Fond funciar. Decizia nr. 2689/2013. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2689/2013 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 20-12-2013 în dosarul nr. 2689/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 20 Decembrie 2013
Președinte - M. M.
Judecător – M. M.
Judecător - D. P. C.
Grefier Getuța M.
Decizia civilă Nr. 2689
Pe rol fiind judecarea cauzei civile privind recursul declarat de recurentul R. G. D. împotriva sentinței civile nr. 8481/03.06.2013 a Judecătoriei Iași, intimate C. L. DE F. F. IAȘI, C. JUDEȚEANĂ IAȘI P. R. D. DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR, O. C. E., având ca obiect fond funciar nulitate absolută parțială TP.
La apelul nominal făcut în ședința publică lipsă părțile
Procedură legal îndeplinită.
S-a expus referatul cauzei de către grefierul de ședință,
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 29.111.2013 susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din aceiași zi care face parte integrantă din prezenta deciziei civilă când din lipsă de timp pentru deliberare s-a amânat pronunțarea pentru data de 06.12.2013, când din lipsă de timp pentru deliberare s-a amânat pronunțarea pentru data 12.12.2013, când din lipsă de timp pentru deliberare s-a amânat pronunțarea pentru data de 18.12.2013, când din lipsă de timp pentru deliberare s-a amânat pronunțarea pentru astăzi 20.12.2013 când,
TRIBUNALUL
deliberând asupra recursului declarat constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 8481 din data de 03.06.2013 pronunțată de Judecătoria Iași, s-a respins acțiunea formulată de acțiunea civilă formulată de reclamantul R. G. D., în contradictoriu cu C. Județeană de F. F. Iași, C. L. de F. F. Iași și O. C. E..
P. a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut următoarele:
În ceea ce privește interesul, prima instanță a reținut că, potrivit prevederilor art. III alin. 2 din Legea nr. 169/1997, care reprezintă sediul materiei în privința nulității absolute a actelor emise cu încălcarea dispozițiilor Legii nr. 18/1991 și Legii nr. 1/2000, „nulitatea poate fi invocată de primar, prefect, procuror și de alte persoane care justifică un interes legitim.” Și că, interesul legitim, ca și condiție de exercitare a acțiunii civile având ca obiect constatarea nulității absolute a unui titlu de proprietate.
Arătând că, în cauza dedusă judecății,se solicită constatarea nulității absolute a titlului de proprietate nr._/2011 motivat de faptul că a formulat o cerere asemănătoare pentru aceeași suprafață de teren prima instanță reține că, reclamantul nu face dovada faptului că a formulat o astfel de cerere pentru suprafața privind reconstituirea dreptului de proprietate și în favoarea sa.
S-a mai reținut că, investind instanța de judecată cu o acțiune având ca obiect constatarea nulității absolute a titlului de proprietate nr._/2011 motivat de cererea sa pentru suprafața de 12,5 ha pe raza Comunei M., reclamantul solicită, în fapt, constatarea calității sale de persoană îndreptățită la atribuirea terenului în suprafața solicitată, fără a fi parcurs procedura prevăzută de legile fondului funciar, reclamantul solicitând constatarea nulității absolute a titlului de proprietate atacat, nu a invocat, ca temei legal al acțiunii, nici unul dintre motivele reglementate de art. III alin. 1 din Legea nr. 169/1997, cu modificări.
În contextul dispozițiilor art. III alin. (1) din Legea nr. 169/1997, cu modificări, nulitatea absolută se analizează în raport de dispozițiile legale aplicabile la data emiterii actului juridic, or, la data respectivă, în mod legal s-a reconstituit dreptul de proprietate pârâtei, aceasta având calitatea de persoană îndreptățită în înțelesul Legii nr._ (în acest sens, C.A. B., dec. civ. nr. 548/R/25.10.2005).
Instanța de fond a reținut că, din lucrările dosarului rezultă că, sentința civilă irevocabilă nr. 7786/2012 nu lămurește situația juridică a terenului - dispozitivul arătând că cele 16,5 ha teren sunt situate „pe raza mun. Iași – inițial pe raza Comunei M.”, iar reclamanta nu a făcut dovada indubitabilă a înregistrării cererii de reconstituire pentru această suprafață de teren de 12,5 ha.
Raporturile de expertiză depuse și documentația anexată rețin această constatare - în . în acest sens - „rectificarea anexei 37 și înscrierea moștenitorilor Rohr … cu suprafața de 13 ha”, arătând în mod expres că moștenitorii Rohr trebuie să prezinte planul vechi al amplasamentului deținut.
Ca atare, instanța de fond concluzionează în sensul că, în raport cu cererea formulată de moștenitorii R. E., G. D., de reconstituire pentru o diferență de 10,20 ha teren - la S.C.A. Bucium S.A. și cu Hotărârea nr. 235/9.04.2003, prin care s-a validat dreptul moștenitoarei Rohr E., G. D. și P. L. pentru 0,20 ha și 13 ha în sensul înscrierii în Anexa 37 a Comunei Bîrnova, aflate în administrarea S.C.A. Bucium S.A., se va constata legalitatea titlului atacat, în condițiile incidenței dispozițiilor art. 6 alin. 1 Legea nr. 1/2000 și ale art. 36 din Legea nr. 1/2000 – cu privire la emiterea titlului de proprietate în favoarea pârâtei O. C. E. - conform referatului Comisiei Municipale Iași – filele 249-250, iar instanța nu se poate subroga în atribuțiile comisiilor de fond funciar și în afara procedurii, să dispună reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea reclamantului, fără ca acesta să fi urmat procedura specială prevăzută de lege.
Procedura de reconstituire în ce îl privește pe reclamant nu a fost dovedită pentru suprafața de 12,5 ha, respectiv 1,2584 ha, respectiv validarea ca ulterior să poată fi pășit la eliberarea titlului de proprietate.
Întrucât reclamantul indică temeiul de drept al acțiunii lit. a pct. ii) art. III, față de motivul de nulitate invocat, instanța urmează a verifica în cauză incidența dispozițiilor art. III Legea nr. 169/1997 invocate, și, constată că din motivele de nulitate la care face trimitere articolul indicat nu grevează titlul de proprietate atacat.
Astfel, în primul rând, nulitatea operează în situația în care titlurile au fost eliberate altor persoane decât cele îndreptățite (art. III lit. a) și nu în situația în care reconstituirea s-a făcut în favoarea adevăraților titulari așa cum prevăd dispozițiile lit. ii) -„actele de reconstituire și constituire în favoarea altor persoane asupra vechilor amplasamente ale foștilor proprietari” lit. c),. – „ acele de reconstituire și constituire a dreptului de proprietate în intravilanul localităților, pe terenurile revendicate de foștii proprietari (…)” etc.
Reține prima instanță că, O. C. E. fiind chiar titularul dreptului la reconstituirea suprafeței de teren în litigiu, a fost beneficiarul de drept al procedurii reconstituirii, iar eliberarea T.P. în ceea ce privește reconstituirea în favoarea reclamantului a dreptului de proprietate asupra suprafeței arătate, instanța reține că acest capăt de cerere principal, de a se dovedi parcurgerea procedurii speciale a fondului funciar, art. 9 și urm. din Legea nr. 18/1991, astfel încât, cum se constată că titlul de proprietate nr._/2011 nu este lovit de nulitate, urmând a fi respinsă acțiunea ca neîntemeiată.
Instanța de fond a mai constatat că acțiunea formulată este neîntemeiată și pe cale de consecință o va respinge, reținând că modificările solicitate de terți ori beneficiarii titlurilor de proprietate eliberate sub imperiul legii 18/1991, nu se încadrează, de principiu, printre motivele de nulitate consacrate de art. III Lg.169/1997, în lipsa unor alte cauze de nulitate, prin constatarea nulității absolute a unor asemenea acte, încălcându-se în mod substanțial principiul stabilității raporturilor juridice civile.
Prin urmare, instanța de fond, considerând că reclamantul nu a probat motivele de nulitate absolută a T.P. nr._/10.10.2011, operând în continuare prezumția de legalitate a acestuia, aă respins acțiunea ca neîntemeiată.
În temeiul dispozițiilor art. 274 cu referire la dispozițiile art. 129 alin. 6 Cod procedură civilă, va lua act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Finalmente, privitor la cererea de repunere pe rol și având în vedere dispozițiile art. 151 Cod procedură civilă, s-a constatat ca fiind nefondată și pe cale de consecință a fost respinsă, această soluție fiind considerată judicioasă în raport cu încheierea de dezbateri care consemnează lipsa avocatului reclamantului la strigarea cauzei la ordine și acordarea cuvântului pentru pledoaria finală la solicitarea expresă a avocatului reclamantului după epuizarea ordinii de ședință.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul R. G. D., apreciind că aceasta este netemeinică și nelegală, pentru următoarele considerente:
În primul rând, reclmantul a susținut că hotărârea primei instanțe este nelegală, întrucât nu s-a pronunțat cu privire la excepția lipsei de interes invocată de către pârâtă.
În al doilea rând., reclamantul a susținut că hotărârea atacată este neteminică, fiind rezultatul unei interpretări eronate a probelor administrate în cauză deoarece, deși prin adresa nr._ din 12 iunie 2009 C. Municipală Iași a arătat că . se află la dispoziția sa și că, din amplasamentul familiei Rohr fac parte și parcelele 7439/3 și 7439/2, în mod nelegal, acest amplasament a fost atribuit intimatei O. E..
În drept, recursul a fost întemeiat pe dispozițiile art. III din Legea nr. 169/1997, lit. a pct. ii).
Intimatele, legal citate, nu au formulat întâmpinare și nu au
administrat probe în apărare.
Intimata O. E. a depus la doar concluzii scrise prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
În recurs, nu au fost administrate probe noi.
Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma motivelor de recurs, instanța de control judiciar a constatat că recursul este întemeiat, în limitele și pentru următoarele considerente:
R. E. și R. G. D. au formulat în baza Legii nr. 247/2005 o cerere prin care au solicitat Comisiei Locale M. întocmirea documentației, punerea în posesie și eliberarea titlului de proprietate pentru suprafața de 16,5 ha teren situat pe raza comunei M., județul Iași, cerere direcționată ulterior Comisiei Municipale de F. F. Iași, unde a fost înregistrată sub nr._/19.03.2009.
Determinat de faptul că cererea de reconstituire a dreptului d eproprietate nu a fost soluționată, solicitanții au solicitant instanței obligarea cominsiilor la soluționarea cererii astfel că, prin sentința civilă nr. 7786/05.04.2012, Judecătoria Iași, printer altele, a obligat C. Municipală Iași pentru Stabilirea D. de Proprietate Privată Asupra Terenurilor la întocmirea documentației și a propunerii de soluționare a cererii de reconstituire formulată de către reclamant cu privire la suprafața de 16,5 ha teren, situată pe raza municipiului Iași (inițial pe raza comunei M.) și la înaintarea acestora către C. Județeană Iași pentru Stabilirea D. de Proprietate Privată Asupra Terenurilor, pe care o obligă la emiterea hotărârii de validare/invalidare a cererii ( filele 102 – 104 dosar fond).
Dispoziții legale incidente:
Potrivit art. III alin 1 lit. a din Legea nr. 169/1997 așa cum a fost modificat prin Legea nr. 247/2005 prevede că: „ (1) Sunt lovite de nulitate absoluta, potrivit dispozițiilor legislației civile, aplicabile la data încheierii actului juridic, următoarele acte emise cu încălcarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 si ale Legii nr. 169/1997, cu modificările si completările ulterioare si ale prezentei legi: a) actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate, in favoarea persoanelor care nu erau îndreptățite, potrivit legii, la astfel de reconstituiri sau constituiri, cum sunt:… „
Analizând actele și lucrările dosarului, prin prisma motivelor de recurs invocate de către recurent dar și prin prisma sentinței atacate, instanța de control judiciar reține apreciază că aceasta din urmă este dată cu aplicarea greșită a dispozițiilor legale incidente, în ceea ce privește soluția dată excepției lipsei de interes.
În primul rând Triunalul reține că, prima instanță a procedat la o verificare a interesului solicitat pentru formularea unei astfel de acțiuni și, în ciuda faptului că această verificare nu s-a concretizat într-o manifestare expresă a soluției, rezultă implicit că, prin soluționarea fondului, instanța de fond a apreciat întrunite condițiile de existență a interesului.
Instanța de control judiciar reține că, la momentul formulării acțiunii precum și la momentul pronunțării acestei decizii, reclamantul nu are interes să solicite anularea titlului de proprietate al intimatei O. E., din analiza actelor și lucrărilor dosarului rezultân că interesul nu întrunește condițiile legale pentru a putea formula prezenta acțiune .
Interesul presupune folosul practic, imediat pe care îl are o parte pentru a justifica punerea în mișcare a procedurii judiciare .
Raportat la scopul acțiunii reclamantului se constată că aceasta nu
justifică un interes legitim, născut și actual în promovarea unei acțiuni în constatarea existenței dreptului de proprietate, pentru următoarele considerente:
Astfel, dreptul de a invoca nulitatea absolută, este un drept potestativ care trebuie exercitat în condițiile prevăzute de legea specială .
Față de prevederile art. III din Legea nr.169/1997, care
reprezintă „sediul materiei” în privința nulității absolute a actelor emise cu încălcarea dispozițiilor Legii nr.18/1991 „Prin calitate procesuală se înțelege interesul îndreptățit al unei persoane de a cere concursul justiției, ce izvorăște din încălcarea unui drept propriu sau dintr-un raport – recunoscut de lege - de conexitate cu acel drept.
Raportat la dispozițiile legale incidente în cauză, dar și la practica judiciară în materie, instanța de control judiciar reține că, într-o acțiune în anularea unui titlu de proprietate emis în baza Legii nr. 18/1991, legitimare procesuală are orice persoană ale cărei interese au fost nesocotite la eliberarea titlului de proprietate și care își poate justifica interesul printr-un titlu sau orice act prin care dovedește că i-a fost recunoscut, în condițiile Legii nr. 18/1991, dreptul ce pretinde că îi este lezat prin titlul de proprietate a cărui anulare o solicită .
Așadar, în mod temeinic și legal, instanța de fond a reținut că, potrivit dispozițiilor legale speciale, trebuiau să își dovedească interesul în promovarea acțiunii printr-un titlu sau orice act prin care dovedește că i-a fost recunoscut, în condițiile Legii nr. 18/1991, un drept de proprietate ce ar fi lezat prin emiterea ordinului emis intimatei, lucru ce nu a fost dovedit de către acestea.
Așa după cum s-a statuat în practica judiciară în materie, actualitatea interesului judiciar în formularea cererii, ca aptitudine recunoscută de art. III din Legea nr. 169/1997 derivă din existența în patrimoniul reclamantei a unui drept subiectiv încălcat prin emiterea actului juridic atacat, fie a dreptului real de proprietate fie a unui drept de creanță.
S-a statuat de asemenea că, cererea formulată în baza Legii nr. 18/1991, soluționată favorabil, justifică interesul în cererea din cauză, în condițiile în care adeverința provizorie confirmă vocația autoarei reclamantei la reconstituirea dreptului de proprietate emiterea titlului urmând a fi reprezentat doar o formalitate firească pentru atestarea a însuși dreptului real - Curtea de Apel București, Secția a IX-a civilă și pentru cauze privind proprietatea intelectuală, decizia nr. 139/R din 16 iunie 2005.
În același sens, este și majoritatea practicii judiciare în materie, și, în sprijinul soluției adoptate de către instanță, invocăm și deciziile de speță nr. 283/2001, nr. 331/2002 și nr. 423/2001 ale Curții de Apel Suceava, decizia civilă nr. 2467/2001 a Curții de Apel Cluj și Decizia civilă nr. 170/R din 2 februarie 2006 pronunțată de Curtea de Apel Pitești ,deciziile nr. 11/12.01.2004 și nr. 569/10.02.2004 ale Curții de Apel C., decizia nr. 275/R/2004 a Curții de Apel Pitești .
Or, în speță, recurentul reclamant nu numai că nu a dovedit că i-a fost recunoscut dreptul de proprietate în procedura administrativ jurisdicțională prevăzută de legile fondului funciar ci, nu au demonstrat nici că, prin emiterea titlului în favoarea intimatei i-a fost lezat vreun drept real de proprietate.
Este de reținut de asemenea că, cererea sa de reconstituire a dreptului de proprietate nu a fost soluționată, având în vedere că, prin sentința civilă nr. 7786/05.04.2012, Judecătoria Iași, printre altele, a obligat C. Județeană Iași pentru Stabilirea D. de Proprietate Privată Asupra Terenurilor, pe care o obligă la emiterea hotărârii de validare/invalidare a cererii ( filele 102 – 104 dosar fond). Interesul nu este născut și actual, deoarece, încă nu i s-a validat dreptul de proprietate și nu i s-a stabilit amplasamentul așa încât, pe lângă faptul validării ererii de reconstituire trebuie ca reclamantul să dovedească împrejurarea că, amplasamentul ce îi va fi reconstituit coincide cu cel reconstituit deja intimatei.
Așadar, interesul recurentului reclamant se va naște în momentul în care cererea sa de reconstituire a dreptului de proprietate va fi soluționată în mod favorabil, astfel că, la momentul promovării cereii în constatarea nulității titlului d eproprietate al intimatei O. E., interesul acestuia nu este născut și nici actual.
P. toate aceste considerente, urmează ca instanța să admită recursul declarat de reclamantul R. G. D. împotriva sentinței civile nr. 8481/03.06.2013 a Judecătoriei Iași, pe care o va modifica în tot, în sensul că, va admite excepția lipsei de interes a reclamantului în formularea acțiunii și va respinge ca lipsită de interes acțiunea formulată reclamantul R. G. D., în contradictoriu cu C. Județeană de F. F. Iași, C. L. de F. F. Iași și O. C. E..
Raportat la principiul disponiblității, urmază ca instanța de control judiciar să ia act că recurentul nu solicită cheltuieli dej udecată.
P. ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamantul R. G. D. împotriva sentinței civile nr. 8481/03.06.2013 a Judecătoriei Iași, pe care o modificăr în tot, în sensul că:
Admite excepția lipsei de interes a reclamantului în formularea acțiunii..
Respinge ca lipsită de interes acțiunea formulată reclamantul R. G. D., cu domiciliul procedural ales la avocet A. B., în Iași, Prof. C. nr. 25, .. Iași în contradictoriu cu C. Județeană de F. F. Iași, cu sediul în Iași, .. 60, jud. Iași, C. L. de F. F. Iași cu sediul în Iași, . și Sfânt nr. 11, jud. Iași și O. C. E. cu domiciliul în Iași, Bstr. Vămășoaia nr. 12, .. A, ., jud. Iași.
Ia act că recurentul nu solicită cheltuieli dej udecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 18 decembrie 2013.
Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,
M.M . M.M. D.P.C. M.G.
Red/ Tehnored-. D.P.C.- 08.01.2013
2 ex.
Judecătoria Iași: Ș. B.
| ← Fond funciar. Decizia nr. 2688/2013. Tribunalul IAŞI | Rectificare carte funciară. Decizia nr. 2382/2013. Tribunalul... → |
|---|
