Fond funciar. Decizia nr. 1670/2014. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1670/2014 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 02-12-2014 în dosarul nr. 1670/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 02 Decembrie 2014
Președinte - Doinița T.
Judecător - M. S.
Judecător - M. A.
Grefier - N. G.
DECIZIA CIVILĂ Nr. 1670/2014
Pe rol se află pronunțarea asupra cererii de recurs formulată de către C. JUDEȚEANĂ DE F. F. IAȘI împotriva Sentinței civile nr. 7330 din data de 22.05.2014, pronunțată de Judecătoria Iași, în contradictoriu cu intimații C. A. M. și C. L. DE F. F. TOMEȘTI, având ca obiect fond funciar rectificare T.P..
La apelul nominal, făcut în ședință publică, se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza a fost reținută spre soluționare în ședința publică din data de 24.11.2014, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru astăzi, 02.12.2014, când:
TRIBUNALUL
Deliberând asupra recursului civil de față, constată:
Prin sentința civilă nr. 7330/22.05.2014 pronunțată de Judecătoria Iași, s-au dispus următoarele:
S-a admis exceptia lipsei competentei generale a instantei .
S-a respins cererea reclamantei C. A. M. cu domiciliul ales la cab de avocatura P. F. din Iasi . . 4 inregistrata cu nr_ formulata in contradictor cu paratele C. LOCALA DE F. F. TOMESTI si C. JUDETEANĂ DE F. F. IASI.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că:
Potrivit dispozițiilor art. 159 indice 1 din Codul de Procedură Civila decretat în 1865, necompetența generală a instanțelor judecătorești poate fi invocată de părți ori de către judecător în orice stare a pricinii .
Potrivit disp. art.I pct 11 din Legea nr.219/2012 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 81/2011 privind trecerea Agentiei Nationale de cadastru si Publicitate Imobiliara din subordinea Ministerului Administratiei si Internelor in subordinea Ministerului Dezvoltarii Regionale si Turismului, precum si pentru modificarea unor acte normative :” După articolul 9 se introduc două noi articole, articolele 9^1 și 9^2, cu următorul cuprins:…
…9^2. - Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 5 ianuarie 1998, cu modificările și completările ulterioare, se completează după cum urmează:…
… 2. După articolul 59 se introduce un nou articol, articolul 59^1, cu următorul cuprins:
«Art. 59^1. - (1) Îndreptarea erorilor materiale înscrise în titlurile de proprietate care sunt produse din cauza erorilor de scriere se efectuează de oficiul de cadastru și publicitate imobiliară.
(2) Rectificarea titlurilor de proprietate se poate face de oficiul de cadastru și publicitate imobiliară, în temeiul hotărârii comisiei județene.
(3) Procedura de îndreptare a erorilor materiale și de rectificare a titlurilor de proprietate va fi aprobată prin ordin cu caracter normativ al directorului general al Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară.»"
În speță, prin cererea formulata, reclamantii solicita rectificarea titlului de proprietate nr. _/14.07.1992 , în sensul corectării numărului de parcelă și de .>1,6900 ha teren situat in tarlaua 81, .> si a titlului de proprietate nr. _/14.07.1992, în sensul corectării numărului de parcelă și de .>de 1,2900 ha situata in ..
În contextul arătat reiese că dispozitiile Legii nr.219/2012 invocată, ce a fost publicată în Monitorul Oficial al României nr. 789 din 23 noiembrie 2012, atribuie de la acest ultim moment competența exclusivă de analiză și soluționare pentru cererile de rectificare a erorilor materiale din Titlurile de proprietate Comisiilor județene, în cadrul procedurii administrative reglementată prin Legea nr.18/1991.
Așadar, conform textului de lege mentionat comisiile județene sunt cele abilitate să adopte hotărari cu privire la cererile de rectificare.
De precizat este si faptul ca, în acest fel nu este îngrădit liberul acces la justiție al persoanelor nemulțumite de modul de soluționare sau al lipsei soluționării, existând posibilitatea pentru acestea să conteste modul de soluționare sau lipsa soluționării cererilor de rectificare a erorilor materiale de către C. Județeană, prin intermediul plângerii reglementată de art. 53 din Legea nr.18/1991, republicată, cu modificări și completări, în vederea exercitării controlului jurisdicțional de către instanță.
În interpretarea art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că dreptul de acces la justiție nu este absolut, el poate permite restricții admise implicit, întrucât, prin chiar natura sa, este reglementat de către stat. Elaborând o astfel de reglementare, statele se bucură de o anumită marjă de apreciere. Totuși, restricțiile aplicate nu pot limita accesul persoanei într-o asemenea măsură sau până într-acolo încât dreptul să fie atins în însăși substanța sa. În plus aceste restricții nu sunt conforme cu art. 6 alin 1 din Convenție decât dacă urmăresc un scop legitim și dacă există un raport rezonabil de proporționalitate între mijloacele utilizate și scopul vizat (a se vedea cauza L. împotriva României, definitivă la 26.04.2006, paragraful 36).
Or, analizând cerințele arătate mai sus, instanța constată că prin reglementarea competenței exclusive de soluționare a cererilor de rectificare a erorilor materiale strecurate în titlurile de proprietate emise în temeiul legii fondului funciar în favoarea chiar a organului emitent al acestor titluri de proprietate, se urmărește un scop legitim, respectiv acela de a asigura un termen rezonabil de soluționare a acestor cereri, care, în sine, nu implică probleme de interpretare sau de aplicare a normelor de drept ci doar de verificare a corectitudinii datelor menționate în titlurile de proprietate emise, verificări ce însă nu pot fi realizate de către instanțele de judecată cu aceeași celeritate ca în procedura administrativă, având în vedere încărcătura reală a activității actuale a instanțelor judecătorești (în medie 674 de dosare pe judecător la 6 luni la nivelul judecătoriilor în anul 2012, conform Raportului privind activitatea instanțelor de judecată în primul semestru al anului 2012 emis de către Consiliul Superior al Magistraturii, volumul și încărcătura fiind în creștere). Totodată, prin această reglementare se urmărește și degrevarea instanțelor judecătorești de acest tip de cauze, tocmai pentru a se putea asigura soluționarea cu celeritate a cauzelor înregistrate pe rolul judecătoriilor pentru care nu este reglementată o astfel de procedură.
De asemenea, se observă că este respectat și raportul rezonabil de proporționalitate între mijloacele utilizate și scopul vizat, formularea cererii către organul emitent al titlului de proprietate nefiind o sarcină disproporționată față de scopul descris mai sus.
Totodată, materialul probatoriu deja administrat în prezentul dosar rămâne câștigat cauzei, putând fi folosit de către reclamant pentru soluționarea administrativă a cererii, neimpunându-se folosirea altor resurse financiare pentru obținerea acelorași mijloace de probă.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a mai reiterat și în cauza B. împotriva României, hotărârea din 24.05.2005, paragraful 60, că art. 6 alin 1 din Convenție nu obligă statele să supună litigiile asupra drepturilor și obligațiilor cu caracter civil unei proceduri care să respecte integral, în toate etapele, cerințele art.6. intervenția inițială a organismelor administrative sau profesionale, care au sau nu prerogative judiciare, care nu îndeplinesc toate cerințele, poate fi justificată dacă aceste organisme se supun controlului ulterior al unui organ judiciar cu competență deplină, care garantează drepturile prevăzute de art. 6 alin 1 din Convenție.
În acest sens, modul de soluționare sau chiar lipsa de soluționare a cererilor de rectificare a erorilor materiale de către C. Județeană poate fi contestată conform plângerii reglementată de art. 53 din Legea nr.18/1991, republicată, cu modificări și completări, în vederea exercitării controlului jurisdicțional de către instanța de judecată, fiind astfel garantat pe deplin accesul la justiție.
Pentru considerentele arătate instanța, în temeiul art. 159 indice 1 alin 1 și art. 159 alin 1 pct 1 din Codul de Procedură Civila decretat in 1865 și art. 59 ind. 1 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, instanța va admite excepția invocata.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs C. Județeană de F. F. Iași care a criticat-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
A susținut C. Județeană de fond funciar Iași în recursul său că este adevărat că potrivit actului normativ invocat îndreptarea erorilor materiale înscrise în titlurile de proprietate care sunt produse din cauza erorilor de scriere se efectuează de oficiul de cadastru și publicitate imobiliară iar rectificarea titlurilor de proprietate se poate face de oficiul de cadastru și publicitate imobiliară, în temeiul hotărârii comisiei județene dar după ce procedura de îndreptare a erorilor materiale și de rectificare a titlurilor de proprietate va fi aprobată prin ordin cu caracter normativ al directorului general al Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară.
Având în vedere că obligația stabilită în sarcina Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară, prin Legea 219/2012, nu s-a materializat, se poate constata că instanța de judecată este competentă potrivit disp. art. 58 din Legea 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, să soluționeze plângerea privind rectificarea titlului de proprietate.
Intimata C. locală de fond funciar Tomești a formulat întâmpinare, prin care a solicitat admiterea recursurilor, arătând că instanța este competentă a judeca prezenta cauză tocmai ca urmare a nepublicării Ordinului cu caracter normativ de către directorul general al ANCPI privind procedura de îndreptare a erorilor materiale și rectificare a titlurilor de proprietate prevăzut de art. 59 indice 1 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată.
Intimata C. A. M. a formulat întâmpinare, prin care a solicitat admiterea recursului, arătând că atât timp cât procedura de îndreptare a erorilor materiale și de rectificare a titlurilor de proprietate nu a fost aprobată prin ordin cu caracter normativ al directorului general al Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară, doar instanța de judecată este competentă în baza Legii 18/1991 să soluționeze plângerea privind rectificarea titlului de proprietate.
Nu s-au administrat probe noi în recurs.
Analizând actele și lucrările dosarului, sub aspectul motivelor de recurs invocate și al dispozițiilor legale aplicabile cauzei, tribunalul constată că recursul este neîntemeiat motivat de considerentele ce succed:
Prin Legea nr. 219/2012 s-a prevăzut că procedura de îndreptare a erorilor materiale și de rectificare a titlurilor de proprietate va fi aprobată prin ordin cu caracter normativ al directorului general al Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară (art. 59 ind. 1 alin. 3 din Legea nr. 18/1991 modificată și completată).
Faptul că directorului general al Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară nu a emis ordinul cu caracter normativ nu este de natură să transleze competența asupra instanței de judecată în soluționarea cererilor având ca obiect îndreptare erori materiale și rectificări titlu, după data de 26.11.2012 când a intrat în vigoare legea 219/2012.
Prin urmare nimeni nu poate ignora dispozițiile imperative ale legii și să nu-și îndeplinească obligațiile prevăzute de lege, iar instanța de judecată să preia atribuțiile celor ce nu și le-au îndeplinit.
Dispozițiile art. 59 ind. 1 alin. 1 din Legea nr. 18/1991 sunt clare în sensul că îndreptarea erorilor materiale din titlurile de proprietate de face de OCPI, iar conform art. 59 ind. 1 alin. 2 din Legea nr. 18/1991, rectificările din titlurile de proprietate se pot face de OCPI în baza hotărârii comisiei județene, neîndeplinirea obligațiilor de către instituția în subordinea căreia se află OCPI nefiind de natură să înlăture competența stabilită prin lege.
În altă ordine de idei trebuia remarcat că la data de 09 iulie 2014 a fost dat Ordinul nr. 700 de către Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară privind aprobarea reg. De avizare, recepții și înscriere în evidențele de cadastru și Carte funciară care a intrat în vigoare la data de 30 august 2014, iar în baza acestui ordin a fost emisă și Hot. Nr. 285/19.09.2014 de către C. Județeană de fond funciar Iași privind procedura modificării titlurilor de proprietate.
Față de aceste considerente instanța de control judiciar constată că sunt neîntemeiate criticile pârâtei C. Județeană de fond funciar Iași referitoare la competența instanței de judecată conform art. 58 din Legea 18/1991 în ceea ce privește cererea de îndreptare a erorii materiale din titlul de proprietate, formulată de reclamanta C. A. M..
Pentru aceste considerente instanța, în temeiul disp. art. 496 NCPC va respinge recursul declarat de C. Județeană de F. F. Iași, împotriva sentinței civile nr. 7330/22.05.2014 pronunțată de Judecătoria Iași, sentință pe care o va menține.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge recursul declarat de către pârâta C. Județeană de fond funciar Iași împotriva sentinței civile nr. 7330 din 22.05.2014 pronunțată de Judecătoria Iași pe care o menține.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, 2.12.2014.
Președinte, Doinița T. | Judecător, M. S. | Judecător, M. A. |
Grefier, N. G. |
Red. jud. S.M./tehnored. IFL
2 ex./29.05.2015
Jud. fond: C. C.
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 1614/2014. Tribunalul IAŞI | Fond funciar. Decizia nr. 1671/2014. Tribunalul IAŞI → |
|---|
