Plângere împotriva încheierii de carte funciară. Legea nr.7/1996, Art.52 alin.2. Decizia nr. 85/2014. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 85/2014 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 04-02-2014 în dosarul nr. 85/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 04 Februarie 2014
Președinte - M. C.
Judecător - A. M. C.
Grefier - O. T.
DECIZIA CIVILĂ Nr. 85/2014
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe apelantul Z. R. O. și pe intimat O. DE C. ȘI P. I. IAȘI, având ca obiect plângere împotriva încheierii de carte funciară (Art.52 alin.2 Legea nr.7/1996) .
Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică din data de 22.01.2014, fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, când instanța, pentru a acorda posibilitatea apelantului de a depune concluzii scrise, a amânat pronunțarea pentru data de 30.01.2014. Având nevoie de timp pentru a delibera, instanța a amânat pronunțarea pentru astăzi, când a hotărât următoarele:
TRIBUNALUL
Asupra apelului civil de față:
Prin sentința civilă nr. 7414/04.05.2013 pronunțată de Judecătoria Iași în dosarul nr._, s-a admis excepția lipsei calității procesual pasive a OCPI Iași; s-a constatat că plângerea este formulată în termen și s-a respins plângerea formulată de petentul Z. R. O. împotriva încheierii nr. 551/2013 emisă de OCPI Iași.
În considerentele acestei sentințe s-a reținut că prin plângerea înregistrată pe rolul instanței la numărul_, petentul Z. R. O. a solicitat anularea încheierii nr. 551/2013 de respingere a cererii de reexaminare emisă de OCPI Iași. A arătat petentul că deși se recunoaște că dosarul penal în care s-a dispus măsura sechestrului asigurator în urmă cu 10 ani privește o altă persoană, iar imobilul la acea dată era bun comun, nu se reține că situația juridică de bun comun a imobilului nu mai este reală. Nu se justifică menținerea sechestrului pe o parte din imobilul ce i-a fost lui atribuită, lăsând partea ce a revenit soției negrevate de vreo sarcină.
A invocat Codul civil.
A depus copii după: încheierea de respingere nr. 551/2013 și împuternicire avocațială.
A fost depusă copia certificată a dosarului în care a fost emisă încheierea contestată (plângere, încheierea de respingere nr. 551/2013, adresă, extras de carte funciară pentru informare, cerere, încheierea de respingere nr._/6.11.2012, comunicarea referatului, dovada de primire, cerere de înscriere, procesul verbal din 1.11.2002, actul de adjudecare, proces verbal de distribuire preț, sentința civilă nr. 2225/13.10.2002, sentința civilă 7319/25.06.2003, cerere de rectificare, cartea funciară nr._ – C1- U5.
Probatoriul a fost completat cu copie după sentința penală nr. 2944/12.06.2003.
Prin întâmpinare OCPI Iași a solicitat respingerea plângerii pentru lipsa calității procesuale pasive, conform art. 50 ind. 1 din Lg. 7/1996.
A precizat că sechestrul a cărui radiere se solicită a fost înscris în Registrul de Transcripțiuni și Inscripțiuni sub nr. 2493/4.11.2002 la solicitarea IPJ Iași – Poliția Mun. Iași – Secția a IV a, dosar penal nr._/2002.
Conform ordonanței d eluare a măsurii asiguratorii și procesului verbal din data de 1.11.2002 emise în dosarul penal menționat mai sus, instituirea sechestrului s-a dispus asupra imobilului situat în ., ., parter.
La data instituirii sechestrului, imobilul era bun comun al soților Z. R. O. și Z. R. M., dobândit în baza contractului de vânzare-cumpărare, autentificat sub nr. 5783/11.11/1998 la BNP S. B..
Conform înscrisurilor care au stat la baza intabulării dreptului de proprietate exclusivă asupra imobilului identificat cu nr. cadastral_ C1 – U5 UAT Tomești provenit din dezlipirea/apartamentarea imobilului asupra căruia s-a luat inscripția ipotecară, partajarea imobilului s-a dispus ulterior înscrierii sechestrului în Registrul de Transcripțiuni și Inscripțiuni.
Astfel, la deschiderea cărții funciare nr._ C1 – U5 UAT Tomești a fost preluat sechestrul asigurator din evidențele Registrului de Transcripțiuni și Inscripțiuni.
Conform art. 907 cod civil al. 1 „Când o înscriere făcută în cartea funciară nu corespunde cu situația juridică reală, se poate cerere rectificarea acesteia. Prin rectificare se înțelege radierea, îndreptarea sau corectarea oricărei înscrieri inexacte efectuate în cartea funciară.
(2) Prin rectificare se înțelege radierea, îndreptarea sau corectarea oricărei înscrieri inexacte efectuate în cartea funciară.
(3) Situația juridică reală trebuie să rezulte dintr-o recunoaștere făcută de titularul înscrierii a cărei rectificare se solicită, prin declarație dată în formă autentică notarială, ori dintr-o hotărâre judecătorească definitivă pronunțată împotriva acestuia, prin care s-a admis acțiunea de fond. Acțiunea de fond poate fi, după caz, o acțiune în anulare, rezoluțiune, reducțiune sau orice altă acțiune întemeiată pe o cauză de ineficacitate a actului juridic.”
Art. 908 al. 1 pct. 1, 3 și 4, al. 2 Cod civil prevede:
„(1) Orice persoană interesată poate cere rectificarea unei intabulări sau înscrieri provizorii, dacă:
1. înscrierea sau încheierea nu este valabilă ori actul în temeiul căruia a fost efectuată înscrierea a fost desființat, în condițiile legii, pentru cauze ori motive anterioare sau concomitente încheierii ori, după caz, emiterii lui;
3. nu mai sunt întrunite condițiile de existență a dreptului înscris sau au încetat efectele actului juridic în temeiul căruia s-a făcut înscrierea;
4. înscrierea în cartea funciară nu mai este, din orice alte motive, în concordanță cu situația juridică reală a imobilului.
(2) Rectificarea înscrierilor în cartea funciară se poate face fie pe cale amiabilă, prin declarația autentică notarială a titularului dreptului ce urmează a fi radiat sau modificat, fie, în caz de litigiu, prin hotărâre judecătorească definitivă.”
Rectificarea înscrierii din CF_ C1 –_ Tomești în sensul radierii sechestrului asigurator, se va realiza în baza înscrisurilor privind ridicarea măsurii sechestrului asupra imobilului proprietatea reclamantului emise de instituțiile abilitate.
Petentul a solicitat respingerea excepției lipsei calității procesuale pasive a OCPI Iași, conform jurisprudenței.
Estimând materialul probator administrat în cauză instanța de fond a reținut următoarele:
Excepția lipsei calității procesuale pasive a OCPI Iași, ca terț în plângerile împotriva încheierilor, conform art. 50 ind. 1 din Lg. 7/1996 este întemeiată și urmează a fi admisă. Raportat la data formulării contestației 14.02.2013 și cea a comunicării încheierii evidențiate, termenul de 15 zile prevăzut de Lg. 7/1996 a fost respectat. Prezenta plângere este neîntemeiată pentru motivele ce vor fi expuse mai jos.
Prin încheierea de respingere nr.551/04.01.2013 OCPI Iași a respins cererea de reexaminare formulată de petentul Z. R. O. împotriva încheierii de carte funciară nr._/17.12.2012 emisă de OCPI Iași – BCPI Iași privind respingerea cererii cu privire la radierea sechestrului asigurator înscris sub C1 în cartea funciară_/C1 – U5 – UAT Tomești, asupra imobilului identificat cu nr. cadastral_ C1 – U5 proprietatea petentului. S-a constatat că sechestrul a fost înscris în Registrul de Transcripțiuni și Inscripțiuni Iași sub nr. 2453/4.11.2002 la solicitarea IPJ Iași – Poliția Municipiului Iași – Secția a IV a.
Din cuprinsul ordonanței de luare a măsurii asiguratorii și din procesul verbal anexat în justificare emise în dosarul penal nr._/2002 se reține faptul că, deși urmărirea penală o privește pe numita Z. R. M., măsura sechestrului asigurator, respectiv instituirea sechestrului s-a dispus asupra imobilului situat în ., ., Parter la data instituirii sechestrului fiind bun comun al petentului și al M. Z. R., conform contractului de vânzare-cumpărare nr. 5783/11.11.1998. S-a constatat că analizând cererea și înscrisurile ce au stat la baza intabulării dreptului de proprietate exclusivă al acestuia asupra imobilului identificat cu nr. cadastral_ C1 – U5/UAT Tomești provenit din dezlipirea/apartamentarea imobilului asupra căruia s-a luat inscripția ipotecară, partajarea imobilului s-a dispus ulterior înscrierii sechestrului în Registrul de Transcripțiuni și Inscripțiuni și ca atare, la deschiderea cărții funciare pentru imobilul în speță a fost preluată ipoteca legală (sechestrul asigurator) în cauză.
S-a mai reținut că sunt necesare înscrisuri doveditoare pentru ridicarea măsurii asiguratorii asupra imobilului petentului emise de instituțiile abilitate.
Or, petentul nu a depus acte (declarații) de la persoanele vătămate menționate în sentința penală nr. 2944/2003 și nici adresă de la Poliția Municipiului Iași, în condițiile în care instanța penală s-a pronunțat și asupra laturii civile și a menținut măsurii asiguratorii instituite prin ordonanța din 1.11.2002 a Poliției Municipiului Iași luată asupra tuturor bunurilor mobile și imobile ale inculpatei, motivat de faptul că prejudiciul nu a fost recuperat (art. 14, 346 C.pr. penală și 998 Cod civil).
De asemenea, se constată că în baza actului de adjudecare (ds. executare nr. 579/2003 – B. A. C.) doar creditorul L. D. a urmărit lotul 2 din imobilul situat în comuna Tomești, ., parter, .> Față de cele reținute, în baza art. 50 din Lg. 7/1996, art. 907, 908 Cod civil, instanța a respins plângerea.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel, în termen legal, petentul Z. R. O., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie. În acest sens, petentul a susținut că în mod greșit Judecătoria a respins cererea ca neîntemeiată, deși a reținut că măsura sechestrului înscrisă în cartea funciară privește o altă persoană iar partajul imobilului intervenit ulterior a produs dezlipirea apartamentului proprietatea sa exclusivă. Dând dovadă de lipsă de rol activ instanța de fond a stabilit că sunt necesare înscrisuri doveditoare pentru ridicarea măsurii asiguratorii fără a indica anume care ar fi acestea. Prima instanță a încălcat dispozițiile art. 33 din legea nr. 7/1996 care prevede că rectificarea unor înscrisuri din cartea funciară se poate cere când acestea nu mai corespund cu situația juridică a imobilului. Având în vedere caracterul devolutiv al apelului a solicitat reluarea judecății fondului cauzei și pronunțarea unei noi soluții statuând atât în fapt cât și în drept.A mai susținut apelantul că Judecătoria Iași în mod greșit a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a OCPI Iași dat fiind că intimata nu poate fi considerată terț. Refuzul său de rectificare fiind atacat cu plângere, litigiul intră în sfera contenciosului.
Prin întâmpinarea formulată, intimatul OCPI Iași, prin reprezentanți legali, a solicitat respingerea apelului. În motivarea acestei poziții procesuale, intimatul a arătat că sechestrul a cărui radiere se solicită a fi înscris în Registrul de Transcripțiuni și Inscripțiuni sub nr. 2493/04.11.2002, la solicitarea I.P.J. Iași – Poliția Municipiului Iași – Secția IV Poliție, dosar penal nr._/2002. Potrivit ordonanței de luare a măsurii asiguratorii și procesului verbal din data de 01.11.2002 emise în dosarul penal mai sus menționat, instituirea sechestrului s-a dispus asupra imobilului situat în .. Iași. La data instituirii sechestrului, imobilul era bun comun al soților Z. R. O. și Z. R. M.,dobândit în baza contratului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 5783/11.11.1998 la BNP S. B.. Potrivit înscrisurilor care au stat la baza intabulării dreptului de proprietate exclusivă asupra imobilului identificat cadastral_-C1-U5 UAT Tomești (provenit din dezlipirea/apartamentarea imobilului asupra căruia s-a luat inscripția ipotecară), partajarea imobilului s-a dispus ulterior înscrierii sechestrului în Registrul de Transcripțiuni și Inscripțiuni. Astfel, la deschiderea cărții funciare nr._-C1-U5 UAT Tomești, a fost preluat sechestrul asigurator din evidențele Registrului de Transcripțiuni și Inscripțiuni. Având în vedere dispozițiile art. 907 Cod civil: „1) Când o înscriere făcută în Cartea funciară nu corespunde cu situația juridică reală, se poate cere rectificarea acesteia; 2) Prin rectificare se înțelege radierea, îndreptarea sau corectarea oricărei înscrieri a cărei rectificare se solicită, prin declarație dată în formă autentică notarială, ori printr-o hotărâre judecătorească definitivă pronunțată împotriva acestuia, prin care s-a admis acțiunea de fond. Acțiunea de fond poate fi, după caz,o acțiune în anulare, rezoluțiune, reducțiune sau orice altă acțiune întemeiată pe o cauză de ineficacitate a actului juridic” și ale art. 908 alin. 1 punctele 1, 3 și 4, alin. 2 Cod civil: „1) Orice persoană interesată poate cere rectificarea unei intabulări sau înscrieri provizorii, dacă: 1. Înscrierea sau încheierea nu este valabilă (...); 3.nu mai sunt întrunite condițiile de existență a dreptului înscris sau au încetat efectele actului juridic în temeiul căruia s-a făcut înscrierea; 4. Înscrierea în cartea funciară nu mai este,din orice alte motive, în concordanță cu situația juridică reală a imobilului. 2) Rectificarea înscrierilor în cartea funciară se poate face fie pe cale amiabilă, prin declarația autentică notarială a titularului dreptului ce urmează a fi radiat sau modificat, fie, în caz de litigiu, prin hotărâre judecătorească definitivă”, rectificarea înscrierilor din cartea funciară nr._-C1-U5 UAT Tomești, în sensul radierii sechestrului asigurator, se va realiza în baza înscrisurilor privind ridicarea măsurii asiguratorii asupra imobilului proprietatea reclamantului, emise de instituțiile abilitate.
Pentru motivele arătate a solicitat respingerea cererii de apel formulată de apelantul Z. R. O..
Apelantul a formulat răspuns la întâmpinare prin care a arătat că așa cum a menționat în motivele de apel și în acțiunea introductivă de la instanța de fond, măsura sechestrului înscrisă în cartea funciară a fost dispusă față de o altă persoană, respectiv față de fosta sa soție iar partajarea imobilului intervenită ulterior a produs dezlipirea apartamentului proprietatea lui exclusivă. Totodată a precizat că cererea de rectificare a înscrierilor din cartea funciară în sensul radierii sechestrului este admisibilă deoarece măsura sechestrului este întemeiată doar în ceea ce privește cota devălmașă care i se cuvenea fostei sale soții din imobilul bun comun. Spre deosebire de bunuri, legea prezumă că datoriile soților sunt personale câtă vreme se dovedește că nu fac parte din categoria celor comune. Rezultă deci, fără echivoc, că datoria fostei sale soții de despăgubire a părților civile, în urma săvârșirii infracțiunii, era una personală, astfel încât sechestrul instituit nu putea fi pus asupra cotei părți ce i se cuvenea lui. Potrivit prevederilor legale în vigoare, orice persoană interesată poate cere rectificarea, în sensul radierii sechestrului din cartea funciară. În circumstanțierea acestei noțiuni, art.89 alin. 2 din Regulamentul de organizare și funcționare a birourilor de cadastru și publicitate imobiliară, prevede că: „Prin persoană interesată se înțelege acea persoană care a avut sau are un drept referitor la imobilul înscris în cartea funciară, drept ce a fost lezat prin înscrierile anterioare”. Așadar, instanța de fond trebuia să facă aplicarea art. 33 din Legea nr. 7/1996 potrivit cărora rectificarea înscrierilor din cartea funciară se poate cere atunci când acestea nu mai corespund cu situația juridică a imobilului.
În dovedirea aspectelor invocate, apelantul a solicitat acte și martori, instanța admițând proba cu acte și respingând proba testimonială față de împrejurarea că ceea ce se tinde a se dovedi cu martori (situația juridică a bunului asupra căruia s-a luat măsura sechestrului) poate fi probată exclusiv cu înscrisuri.
Intimatul a depus înscrisuri în prezenta cale de atac.
Examinând legalitatea și temeinicia sentinței atacate, prin prisma motivelor invocate, a probelor administrate cât și a dispozițiilor legale incidente în cauză, tribunalul constată neîntemeiat apelul formulat.
Chestiunea ce vizează lipsa calității procesual pasive a OCPI Iași în litigiile ce au ca obiect plângere împotriva încheierii de carte funciară, cum este și cazul de față a fost tranșată definitiv prin decizia nr. 72/15.10.2007 pronunțată în recurs în interesul legii de Î.C.C.J., obligatorie potrivit art. 329 alin. 3 Cod procedură civilă, care a stabilit că în litigiile întemeiate pe dispozițiile art. 50 din legea nr. 7/1996 OCPI nu are calitate pasivă. Prin urmare, în mod corect instanța de fond a admis excepția lipsei calității procesual pasive a OCPI Iași.
În ce privește fondul litigios, tribunalul reține în principal că în analiza cererii petentului nu pot fi avute în vedere dispozițiile art. 907, 908 Cod civil invocate de OCPI Iași în întâmpinarea depusă în această fază procesuală întrucât potrivit art. 76 din legea nr.71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 Cod civil „dispozițiile art. 876-915 Cod civil privitoare la cazurile,condițiile, efectele și regimul înscrierilor în cartea funciară se aplică numai actelor și faptelor juridice încheiate sau după caz, săvârșite ori produse după . Codului civil.
Prin demersul inițiat, petentul apelant urmărește radierea sechestrului asigurator din cartea funciară deschisă pentru apartamentul nr.3 situat în Tomești, ., parter motivat de faptul că mențiunea nu mai corespunde cu situația juridică actuală a imobilului întrucât acesta a făcut obiectul unui partaj de bunuri comune,jumătate din imobil fiindu-i atribuit în materialitatea sa,în proprietate exclusivă.
Potrivit art.26 (4) lit. c din Legea nr.7/1996, notarea în cartea funciară are ca obiect înscrierea în cartea funciară a altor acte, fapte sau raporturi juridice, precum și a măsurilor de indisponibilizare în legătură cu imobilele din cartea funciară, iar potrivit prevederilor art.33 alin.4, coroborat cu art.51 alin.1 din Legea nr.7/1996, rectificarea înscrierilor din cartea funciară se poate face fie pe cale amiabilă, prin declarație autentică a titularului dreptului ce urmează a fi rectificat, fie prin hotărâre judecătorească irevocabilă, care suplinește acordul părților în situația în care acestea nu se înțeleg. Rezultă, așadar, că Legea nr. 7/1996 republicată folosește o accepțiune largă pentru termenul de rectificare, înțelegând, potrivit art. 33 alin. 2, procedeul tehnico-juridic prin care se radiază, se îndreaptă sau se menționează înscrierea oricărei operațiuni susceptibilă să facă obiectul unei înscrieri în cartea funciară.
Potrivit art.34 din Legea nr.7/1996: "Orice persoană interesată poate cere rectificarea înscrierilor din cartea funciară dacă printr-o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă s-a constatat că:
1. înscrierea sau actul în temeiul căruia s-a efectuat înscrierea nu a fost valabil;
2. dreptul înscris a fost greșit calificat;
3. nu mai sunt întrunite condițiile de existență a dreptului înscris sau au încetat efectele actului juridic în temeiul căruia s-a făcut înscrierea;
4. înscrierea din cartea funciară nu mai este în concordanță cu situația reală actuală a imobilului".
Din analiza acestor dispoziții legale rezultă că în cazul în care înscrierea din cartea funciară nu mai este în concordanță cu situația reală actuală a imobilului- ipoteză invocată de petentul apelant, rectificarea în cartea funciară se poate face numai pe baza unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile.
In speță, sechestrul asigurator asupra apartamentului nr.3 situat în Tomești, ., parter – proprietate comună la acel moment a foștilor soți Z. ,a fost instituit prin ordonanța emisă de Poliția Municipiului Iași în data de 01.11.2002 în cursul urmăririi penale desfășurată în dosarele nr._/2002 și nr._/2002 (filele 27-28 dosar fond), măsura asiguratorie fiind menținută prin sentința penală nr.2944/12.06.2003 pronunțată de Judecătoria Iași în dosarul nr._/2002 definitivă prin neapelare ( filele 54-62 dosar fond), în vederea acoperirii prejudiciului cauzat unui nr. de 12 părți vătămate constituite părți civile, prin fapta inculpatei Z. R. M.,fosta soție a apelantului din cauza de față.
Ulterior pronunțării acestei sentințe, la 25.06.2003 a fost pronunțată sentința civilă nr. 7319 a Judecătoriei Iași în dosarul nr._/2002 prin care s-a dispus lichidarea comunității de bunuri a foștilor soți Z., apartamentul sus menționat fiind împărțit în natură, lotul 1 compus din camera1,bucătărie,hol, W.C., debara ,balcon cu o suprafață utilă de 34,97 m.p. fiindu-i atribuit în proprietate petentului apelant din prezenta cauză. La momentul respectiv, apartamentul era însă deja indisponibilizat prin măsura asiguratorie sus-menționată, de care, cu siguranță petentul apelant avea cunoștință, ordonanța emisă în acest sens fiind transcrisă sub nr.2493/04.11.2002 în vederea acoperirii sumei de_ lei ROL, menționată în partea a III-a a Cărții Funciare a imobilului (luarea inscripției ipotecare asupra imobilului fiind solicitată de Poliția Mun. Iași potrivit procesului verbal încheiat la 01.11.2002 (filele 27-28 dosar fond).
Potrivit art. 163 C. proc. penală (în vigoare la momentul luării măsurii asiguratorii), măsurile asigurătorii se iau în cursul procesului penal de procuror sau de instanța de judecată și constau în indisponibilizarea, prin instituirea unui sechestru, a bunurilor mobile și imobile, în vederea confiscării speciale, a reparării pagubei produse prin infracțiune, precum și pentru garantarea executării pedepsei amenzii.
Potrivit art.166 alin.3 Cod procedura penală - pentru bunurile imobile sechestrate, organul care a dispus instituirea sechestrului cere organului competent luarea inscripției ipotecare asupra bunurilor sechestrate.
Măsura sechestrului are caracter temporar, până la rămânerea definitiva a hotărârii ce se pronunță in procesul principal si constă in indisponibilizarea bunurilor, pentru a se asigura creditorului posibilitatea de a executa hotărârea ce urmează să se pronunțe cu privire la fondul drepturilor .După rămânerea definitivă a hotărârii de fond, sechestrul asigurator se transformă in sechestru definitiv, executoriu. Vânzarea bunurilor sechestrate nu poate avea loc decât după obținerea titlului executoriu.
Având în vedere că sechestrul instituit nu a fost contestat în procesul penal, in conformitate cu dispozițiile art. 168 alin.1 Cod procedura penală, după soluționarea definitivă a acestuia partea interesată, petentul – apelant din cauza de față, putea să îl conteste în cadrul unei contestații potrivit legii civile în conformitate cu dispozițiile art.168 alin.3 Cod procedura penală. Instanța de control judiciar notează că, în situația in care petentul apelant apreciază ca a fost prejudiciat prin dispunerea sechestrului sau prin actele prin care se aduce la îndeplinire sechestrul, avea deschisa calea procedurala a contestației la executare, în cadrul căreia instanța se putea pronunța asupra menținerii sau respingerii sechestrului . În baza unei hotărâri judecătorești prin care să se dispună ridicarea sechestrului, petentul putea să solicite rectificarea cărții funciare în condițiile art. art.34 din Legea nr.7/1996. Întrucât la momentul inițierii demersului de față, petentul nu se afla în posesia unei hotărâri judecătorești care să dispună asupra ridicării sechestrului, în mod corect a fost soluționată cererea sa, în sensul respingerii, de către O.C.P.I. Iași, prin încheierea nr._/17.12._ ,menținută prin încheierea dată în procedura reexaminării nr.551/25.01.2013.În considerarea acelorași argumente,în mod just a fost respinsă de Judecătoria Iași plângerea formulată de petentul Z. R. O. împotriva încheierii nr. 551/25.01.2013 emisă de O.C.P.I. Iași.
Pentru considerentele expuse, în baza art.295,296 Cod proced. civilă, tribunalul va respinge apelul și va păstra sentința atacată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul formulat de petentul Z. R. O. împotriva sentinței civile nr. 7414/14 mai 2013 pronunțată de Judecătoria Iași, sentință pe care o păstrează.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 04.02.2014.
Președinte, M. C. | Judecător, A. M. C. | |
Grefier, O. T. |
Red. A.M.C.
Tehnored. A.M.C./ M.M.D.
4 ex./07,10,2014
Judecător fond D. P.
| ← Fond funciar. Decizia nr. 2547/2013. Tribunalul IAŞI | Contestaţie la executare. Decizia nr. 530/2014. Tribunalul IAŞI → |
|---|
