Fond funciar. Decizia nr. 451/2014. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 451/2014 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 02-04-2014 în dosarul nr. 451/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 02 Aprilie 2014
Președinte - A. M. Diuță T.
Judecător M. A.
Judecător M. S.
Grefier I. B.
DECIZIA CIVILĂ Nr. 451/2014
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe recurent P. C. HĂLĂUCEȘTI ÎN C. DE PREȘEDINTE AL C. LOCALE DE FOND FUNCIAR REPREZENTAT DE A. I. și pe intimat V. IJ. T., având ca obiect fond funciar .
La apelul nominal făcut în ședința publică lipsă fiind părțile.
Procedura este completă.
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 26 martie 2014, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta, când, din lipsă de timp pentru deliberare și pentru a da posibilitate intimatei să depună concluzii scrise, s-a amânat pronunțarea pentru azi, când,
TRIBUNALUL
Deliberând asupra recursului civil de față, constată.
Prin sentința civilă nr. 3169/19.11.2013 pronunțată de Judecătoria P. s-au dispus următoarele:
S-a admis acțiunea civila, astfel cum a fost precizata, formulata de reclamanta V. Ij. T., dom. in com. Sabaoani, ., jud. N., in contradictoriu cu P. . de presedinte al C. Locale Halaucesti de Fond Funciar.
A fost obligat paratul la plata daunelor cominatorii in cuantum de 100 lei pentru fiecare zi de intarziere, de la momentul ramanerii definitive a prezentei si pana la punerea efectiva in posesie a beneficiarilor reconstituirii cu suprafețele de teren insrise in titlul de proprietate nr._/1995 emis pe numele T. I. M..
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut că:
La data de 24.07.1995 a fost emis titlul de proprietate nr._ pe numele T. I. M., fiindu-i reconstituit în conformitate cu dispozițiile Legii 18/1991 dreptul de proprietate pentru o suprafață totală de 2,64 ha teren ca se află situat pe raza comunei Hălăucești.
La emiterea titlului de proprietate persoana îndreptățită la reconstituirea dreptului de proprietate a primit suprafețe atât în intravilanul satului Hălăucești( 0,29 ha), cât și în extravilanul comunei Hălăucești ( 2,35 ha)
Instanta are in vedere ca potrivit disp. art. 27, alin. 1 din Legea 18/1991 care dispune următoarele: „punerea în posesie și eliberarea titlurilor de proprietate celor îndreptățiți nu pot avea loc decât numai după de s-au făcut în teren delimitările necesare pentru măsurători, stabilirea vecinătăților pe temeiul schiței, amplasamentul stabilit și întocmirea documentelor constatatoare prealabile”, ceea ce ar presupune ca punerea in posesie are loc intotdeauna inainte de emiterea titlului de proprietate
Insa, acest aspect nu este intotdeana intalnit astfel in practica. Ca este astfel, rezulta si din insasi existenta sentintei civile nr. 2008 din 04.11.2005 a Judecatoriei P. prin care, constatandu-se ca beneficiarul reconstituirii nu se afla si in posesia terenului inscris in titlul de proprietate, s-a dispus obligarea comisiei locale la punerea in posesie a beneficiarului pe terenurile inscrise in titlul de proprietate.
Or, din moment ce o instanta de judecata a constatat ca desi era emis titlul de proprietate totusi nu se procedase si la punerea in posesie, sustinerile paratului P. . fi primite. Astfel, in lipsa unei puneri in posesie cu terenurile reconstituite, ulterior pronuntarii sentintei civile mai-sus citate, rezulta ca situatia de fapt este aceeasi, respectiv nu s-a procedat, inca, la punerea in posesie, astfel ca demersul initiat de catre reclamanta este pe deplin justificat.
Astfel, raportat la această situație de fapt, în conformitate cu prevederile art. 64, alin.2 din Legea 18/1991, instanta va admite actiunea reclamantei, astfel cum a fost precizata, intrucat in cauza s-a refuzat punerea efectivă în posesie a titularului dreptului de proprietate
Plata daunelor cominatorii reprezintă o sancțiune pentru neefectuarea culpabila a obligațiilor stabilite de instanta de judecată, culpa care se constata prin actiunea de fata, insa fara a aprecia ca aceste daune cominatorii pot avea un caracter retroactiv, astfel ca acestea se vor datora de la momentul ramanerii definitive a prezentei sentinte si pana la momentul punerii efective in posesie.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâtul P. . de reprezentant legal al C. locale de fond funciar care a criticat-o pentru nelegalitate și netemeinicie, arătând că:
Prevederile art. 64 alin. 2 din Legea 18/1991 nu-și găsesc corespondent în speța de față întrucât conform prevederilor art. 27 alin. 1 din Legea 18/1991 care dispune că „punerea în posesie și eliberarea titlurilor de proprietate celor îndreptățiți nu pot avea loc decât numai după ce s-au făcut în teren delimitările necesare pentru măsurători, stabilirea vecinătăților pe temeiul schiței, amplasamentul stabilit și întocmirea documentelor constatatoare prealabile”. Potrivit acestei norme imperative eliberarea titlului de proprietate nu se putea realiza decât dacă s-a realizat punerea în posesie prin identificarea suprafețelor de teren reconstituite, de altfel textul de lege mai sus enunțat este avut în vedere instanța de fond care recunoaște că punerea în posesie este un act procedural anterior emiterii titlului de proprietate însă consideră fără nici o probă care să certifice această stare de fapt că în practică acest aspect nu este întotdeauna întâlnit astfel cu alte cuvinte instanța de fond presupune că actul procedural al punerii în posesie nu s-a realizat deși este întocmit titlul de proprietate, în cuprinsul căruia suprafețele de teren reconstituite sunt identificate prin tarlale și sole, având astfel amplasamente certe care identifică în parte fiecare suprafață de teren reconstituită autoarei reclamantei. Simplul fapt că reclamanta nu cunoaște amplasamentul efectiv al suprafețelor pe care autoarea acesteia le-a deținut, (titlul fiind emis în anul 1995), nu atrage răspunderea primarului sau a comisiei locale pentru plata unor daune cominatorii, acest aspect este susținut și de faptul că deși titulara titlului de proprietate are conform registrului agricol mai mulți moștenitori numai unul singur a solicitat punerea în posesie a suprafețelor înscrise în cuprinsul acestuia deși în mod real dacă acest act procedural nu ar fi fost îndeplinit ar fi trebuit ca toți moștenitorii să solicite punerea în posesie.
În ceea ce privește valoarea pecuniară a daunelor cominatorii stabilită de instanța de fond la suma de 100 lei pentru fiecare zi de întârziere până la punerea efectivă în posesie a suprafețelor extravilane consideră recurentul că această valoare este exagerată având în vedere că daunele cominatorii sunt stabilite în sarcina primarului de către instanța de judecată în baza unor probe concludente din care să rezulte refuzul comisiei locale de fond funciar privind punerea în posesie a reclamantei cu suprafețele de teren reconstituite.
Intimata V. T. a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului arătând că intimatul a manifestat o totală indiferență față de numeroasele solicitări pe care le-a făcut pentru a fi pusă în posesie cu suprafețele de teren înscrise în titlul de proprietate_/1995.
S-au depus înscrisuri în recurs.
Analizând actele și lucrările dosarului, sub aspectul motivelor de recurs invocate și al dispozițiilor legale aplicabile cauzei, tribunalul constată că recursul este neîntemeiat motivat de considerentele ce succed.
Prima instanță a realizat o analiză judicioasă a probatoriului administrat în cauză raportat la susținerile părților și dispozițiile legale aplicabile și a pronunțat o soluție temeinică și legală expunând pe larg considerentele ce au stat la baza acesteia, considerente pe care instanța de control judiciar și le însușește.
Distinct de aceste considerente și cu referire strict la criticile recurentului, tribunalul reține că deși acesta recunoaște că punerea în posesie prin identificarea suprafețelor de teren reprezintă o operațiune anterioară eliberării titlului de proprietate conf. Art. 27 alin. 1 din Lg. 18/1991, susține totuși că atât timp cât intimatei i-a fost emis titlul de proprietate este evident că a fost pusă și în posesie, dar că reclamanta pur și simplu nu cunoaște care este amplasamentul suprafețelor reconstituite.
Tribunalul constată că aceste susțineri sunt simple afirmații fără suport probator în lipsa unei dovezi și care nu poate fi decât procesul verbal de punere în posesie.
În aceste condiții corect a reținut prima instanță incidența disp. art. 64 alin. 2 din Legea 18/1991 și a obligat pârâtul la plata daunelor cominatorii în cuantum de 100 lei pentru fiecare zi de întârziere (cuantum care este rezonabil față de data la care a fost emis titlul și ar fi trebuit să fie pusă în posesie intimata) de la momentul rămânerii definitive a sentinței și până la punerea efectivă în posesie a beneficiilor reconstituirii dreptului de proprietate prin titlul de proprietate_/1995 emis pe numele T. I. M..
Faptul că nu a fost pusă în posesie este confirmat și prin sentința civilă nr. 2008/04.11.2005 pronunțată de Judecătoria P. în dosarul 2104/2005 .
Pentru toate aceste considerente instanța în temeiul disp. art. 312 C.pr.civ. va respinge ca neîntemeiat recursul formulat de pârâtul P. . de reprezentant legal al C. Locale de Fond Funciar împotriva sentinței civile nr. 3169/19.11.2013 a Judecătoriei P..
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE :
Respinge recursul formulat de pârâtul P. . de reprezentant legal al C. Locale de Fond Funciar împotriva sentinței civile nr. 3169/19.11.2013 a Judecătoriei P., sentință pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 02.04.2014.
Președinte, A. M. Diuță T. | Judecător, M. A. | Judecător, M. S. |
Grefier, I. B. |
Red. S.M. /tehnored. B.M.D.
2 ex./ 22.10.2014
| ← Pretenţii. Decizia nr. 464/2014. Tribunalul IAŞI | Fond funciar. Decizia nr. 87/2014. Tribunalul IAŞI → |
|---|
