. 1742/07.07.2009 C. Județeană Iași pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor a invalidat un nr. de 43 de cereri de reconstituire, dintre care și cererea reclamantei cu mențiunea „validat anterior”.
Instanța de fond a reținut că reclamanta se află în posesia unui titlu de proprietate reprezentat de înscrisul intitulat „act de partaj de ascendent” din 19 sept. 1946 în care se menționează că numita C. S. T. lasă lui I. St. T. (fiul său și soțul reclamantei, astfel cum reiese din copia certificatului de căsătorie depusă la f. 7) în deplină proprietate și posesie un teren arabil și fânaț în suprafață de 92 prăjini situat în țarina satului B., .. Iași, mărginit la est cu N. Stefanache, la vest cu Gh. I. Ștefanache și la nord și sud drumuri.
Instanța de fond a reținut că amplasamentul trebuie să fie liber la data formulării cererii de reconstituire (fiind fără relevanță faptul că la momentul introducerii plângerii împotriva hotărârii comisiei județene acesta ar fi devenit liber), reclamanta menționând prin cererea nr. 370/14.09.2005,că terenul se află în posesia numitei M. Ghe. E. (G.) și, pe cale de consecință, prezumția instituită de legiuitor nu este incidentă.
Având în vedere că actul de partaj de ascendent din 1946 este anterior înscrierilor din Registrul Agricol din 1959, prima instanță a acordat preferință înscrierii în registrul agricol, având în vedere că acesta s-a întocmit în baza declarațiilor foștilor proprietari și dă naștere unei prezumții simple că cele menționate corespund situației în fapt.
Mai mult decât atât, reclamanta nici nu a răsturnat prezumția simplă menționată mai sus dovedind eventual continuitatea deținerii suprafeței de teren din actul de partaj de ascendent prin acte ulterioare translative sau declarative de proprietate.
D. fiind că Hotărârea comisiei comunale E. a fost favorabilă reclamantei, instanța de fond a apreciat că și acest capăt de cerere este nefondat.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta T. A., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
S-a motivat că instanța de fond nu a efectuat verificări în sensul că nu a formulat adrese către cele două comisii pentru a afla că numitei M. Ghe. E. nu i s-a emis titlul de proprietate pe amplasament iar validarea cererilor de retrocedare în temeiul Legii nr. 247/2005 au avut în vedere rezolvarea unor injustiții.
S-a mai motivat că recurenta a făcut dovada calității de proprietar prin actul de partaj ascendent iar C. județeană nu a respins cererea de retrocedare pe considerentul că i s-ar fi acordat anterior acest teren unei alte persoane ci pe considerentul că i s-ar fi acordat în baza unei cereri anterioare anului 2005.
Recurenta motivează că a făcut dovada că terenurile retrocedate anterior anului 2005 erau situate pe raza comunei Dumești și le-a primit ca moștenitoare a soțului T. St. I. sau a tatălui ei iar terenul de pe raza comunei E. nu a făcut, până în anul 2005, obiectul vreunei cereri de retrocedare din partea petentei.
Intimata nu a formulat întâmpinare.
În recurs s-a administrat proba cu acte.
Instanța,analizând actele și lucrările dosarului, prin prisma motivelor de recurs invocate, constată că prin Hotărârea Comisiei județene de fond funciar nr. 1742/7.07.2009 s-a hotărât, ca urmare a analizării propunerilor Comisiei Locale de fond funciar E. privind validarea unui număr de 43 de cereri de reconstituire a dreptului de proprietate pe raza comunei E., invalidarea acestor propuneri în sensul respingerii.
Printre aceste cereri aflându-se și cea formulată de recurenta - reclamantă T. A. la data de 14 septembrie 2005 sub nr. 370 pentru suprafața de 1,65 ha.
Recurenta își întemeiază cererea de retrocedare pe actul de partaj de ascendent, autentificat sub nr. 454/19.09.1946 la Judecătoria Rurală P. Iloaiei, prin care I. St. T., soțul reclamantei, a primit de la mama acestuia C. St. T. în proprietate suprafața de 92 prăjini în Țarina satului B., . ca vecini: răsărit pe N. Ștefanache, la apus pe G. I. Ștefanache iar la sud și nord drumuri.
Potrivit rolului agricol al lui T. St. I. acesta figura în perioada 1959 – 1962 cu suprafața de 7,44 ha teren, iar pe raza comunei E. nu avea teren conform adresei nr. 2081/10.05.2007 emisă de Primăria comunei Dumești.
Din adresa nr. 1583/24.03.2011 emisă de Primăria comunei E. rezultă că reclamanta – recurentă a fost validată și pusă în posesie cu suprafața de 6,99 ha pe raza comunei Dumești.
Reclamanta a precizat în concluziile de la fila 61 că terenul de pe raza comunei Dumești este diferit de cel de pe raza comunei E. care nu a fost solicitat a fi retrocedat în anul 1991, ci în baza Legii nr. 247/2005, deoarece nu avea la cunoștință de actul de partaj.
Tribunalul constată că tarlaua B. în care se află suprafața de 92 de prăjini este identificată în planul parcelar cu nr. 73 arabil 887 și F 877, acest teren fiind deținut în prezent de M. Ghe. E. așa cum menționează și reclamanta în cererea de retrocedare formulată la data de 14.09.2005.
Faptul că în raportul de expertiză extrajudiciară s-a menționat că numita M. G. E. figurează cu suprafața de 2 ha în anexa 2a deși nu are corespondent în registrul agricol din perioada 1959 – 1963 și că trebuia să fie încadrată în anexa 3 nu face dovada îndeplinirii condițiilor prevăzute de art. 6 alin. 1 indice 1 din Legea nr. 1/2000 amplasamentul solicitat de reclamantă nefiind liber și neexistând vreun act de anulare a suprafeței de teren pe care M. G. E. o ocupă în tarlaua 73 A 887 și F 877 și pentru care s-a emis titlul de proprietate nr._/1999 conform aceluiași raport.
De altfel, și numitului M. Ghe. Ș. i s-a emis titlul de proprietate nr._/1997 cu suprafețele de teren în . și 877.
Constatând că prima instanță a făcut o apreciere corectă a probatoriului administrat, instanța va respinge recursul și va menține sentința ca fiind legală și temeinică.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de reclamanta T. D. A. împotriva sentinței civile nr. 578/20.05.2011 a Judecătoriei H., sentință pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 20.06.2012.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR GREFIER
F.S. S.C. A.C. P.M.
Red.F.S.
L.V./24.08.2012
Judecător fond:M. O.
2 ex.
| ← Fond funciar. Decizia nr. 1358/2012. Tribunalul IAŞI | Fond funciar. Decizia nr. 1592/2012. Tribunalul IAŞI → |
|---|
