Fond funciar. Decizia nr. 2547/2013. Tribunalul IAŞI

Instanta retine ca actiunea in modificarea titlului de proprietate poate avea ca obiect doar radierea, inlocuirea sau modificarea unor date din titlul de proprietate, urmarindu-se exclusiv indreptarea unor erori materiale, fara ca prin aceasta sa se poata schimba intinderea dreptului sau conditiile de exercitiu ale acestuia.

In consecinta, actiunea in modificarea titlului de proprietate presupune rectificarea unor erori materiale strecurate in titlul de proprietate, nefiind posibila pe calea acestei actiunii schimbarea unor date esentiale, cum ar fi de exemplu schimbarea amplasamentului, a categoriei de folosinta a terenului sau introducerea unei noi tarlale si a unor noi parcele.

In speta, instanta constata ca actiune cu care a fost investita priveste modificarea titlului de proprietate nr._/17.04.2002 cu privire la numarul de .-se introducerea unei noi tarlale si a unor noi parcele in locul celor deja existente.

De asemenea, instanta retine ca, potrivit sustinerilor expertului, la efectuarea lucrarii a avut in vedere planul parcelar in baza carora au fost puse in posesie partile implicate in prezentul dosar, ori, acest plan a stat si la baza intocmirii titlului de proprietate a carei rectificare se solicita.

Mai mult, desi expertul sustine ca nu se modifica amplasamentul terenului, conform concluziilor acestuia facute in cuprinsul raportului de expertiza, atat categoria de folosinta cat si intinderea parcelelor sunt cu totul altele decat cele mentionate in titlul de proprietate a carei rectificare se solicita.

P. urmare, instanta apreciaza ca, in cauza, nu poate fi vorba de o simpla eroare materiala, asa cum s-a sustinut prin cererea de chemare in judecata, criticile reclamantei cu privire la aspectele invocate putand fi valorificate, eventual, pe calea plangerii formulate impotriva procesului verbal de punere in posesie.

Instanta va avea in vedere si faptul ca, Legea 18/1991 in temeiul careia s-a eliberat titlul contestat, a instituit o procedura speciala de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenurilor, finalizata cu emiterea titlului de proprietate. Fiind o procedura speciala, persoanele indreptatite la reconstituirea dreptului de proprietate trebuie sa respecte intocmai succesiunea etapelor ei si sa le conteste in conditiile precis determinate de lege. Aceste etape premergatoare emiterii titlului au ca obiect stabilirea intinderii dreptului de proprietate, a amplasamentului terenului atribuit, a persoanelor indreptatite la reconstituire precum si a categoriei de intravilan sau extravilan ce se stabileste in proprietate.

Dupa emiterea titlului, asemenea contestatii nu mai sunt posibile, intrucat acceptarea lor ar presupune o eludare si o nesocotire a dispozitiilor legale care reglementeaza expres procedurile cu caracter prealabil, in constituirea dreptului de proprietate, insa nu a fost exclus dreptul persoanei interesate de a putea solicita nulitatea totala sau partiala a titlului de proprietate, cerere ce poate fi adresata direct instantei, deoarece, prin . Legii 169/1997 s-a prevazut aceasta posibilitate.

De altfel, este de observat si faptul ca nu exista nici un text in cuprinsul legilor fondului funciar in temeiul caruia reclamanta sa se adreseze direct instantei de judecata pentru a obtine modificarea tarlalei si a parcelelor in sensul de a se introduce o noua ., cu alte suprafete si alte categorii de folosinta, in locul celor deja existente si care au fost predate in temeiul unui titlu de proprietate. Astfel, este de mentionat ca prin . Legii 169/1997 s-au prevazut situatii in care se poate solicita direct instantei anularea titlului de proprietate, iar nu modificarea acestuia. Reclamanta nu a inteles insa sa solicite nulitatea titlului de proprietate nr._/17.04.2002, totala sau partiala si sa-si intemeieze actiunea pe vreunul dintre cazurile de nulitate prevazute in aceasta lege, astfel incat instanta nu se afla investita sa analizeze incidenta vreunui astfel de eventual caz de nulitate.

P. urmare, se retine ca o persoana nu are deschisa calea unei actiuni directe la instanta prin care sa solicite modificarea unui titlu de proprietate, putand cere in mod direct nulitatea unui astfel de titlu, dar are dreptul de a se adresa Comisiei locale cu o cerere prin care sa solicite modificarea unui titlu de proprietate, urmand ca ulterior sa aiba acces la instanta impotriva modului de solutionare.

Cat priveste incidenta prevederilor art. 51-65 din Legea 18/1991, instanta retine ca acestea se refera la modul de solutionare a contestatiilor formulate impotriva propunerilor facute de comisiile locale si a plangerilor formulate impotriva hotararilor comisiilor judetene si nu la rectificarea sau modificarea titlului de proprietate.

De asemenea, instanta apreciaza ca schimbarea indicatorilor cadastrali ca urmare a unor modificari administrative intervenite ulterior emiterii titlului de proprietate nu este de natura a impune rectificarea acestuia.

Daca s-ar proceda in acest mod s-ar ajunge in situatia in care actele emise anterior intervenirii modificarilor administrative sa fie mereu rectificate sau modificate ca urmare a altor modificari administrative ce ar putea interveni in decursul timpului.

F. de considerentele expuse, instanta va respinge actiunea formulata, ca neîntemeiata.

Avand in vedere faptul ca reclamanta nu a facut dovada, pana la inchiderea dezbaterilor, a achitarii diferentei de onorariu de expert in cuantum de 785 lei, instanta va obliga reclamanta sa plateasca in contul domnului expert Gradinariu I. suma de 785 lei reprezentad diferenta onorariu expert.

In temeiul disp. art. 274 C.pr.civ., instanta va respinge cererea reclamantei privind obligarea paratilor la plata cheltuielilor de judecata, ca nefondata.”

Împotriva acestei sentințe a formulat recurs reclamanta P. C., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

Arată recurenta că a formulat o acțiune prin care a solicitat rectificarea titlului de proprietate nr._/2002, apreciind că identificatorii cadastrali menționați în titlu sunt eronați vis-a-vis de situația terenului a cărui proprietate i-a fost reconstituită. Acțiunea în rectificare presupune probarea existenței unei erori materiale la emiterea actului administrativ a cărui analiză este dedusă judecății, iar finalitatea acțiunii constă în corectarea erorilor intervenite în sensul formal, fără afectarea substanței sau a însuși dreptului recunoscut.

În modalitatea în care a fost formulată acțiunea, tinde spre corectarea, îndreptarea unei erori materiale cuprinse în titlu, fără ca prin aceasta să schimbe întinderea dreptului de proprietate sau condițiile de exercițiu ale acestuia.

Intimații nu și-au precizat poziția procesuală față de cererea formulată, printr-o întâmpinare.

În recurs nu s-au administrat alte probe.

Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma recursului formulat și a dispozițiilor aplicabile în cauză, tribunalul reține următoarele:

Cererea de chemare în judecată a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Iași la data de 15.05.2012. Până la momentul sesizării instanței de judecată cu prezenta cerere, Guvernul României adoptase O.U.G. nr. 81/2011privind trecerea A.N.C.P.I. din subordinea M.A.I. în subordinea M.D.R.T., precum și pentru modificarea unor acte normative. P. această ordonanță nu au fost aduse modificări și completări la Legea 18/1991. O.U.G. 81/2011 a fost aprobată prin Legea 219/19.11.2012, lege prin care ordonanța de urgență a fost modificată și completată. P. această lege a fost introdus art. 9², articol care completează Legea 18/1991 cu art. 59¹ ce reglementează îndreptarea erorilor materiale înscrise în titlurile de proprietate și rectificarea titlurilor de proprietate.

Astfel, la data învestirii instanței, Legea fondului funciar nu reglementa procedura de îndreptare a erorilor materiale înscrise în titlurile de proprietate și de rectificare a titlurilor de proprietate. În aceste condiții, susținerea judecătorului fondului în conformitate cu care reclamanta are dreptul de a se adresa Comisiei locale cu o cerere prin care să solicite modificarea titlului de proprietate, urmând ca ulterior să aibă acces la instanță împotriva modului de soluționare, nu-și are suport legislativ.

Totodată, reține Tribunalul că titlul de proprietate este actul final al procedurii de reconstituire/constituire a dreptului de proprietate în baza Legii 18/1991 și consfințește dreptul real al beneficiarului asupra unei suprafețe determinate de teren. Finalitatea dreptului recunoscut este atinsă doar atâta vreme cât obiectul dreptului de proprietate, în întinderea validată de C. Județeană, este identificat în mod corect din punct de vedere cadastral și corespunde faptic suprafeței de teren în privința căreia s-a derulat procedura punerii în posesie. Absența echivalenței între cele două elemente nu-i poate fi imputată reclamantului, arătându-i-se că avea posibilitatea de a formula plângere împotriva procesului – verbal de punere în posesie. Pornind de la prezumția relativă a corectitudinii întocmirii actelor premergătoare emiterii titlului de proprietate de către cei chemați a face aplicarea Legii 18/1991, este excesiv a-i pretinde reclamantului, care mulțumit fiind de amplasamentul terenului cu privire la care s-a făcut punerea în posesie, să apeleze la cunoștințele de specialitate ale unui expert în topometrie, cadastru și geodezie pentru a verifica dacă identificarea cadastrală corespunde granițelor teritoriale ale terenului cu privire la care s-a făcut punerea sa în posesie.

Tribunalul reține că, în condițiile în care la momentul sesizării judecătorului fondului cu prezentul act de învestire nu era încă reglementată procedura rectificării titlurilor de proprietate, instanțele de judecată au căderea, în puterea art. 126 alin. 1 din Constituția României și art. 2 alin . 2 și art. 6 din Legea 304/2004, de a soluționa în mod direct cererile având ca obiect rectificarea titlurilor de proprietate emise în aplicarea Legii 18/1991.

Din raportul de expertiză efectuat înaintea judecătorului fondului de ing. G. I., în prezența atât a reclamantei, cât și a reprezentantului Comisiei Locale Tomești pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor, rezultă că identificarea fizică, topografică și cadastrală a terenului în suprafață de 21.200 mp înscris în titlul de proprietate nu corespunde cu datele tehnice cuprinse în titlul eliberat reclamantei. Se arată în lucrarea de specialitate că, în realitate, terenul, pentru care reclamanta a beneficiat de reconstituirea dreptului de proprietate, este situat astfel:

- suprafața de 3600 mp în T 78/1, .>

- suprafața de 2200 mp în T 78/1, .>

- suprafața de 7385 mp în T 78/1, .>

- suprafața de 8015 mp în T 78/1, .>

Greșita identificare topo – cadastrală vizează doar suprafața de 21.200 mp teren amplasat în T 78/1, nu și celelalte suprafețe de teren înscrise în titlul de proprietate și identificate prin T 85 și T 5. Se concluzionează în lucrarea întocmită că parcelele înscrise în titlul de proprietate nr._/17.04.2002 au fost înscrise în mod greșit, prin rectificarea adusă titlului de proprietate în sensul arătat de expert terenul neschimbându-și amplasamentul.

În prezența acestor concluzii unite cu cele potrivit cărora pentru suprafețele identificate nu au fost eliberate alte titluri de proprietate și nu au fost puse în posesie alte persoane, tribunalul constată că cererea de rectificare a titlului de proprietate este întemeiată. P. rectificarea ce urmează a fi dispusă nu are loc o modificare a anvergurii dreptului de proprietate și nici a condițiilor de exercițiu ale acestuia, așa cum în mod greșit a reținut instanța de fond. P. rectificare nu are loc o introducere a unei noi tarlale și nici a unor noi parcele în locul celor deja existente. Acestea rămân aceleași, respectiv T 78/1, parcelele 4570, 4571 și 4568. Ceea ce se schimbă este doar subdiviziunea din cadrul parcelei 4570 (fiind introdusă alături de 4570/1 și 4570/3) și întinderea pe aceste parcele a suprafețelor atribuite efectiv. Susținerile judecătorului fondului relative la acest aspect nu-și au corespondent în lucrarea de specialitate administrată la fond, astfel cum nu-și au corespondent testimonial nici susținerile relative la schimbarea categoriei de folosință ce rămâne aceeași, arabil și fânețe.

În considerarea celor mai sus expuse, în baza art. 304¹ Cod procedură civilă și art. 312 Cod procedură civilă, tribunalul urmează a dispun e celor cuprinse în prezenta decizie.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursul formulat de reclamanta P. C. împotriva sentinței civile nr. 5389/05.04.2013 a Judecătoriei Iași, pe care o modifică în parte.

Admite acțiunea formulată de reclamanta P. C. în contradictoriu cu pârâtele C. Județeană Iași de fond funciar și C. L. Tomești de fond funciar.

Dispune rectificarea titlului de proprietate nr._/17.04.2002 eliberat de C. Județeană Iași de fond funciar în favoarea Parohiei C. în sensul că în loc de suprafețele înscrise în titlul menționat, de:

- 1,54 ha teren arabil situat în extravilan T78/1, P 4571/1,

- 0,19 ha teren arabil situat în extravilan T78/1, P 4570/1 și

- 0,39 ha teren fînețe situat în extravilan T78/1, P 4568/1

se vor trece următoarele suprafețe:

- 0,7385 ha teren arabil situat în extravilan T78/1, P A 4570/3,

- 0,8015 ha teren arabil situat în extravilan T78/1, P A 4571/1,

- 0,22 ha teren arabil situat în extravilan T78/1, P A 4570/1 și

- 0,36 ha teren fînețe situat în extravilan T78/1, P F 4568/1.

Menține dispoziția sentinței referitoare la obligația de achitare a diferenței onorariului de expert.

Obligă pârâtele la plata către reclamantă a sumei de 1485 lei cheltuieli de judecată în prima instanță (onorariu de expert).

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi, 03.12.2013.

Președinte, Judecător, Judecător,

M. C. M. M. Doinița T.

Cu opinie separată în sensul respingerii

recursului și menținerii sentinței

Grefier,

Getruța M.

Red. C.M.

Tehnored. M.M.D.

2 ex./22.05.2014

Judecător fond A. I.

Opinie separată.

Opinez in sensul respingerii recursului și a menținerii sentinței recurate.

Apreciez nefondat recursul pentru că probatoriul administrat (raportul de expertiză) nu are in vedere data eliberării titlului de proprietate ci limitele administrative actuale ale satului C.. Corect reține instanța de fond că nu poate fi rectificat titlul de proprietate pe baza unor modificări ulterioare intervenite in determinarea limitelor ariei intravilanului localității. Titlul de proprietate a fost eliberat ca urmare a semnării fișei suprafețelor primite in proprietate ( fila 37) in care suprafața de 2,4 ha teren este înscrisă in extravilan. Amplasarea terenului intravilan sau extravilan ține de esența stabilirii dreptului de proprietate. Corect reține instanța că extinderea ariei de intravilan a localității in raza căreia s-a realizat stabilirea dreptului de proprietate nu are nicio influență asupra individualizării terenului înscris in titlul de proprietate, pentru configurarea căruia esențiale sunt reperele topocadastrale de la data eliberării.

Judecător, T.D.