Fond funciar. Decizia nr. 660/2015. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 660/2015 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 05-06-2015 în dosarul nr. 660/2015
Acesta nu este document finalizat
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 05 Iunie 2015
PREȘEDINTE – T. P.
JUDECĂTOR – A. C.
JUDECĂTOR – M. M.
GREFIER – I. G.
DECIZIA CIVILĂ Nr. 660/2015
Pe rol fiind judecarea cauzei civile privind recursul declarat de N. A. împotriva sentinței civile nr._ din 13.11.2014 pronunțată de Judecătoria Iași, în contradictoriu cu intimații M. M., M. I., C. L. De F. F. B., C. Județeană Iași De F. F., P. C. B. - Președinte Al C. L. De F. F. B., având ca obiect fond funciar constatare nulitate absolută t.p.; obligația de a face; daune cominatorii; radiere C.F. - rejudecare.
La apelul nominal făcut în ședința publică lipsă fiind părțile.
Procedura este completă.
Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din 14 mai 2015, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta, când, pentru a se depune note de concluzii scrise, la solicitarea apărătorilor aleși ai părților, s-a amânat pronunțarea pentru 21 mai 2015 când, având în vedere imposibilitatea participării la pronunțare a unuia dintre membrii completului de judecată, s-a amânat pronunțarea pentru 28 mai 2015 când, din lipsă de timp pentru deliberare s-a amânat pronunțarea pentru 04 iunie 2015 și apoi pentru azi când,
TRIBUNALUL
Prin sentința civilă nr._/13.11.2014, Judecătoria Iași a dispus următoarele:
„Respinge excepțiile lipsei calității procesuale active a reclamantului, a lipsei de interes a reclamantului, a lipsei calității procesuale pasive a pârâților.
Admite cererea de intervenție accesorie formulată în interesul pârâtului M. M. de intervenienta M. I., domiciliată în satul P., ., ..
Admite excepția de nelegalitate a procesului-verbal de recepție nr.2209/2014 emis la data de 20.06.2014 de O.C.P.I. Iași.
Pe fond, respinge acțiunea principală din acest dosar și acțiunea conexă din dosarul nr._/245/2010 al Judecătoriei Iași, ambele formulate de reclamantul N. A., din Iași, .. 3 A, .. A, . ales la Cabinet de avocat D. S., din Iași, .. 36, . pârâților M. M.,prin mandatara sa cu procură specială M. I., cu domiciliul indicat mai sus, C. LOCALĂ DE F. F. B. și C. JUDEȚEANĂ IAȘI DE F. F..
Constată că prin sentința civilă nr. 9044/07.06.2010, rămasă definitivă și irevocabilă, pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei Iași, prin care s-a disjuns acțiunea ce face obiectul dosarului de față, s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului P. C. B., jud. Iași, cu consecința respingerii acțiunii formulată de reclamant împotriva acestuia, astfel că respectivul pârât nu mai este parte în cauza de față.
Obligă reclamantul să plătească intervenientei M. I., suma de 400 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Obligă reclamantul să plătească pârâtului M. M., suma de 850 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.”
Pentru a se pronunța astfel, instanța fondului a reținut în considerentele hotărârii:
„Constată că prin cererea înregistrată la această instanță sub numărul_, modificată ulterior, disjunsă din acțiunea ce a făcut obiectul dosarului nr._ al Judecătoriei Iași, reclamantul N. A. a chemat în judecată pe pârâțiiM. M., prin mandatara sa cu procură specială M. I., pe M. I. și pe pârâtele C. L. DE F. F. B. și C. JUDEȚEANĂ IAȘI DE F. F., solicitând conform cererii de modificare a acțiunii de la fila 62 din primul volum al acestui dosar, să se constate nulitatea absolută parțială a titlului de proprietate nr._/06.10.1992, emis pe numele M. Th. M., obligarea celor două comisii de fond funciar pârâte la stabilirea dreptului de proprietate al reclamantului și la emiterea titlului de proprietate și întocmirea documentației aferente titlului de proprietate, radierea din cartea funciară a terenului înscris cu nr. cadastral 3235, C.F. 60.199, pentru localitatea B., jud. Iași și obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.
Acțiunea este scutită de achitarea taxelor de timbru, conform dispozițiilor art. 42 din Legea nr. 1/2000 republicată.
În motivarea acțiunii se arată că titlul de proprietate nr._/1992, emis pe numele pârâtului M. Th. M. este lovit de nulitate absolută parțială, deoarece, conform verificărilor efectuate de către reclamant la Instituția Prefectului Iași – Arhiva C. Județene Iași de F. F., nu există dovada rolului agricol din perioada 1959-1962, act care atestă deținerea terenului la data colectivizării, nu există cerere și nici anexă de validare pentru suprafața de teren de 3000 mp.
Se mai arată, în motivarea acțiunii că reclamantul este moștenitorul tatălui său N. P. C., care a obținut titlul de proprietate pentru suprafața de 1 ha teren, situat în extravilanul și intravilanul satului P., . în titlul de proprietate nr._/22.04.1993, iar din această suprafață de teren, tatăl său, în timpul vieții sale, prin 3 acte autentice de vânzare-cumpărare, a înstrăinat suprafețele de teren de 3000 mp numitului Ș. D., de 2.622 mp și de 1.768 mp, ultima dintre aceste suprafețe de teren, cea de 1.768 mp fiind amplasată în tarlaua nr. 59, . parte din suprafața de teren de 4.378 mp din . conținutul contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 3378/1998 rezultând cu claritate că restul suprafeței de teren de 2.610 mp nu a făcut obiectul acestui contract de vânzare-cumpărare, deoarece la data respectivă nu se afla în posesia autorului reclamantului.
A mai susținut reclamantul, în motivarea acțiunii, că autorului său i s-a emis titlu de proprietate doar pentru suprafața de teren de 10.000 mp și nu pentru întreaga suprafață de teren de 1,18 ha la care avea dreptul, iar restul terenului a fost înscris în mod fraudulos și este deținut în prezent de către pârâtul M. Th. M. și de soția acestuia, fiind înscris în titlul de proprietate al pârâtului.
Legal fiind citate părțile, a fost depusă la dosar întâmpinare de către pârâții M. M. și M. I., prin care s-au invocat excepțiile lipsei calității procesuale active a reclamantului, a lipsei de interes a acestuia în formularea acțiunii și excepția lipsei lor de calitate procesuală pasivă în cauza de față, iar pe fond au solicitat respingerea acțiunii.
Au susținut cei doi pârâți, prin întâmpinarea depusă la dosar, că reclamantul nu-și justifică calitatea procesuală activă și interesul în formularea acțiunii de față, conform dispozițiilor art. III din Legea nr.169/1997, că nu există suprapunere între terenul solicitat de către reclamant și cel înscris în titlul lor de proprietate nr._/06.10.1992, respectiv cel din tarlaua nr. 14, parcelele 591/3, 592 și 593, că acțiunea în revendicare formulată de către reclamant a fost respinsă, expertiza efectuată de expertul C. nefiind luată în considerare, că nu există identitate între respectivii pârâți și persoanele care au posesia asupra terenului în suprafață de 2610 mp, amplasată în tarlaua nr. 59, . a deține titlu de proprietate, că din analiza titlurilor de proprietate se observă cu ușurință că terenul deținut în baza titlului de proprietate de către pârâți se află în intravilanul satului P., în tarlaua 14, iar terenul deținut de către reclamant se afla în momentul emiterii titlului de proprietate în extravilanul satului P., tarlaua nr. 59, reclamantul fiind într-o gravă eroare, când afirmă că pârâții ocupă teren în ., în condițiile în care parcelele nr. 591/3, nr. 592 și nr. 593 nici măcar nu se învecinează cu . reclamantul că pârâții au ocupat-o în mod abuziv, fapt ce rezultă din suprapunerea planului cadastral intravilan cu cel extravilan și constatat și de expertul M. prin raportul de expertiză întocmit în acțiunea în revendicare, astfel că titlul de proprietate emis pe numele pârâșilor a fost emis cu respectarea prevederilor Legii nr. 18/1991.
Instanța urmează a se pronunța asupra excepțiilor invocate în cauză prin hotărâre, având în vedere că acestea au fost puse în discuția părților, dar nu au fost soluționate.
La acest dosar a fost conexat dosarul nr._/245/2010 al Judecătoriei Iași, prin care același reclamant, a chemat în judecată aceiași pârâți, solicitând să se constate nulitatea absolută a titlului de proprietate nr._/06.10.1992, emis pe numele pârâtului M. M., să fie obligate cele două comisii de fond funciar pârâte să îndrepte eroarea materială din titlul de proprietate nr._/22.04.1993, emis pe numele autorului reclamantului N. P. C., în sensul că .. 3433/1, din tarlaua nr. 59, să fie trecută în intravilan, deoarece Harta cadastrală a satului P. a fost modificată prin H.C.L. B. nr. 13/1993, teren care se suprapune cu terenul din titlul de proprietate emis pe numele pârâtului M. M., să se dispună radierea din cartea funciară a terenului înscris cu nr. cadastral 3235, în C.F. 60.199, pentru localitatea B., județul Iași și să fie obligați pârâții la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii conexe reclamantul a făcut aceleași susțineri ca și cele formulate pentru acțiunea ce face obiectul dosarului nr._ al Judecătoriei Iași.
Prin decizia civilă nr. 725/16.03.2012 a Tribunalului Iași s-a admis recursul formulat de către reclamant, s-a respins excepția lipsei de interes legitim al acestuia doar pentru un capăt de cerere al acțiunii și s-a trimis cauza spre rejudecare Judecătoriei Iași.
S-a reținut în considerentele deciziei respective că, în fapt, reclamantul urmărește schimbarea amplasamentului și naturii suprafeței de teren din tarlaua nr. 59, ., în sensul trecerii acestei parcele în intravilan, susținând că, din eroare, în titlul de proprietate emis pe numele autorului său, această parcelă a fost trecută în extravilan, astfel că, de esența dezlegării cauzei, instanța trebuie să verifice dacă . din T.59 este situată în extravilanul sau în intravilanul C. B., în funcție de situația faptică existentă la data emiterii titlului de proprietate, avându-se în vedere că, doar ca urmare a constatării greșelilor efectuate la emiterea titlului de proprietate nr. 13.882/22.04.1993, emis pe numele autorului său N. P. C., reclamantul a solicitat constatarea nulității absolute parțiale a titlului de proprietate al pârâților persoane fizice.
În rejudecare, prin încheierea de la termenul de judecată din data de 15.11.2012, aflată la fila 235 din volumul 3 al dosarului, în baza dispozițiilor art. 246 Cod procedură civilă, instanța a luat act de renunțarea reclamantului la judecarea cauzei, în contradictoriu cu pârâta M. I., încheiere care a rămas definitivă și irevocabilă, astfel că numita M. I. nu mai are calitatea de pârâtă în prezenta cauză, ea rămânând în continuare mandatara soțului său M. M., conform procurii speciale de la fila 259 din volumul 3 al dosarului.
La termenul de judecată din data de 25.09.2014 a fost depusă la dosar cerere de intervenție accesorie în interesul pârâtului M. M. de către soția acestuia M. I., cerere a cărei admisibilitate în principiu a fost pusă în discuția părților, instanța încuviințând în principiu respectiva cerere de intervenție.
După ce a devenit din nou parte în acest dosar, în calitate de intervenient, intervenienta M. I., prin apărător, a invocat excepția de nelegalitate a procesului-verbal de recepție nr. 2.209/2014, emis la data de 20.06.2014 de O.C.P.I. Iași.
Instanța a pus în discuția contradictorie a părților excepția invocată de către intervenientă și a dispus unirea ei cu fondul cauzei, constatând că procesul-verbal respectiv nu este un act administrativ, în sensul prevederilor Legii nr. 544/2004 și nu este necesară sesizarea instanței de contencios-administrativ, Judecătoria Iași fiind competentă să soluționeze excepția respectivă.
În probațiune au fost depuse la dosar acte și înscrisuri, s-au luat interogatorii personale părților persoane fizice, depunându-se răspunsuri în scris la interogatoriul formulat de către reclamant pentru pârâta C. Locală de F. F. B. și s-au efectuat expertize tehnică topometrie la care s-au formulat obiecțiuni de către părți, la concluziile expertului principal și ale experților consultanți admiși de către instanță pentru părțile persoane fizice din prezenta cauză, la dosar depunându-se și alte expertize tehnice efectuate în dosarul nr._ ce are ca ca obiect revendicare, în care acțiunea a fost respinsă de către Judecătoria Iași, însă la Tribunalul Iași, în recurs s-a dispus suspendarea judecării cauzei, până la soluționarea dosarului de față, în baza dispozițiilor art. 244 Cod procedură civilă, expertizele respective putând fi luate în considerare la soluționarea cauzei de față, conform prevederilor Legii nr. 247/2005.
Examinând actele și lucrările dosarului, având în vedere și susținerile părților, văzând și prevederile art. III din Legea nr. 169/1997, instanța constată că reclamantul își justifică interesul și calitatea procesuală activă în promovarea acțiunii de față, iar pârâții pot avea calitate procesuală pasivă în prezenta cauză, față de susținerile reclamantului că o parte din suprafața de teren ce ar fi trebuit să fie înscrisă în titlul de proprietate emis pe numele autorului său N. P. C. se suprapune cu o parte din terenul pentru care s-a emis titlu de proprietate din litigiu, pe numele pârâtului M. M..
La interogatoriul ce i s-a luat, aflat la fila 229 din volumul 1 al dosarului, pârâtul M. M. a recunoscut că nu s-a înscris cu teren în C.A.P., dar a cumpărat o suprafață de teren de 3000 mp de la numita N. I., care se regăsește înscrisă în titlul său de proprietate, a declarat că la înscrierea dreptului de proprietate în cartea funciară a prezentat atât titlul de proprietate, cât și contractul de vânzare-cumpărare, înscrierea efectuându-se în timpul soluționării dosarului având ca obiect revendicare, că la înscriere s-a întocmit un proces-verbal de vecinătate, semnat de toți vecinii și că în urma măsurătorilor efectuate s-a găsit o suprafață de teren de 4700 mp, suprafața de teren în plus datorându-se comasărilor și mijloacelor de măsurare folosite.
Aproximativ aceleași răspunsuri la interogatoriu ca și pârâtul M. M. au fost date și de către pârâta M. I., care, însă, și-a pierdut calitatea de pârâtă, ca urmare a renunțării de către reclamant la judecarea cauzei în contradictoriu cu ea, dobândind ulterior calitatea de intervenientă, la ultimul termen de judecată acordat în cauză.
La interogatoriul ce i s-a luat, reclamantul a declarat că parcele 3433/1 se învecinează gard în gard cu terenul pârâților, că nu este adevărat că . alt amplasament, că autorul său a încheiat 3 contracte de vânzare-cumpărare și că nu a avut cunoștință de existența titlului de proprietate nr. 14.268/09.06.1994, pentru suprafața de teren de 5.040 mp.
Instanța constată că prin încheierea nr. 29.635/19.06.2009 a O.C.P.I. Iași, aflată la fila 164 dosar, volumul 1, s-a admis cererea formulată de pârâtul M. M. de intabulare a dreptului de proprietate pentru suprafața totală de teren de 4.677 mp, situată în intravilanul satului P., ., având în vedere titlul de proprietate nr._/06.10.1992, autorizația de construire nr. 40/05.07.2001 emisă de Primăria C. B., proces-verbal la terminarea lucrărilor, adeverința nr. 2683/17.03.2009 eliberată de Primăria C. B., certificat de atestare fiscală nr. 2684/17.03.2009, proces-verbal de vecinătate din data de 15.05.2009 și o declarație autentificată la un notar public.
Prin răspunsurile la interogatoriu formulate în scris, aflate la filele 160-166 din volumul 3 al dosarului, pârâta C. Locală de F. F. B., prin reprezentanții săi legali, a arătat că la data emiterii titlului de proprietate cu nr. 13.882/22.04.1993, pe numele autorului reclamantului N. C., ., tarlaua nr. 59, în suprafață de 4378 mp era situată în extravilanul satului P., ., însă nu există evidențe ale posesorilor pentru terenurile din extravilan, ci numai pentru cele din intravilan, că la data punerii în posesie măsurătorile nu se efectuau cu aparate tehnice de precizie, fapt care ar fi putut genera erori de măsurare, că nu cunoaște dacă planul parcelar din anul 1989 a fost recepționat de către O.C.P.I. Iași, însă planul respectiv nu prezintă ștampila instituție O.C.P.I. Iași, că pentru .-a atribuit numărul identificatorului cadastral din . parcelei nr. 3433, operațiunea fiind necesară deoarece . în extravilan, într-o zonă necadastrală, că la data emiterii titlului de proprietate nr. 13.882/22.04.1993 în beneficiul autorului N. P. C.. Zona, amplasată în extravilanul C. B., județul Iași, nu era numerotată cadastral, iar, în asemenea situație, terenului care apare în hărțile cadastrale fără număr cadastral, i se atribuie un număr cadastral din zona imediat învecinată, astfel că s-a atribuit terenului autorului reclamantului numărul de ./1, că terenul pe care este situată proprietatea de 1000 mp a pârâtului M., ce a făcut obiectul contractului de vânzare-cumpărare autentificat cu nr._/1991 este clar evidențiat în registrul agricol și registrul posesorilor pe numele autorului anterior, N. V., că este posibil ca în titlurile de proprietate emise pe numele autorului reclamantului să se fi înscris și suprafața de teren care nu figura în proprietatea acestuia în perioada 1951-1963 și că s-a avut în vedere că fosta proprietate a lui N. V. a rămas la dispoziția comunei respective, pentru care putea efectua puneri în posesie, pârâtul M. M. neavând rol în satul P., . și nici nu a deținut funcții în cadrul Primăriei B., județul Iași.
Instanța constată că între N. I. și pârâtul M. M. și soția acestuia a intervenit contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr._/24.10.1991, aflat în dosarul nr._ al Judecătoriei Iași, prin care pârâtul M. M. și soția sa au cumpărat suprafața de teren de 1000 mp de la numita N. I., iar, conform cererii nr. 1576/18.03.1991Muraru M. a solicitat constituirea dreptului de proprietate asupra unei suprafețe de te ren de 5000 mp.
A fost emis titlul de proprietate nr._/06.10.1992 pe numele pârâtului M. M. pentru suprafața de teren de 3000 mp, iar prin încheierea nr. 29.635/19.06.2009 a O.C.P.I. Iași s-a admis cererea pârâtului respectiv, în baza actelor depuse, de intabulare a dreptului de proprietate pentru suprafața totală de teren de 4.677 mp, situată în intravilanul satului P., ..
Potrivit concluziilor raportului de expertiză întocmit de expertul B. C. la Tribunalul Iași, în dosarul nr._, în recurs, suprafața de teren de 1000 mp cumpărată de pârâtul M. M. și soția sa de la numita N. I. nu coincide cu suprafața de teren revendicată de către reclamant.
Potrivit concluziilor raportului de expertiză întocmit la Judecătoria Iași în cauză de expertul G. C., suprafața de teren de 1000 mp cumpărată de pârâtul M. M. și soția sa de la numita N. I. este înscris în titlul de proprietate al acestora, că nu este identitate între această suprafață de teren și o parte din terenul înscris în titlul de proprietate nr._/1993, emis pe numele autorului reclamantului, că nu există un plan cadastral finalizat și avizat de către O.C.P.I., că numărul corect de parcelă care trebuie înscris în titlul de proprietate emis pe numele autorului reclamantului, terenul fiind într-o zonă necadastrală, urmează ca numărul corect de parcelă să fie stabilit de către C. Locală de F. F. B., că, la data emiterii titlului de proprietate nr._/22l04.1993, suprafața de teren de 4.378 mp, menționată în tarlaua nr. 59, ., era situată în extravilan la data emiterii titlului de proprietate nr. 13.882/22l.04.1993, dar terenul deținut nu respectă amplasamentul din titlul de proprietate,că, anterior emiterii titlului de proprietate nr. 13.882/22.04.1993, terenul din ., tarlaua nr. 59 era teren extravilan, la dispoziția pârâtei, C. L. de F. F. B., că ., tarlaua nr. 59 nu poate fi amplasată cadastral peste terenul din titlul de proprietate nr._/1992, emis pe numele pârâtului M. M., identificată în tarlaua nr. 14, parcelele 591/3, 592 și 593, dar acesta a îngrădit o suprafață de teren al cărei posesor, conform registrului posesorilor, a fost N. P. V. și că, conform registrului posesorilor, N. V. deținea întreaga parcelă nr. 591, în suprafață de 3.018 mp.
Expertul consultant M. I. și-a exprimat punctul de vedere că, din suprapunerea Planului de situație cu delimitarea terenului, aflat în posesia părților, peste planul cadastral intravilan . .. 59, rezultă cu certitudine faptul că terenul revendicat de către reclamant, respectiv . amplasamentul în extravilan, tarlaua nr. 59 și nu are legătură cu terenul vechi amplasament a lui N. P. V. și I., actual a pârâtului M. M..
Expertul consultant P. I.-M. și-a exprimat punctul de vedere că, ținând cont de titlul de proprietate nr. 13.928 eliberat pe numele D. E., ce are act și deține în fizic teren situat în . cu alte vecinătăți, reiese clar că autorul reclamantului N. C., nu a deținut teren identificat din punct de vedere cadastral în . aflându-se în zona necadastrală, aspect menționat și în procesul-verbal nr. 446/2013 al O.C.P.I. Iași.
Prin completarea la raportul de expertiză, expertul G. C. a precizat că nu s-au pus la dispoziție de către C. Locală planuri cadastrale cu zona necadastrală, iar diferența de teren ce nu este deținută de reclamant nu a fost identificată prin stabilirea unui amplasament precis din lipsă de planuri cadastrale sau schițe de punere în posesie, singura care poate să întocmească o schiță de punere în posesie fiind pârâta C. Locală de F. F. B..
Prin adresa nr. 14.676/12.11.2013 depusă la dosar, Primăria C. B., județul Iași, a adus la cunoștință instanței că, potrivit hărților cadastrale din evidența U.A.T. B., terenul fostă proprietate a lui N. C. este situat în tarlaua nr. 59, . nu în tarlaua nr. 59, . respectiv fiind într-o zonă necadastrală, iar atribuirea s-a făcut prin identificatorii cadastrali din imediata apropiere, cu precizarea că . se suprapune cu parcela din intravilan ..
Expertul G. C., prin completările de la fila 420 dosar, volumul 3, a confirmat că . suprapune cu . titlul de proprietate al pârâtului M. M..
Ulterior, prin adresa nr. 2453/20.02.2014, de la fila 1 din dosar, volumul 4, Primăria C. B. a revenit și a arătat că, deoarece în arhivă nu se găsesc schițele sau planurile parcelare ce au stat la baza emiterii titlurilor de proprietate nr._/22.04.1992 și nr. 13.717/06.10.1992, nu se poate preciza dacă este sau nu o suprapunere fizică a terenurilor din aceste două titluri de proprietate.
După ce pentru raportul de expertiză întocmit în dosarul de față la Judecătoria Iași a fost respinsă cererea expertului G. C. de avizare de către O.C.P.I. Iași, în mai multe rânduri, datorită obligativității avizării și a insistenței părților, față de dispozițiile Ordinului Ministrului Justiției nr. 1882/12.09.2011, a fost depus la dosar de către expert proces-verbal de recepție nr. 2209/20.06.2014, prin care expertiza a fost admisă, însă răspunderea pentru corectitudinea întocmirii planului de amplasament și delimitare și pentru corespondența lui cu realitatea revine expertului judiciar, care are obligația să execute măsurătorile la fața locului, cu precizarea că, conform bazei grafice de date de la O.C.P.I. imobilul identificat de expert se suprapune peste imobilul cu numărul cadastral 3235, din C.F. 60.199.
A fost invocată excepția de nelegalitate a respectivului proces-verbal de recepție de către intervenientă.
Instanța constată că excepția respectivă este întemeiată, deoarece mențiunile din respectivul proces-verbal sunt în contradicție cu expertizele efectuate în cauză, inspectorii de la O.C.P.I. lăsând toată răspunderea în sarcina expertului, în condițiile în care din expertizele efectuate în cauză rezultă că nu există planuri cadastrale definitive pentru suprafața de teren din litigiu.
Instanța reține că din expertizele aflate la dosar, reiese că terenul din litigiu era situat cu certitudine în extravilanul C. B., la data emiterii titlului de proprietate nr._/1993 și, așa cum s-a reținut și prin decizia Tribunalului Iași, prin care s-a casat prima hotărâre a Judecătoriei Iași din litigiul de față, reclamantul solicită să se constate nulitatea parțială a titlului de proprietate nr._/1992, numai în condițiile în care se constată că terenul revendicat de el este situat în intravilan și nu în extravilan, așa cum a fost înscris în titlul de proprietate nr._/22.04.1993, emis pe numele autorului său N. P. C..
Față de aceste considerente, văzând și prevederile art. III din Legea nr. 169/1997 și ale celorlalte legi privind fondul funciar, instanța va respinge excepțiile invocate în cauză, va admite cererea de intervenție accesorie, va admite excepția de nelegalitate a procesului-verbal de recepție nr. 2209/2014, emis la data de 20.06.2014 de O.C.P.I. Iași, iar pe fond va respinge acțiunea principală și acțiunea conexă, constatând că din eroare a fost trecut pe citativ P. C. B., județul Iași, deoarece acesta a fost parte doar în dosarul nr._ al Judecătoriei Iași, soluționat separat, din acel dosar fiind disjunsă acțiunea ce face obiectul dosarului de față.
Văzând și dispozițiile art. 274 Cod procedură civilă,”
Împotriva acestei sentințe a promovat recurs reclamantul N. A., solicitând admiterea recursului, modificarea în tot a sentinței instanței de fond și admiterea cererii de chemare în judecată prin care a solicitat îndreptarea erorii materiale strecurată în titlul autorului său cât și a cererilor conexe prin care a solicitat nulitatea absolută a titlului de proprietate al pârâtului, anularea documentației de carte funciară a pârâtului și la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii de recurs, recurentul N. A. a precizat, în sinteză, următoarele:
1. În mod nelegal instanța a admis excepția de nelegalitate a procesului-verbal de recepție a lucrării topo-cadastrale nr. 2209/2014, care nu este un act administrativ (condiție necesară pentru admisibilitatea excepției de nelegalitate). Recepția sau verificarea unei lucrări nu este un act cu caracter normativ care să producă efecte juridice, ci reprezintă în fapt o verificare a indicatorilor cadastrali ai terenurilor supuse expertizării. Prin Ordinul nr. 1882/12.09.2001 s-a instituit o întreagă metodologie tehnică în urma căreia se poate da sau nu avizul de recepție lucrării.
2. Instanța de fond nu a interpretat și nu a dat eficiență întregului material probator administrat în cauză, fundamentându-și hotărârea doar pe considerentele care au stat la baza admiterii excepției de nelegalitate. Invocă recurentul răspunsul la interogatoriu al C. L. B., concluzia fiind că terenul vechi amplasament al autorului său nu este în realitate amplasat în . fiind doar împrumutat, nefiind alocate sau formate parcelele 591/1 și 591/2. Prin ignorarea probelor din dosar instanța a considerat că între terenul autorului său și terenul din titlul pârâtului nu există suprapunere.
Instanța nu a avut în vedere că prin raportul de expertiză G. C. se menționează că terenul din titlul reclamantului este același cu terenul din titlul pârâtului, fiind evident în fața unei suprapuneri.
Expertul principal a constatat că nu există suprapunere, însă ceea ce interesează instanța este dacă între terenul înscris în titlul reclamantului și identificat prin indicarea vecinilor există suprapunere cu terenul înscris în titlul pârâtului.
3. Instanța nu a ținut cont de faptul că tatăl său a vândut suprafața de 1768 mp din totalul suprafeței de 4378 mp teren arabil, amplasat în T59 . obiectul vânzării nu l-a constituit și suprafața de 2610 mp.
4. Motivele de nulitate absolută invocate nu au fost analizate de către instanța de fond. A argumentat în esență recurentul că prin titlul nr._/06.10.1992 s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea pârâtului și nu constituirea.
5. Instanța nu a avut în vedere faptul că prin titlul de proprietate al pârâtului „nu avem” validarea dreptului de proprietate, dar și faptul că acesta nu putea să fie beneficiarul nici al constituiri, nici al reconstituirii dreptului de proprietate.
6. Instanța de fond a pronunțat o hotărâre nelegală deoarece pârâtul pentru suprafața de 1000 mp are două titluri de proprietate și a intabulat suprafața de 4677 mp. A susținut pârâtul că terenul a aparținut lui N. V. dar acesta era înscris în registrul agricol doar cu suprafața de 1800 mp, astfel că minusul recurentului își găsește corespondentul doar în plusul terenului înscris în titlul de proprietate al pârâtului.
7. Instanța nu a avut în vedere că terenul identificat în titlul autorului recurentului, în intravilan, ., 587, 588 . vecini cu terenul din . 59; terenul este parte intravilan, în condițiile în care terenul pârâtului este doar intravilan, iar pe latura de sud acesta se învecinează doar cu autorul recurentului – N. C..
Intimații M. M. și M. I. au solicitat, prin întâmpinare, respingerea recursului ca nefondat.
1. Au susținut intimații că autorul reclamantului, N. C., a primit în plus teren în temeiul Legii nr. 18/1991 față de evidențele din rolul agricol. Conform rolului a deținut 1,18 ha și i s-au emis titluri de proprietate pentru 1,75 ha.
Deși pe teritoriul comunei B. autorul reclamantului-recurent a deținut doar 0,68 ha, prin titlul de proprietate nr._/22.04.1993 i se atribuie 1 ha care include și suprafața de 2610 mp revendicată, care nu se justifică cu nici un act de proprietate.
Acțiunea reclamantului are un scop ilicit, acela de validare a fraudei printr-o hotărâre judecătorească și de a-și „reconstitui”, pe numele său, încă un drept de proprietate exclusiv pentru o suprafață de 2610 mp teren î perimetrul solei 14, parcelele 591 și 593 (teren intabulat de către pârâți).
2. În cererea de recurs recurentul solicită îndreptarea erorii materiale în ceea ce privește suprafața de 4677 mp teren „care a fost trecută în extravilan și nu intravilan . titlul de proprietate nr._/22.04.1993 în „extravilan” este înscrisă suprafața de 4378 mp în sola 59 . al acțiunii sale) și nu suprafața de 4677 mp menționată în cererea de recurs.
3. În mod temeinic a constatat instanța de fond că . 59, de 4378 mp, s-a înscris corect în „extravilan” și nu există pretinsa eroare invocată.
Faptul că, ulterior, prin extinderea „intravilanului” satului P. s-a cuprins și . – sola 59 nu justifică modificarea titlului de proprietate.
4. Motivul nr. 1 din cererea de recurs, referitor la procesul-verbal de recepție nr. 2209/20.06.2014 emis de O.C.P.I. Iași, este neîntemeiat. Acest act este nelegal, este un act de decizie administrativă, individual, emis de această autoritate publică prin care validează un plan de amplasament falsificat.
5. Motivele 2, 3 și 7 din cererea de recurs sunt neavenite.
6. În ceea ce privește motivele de la punctul 4, 5 și 6, privind titlul de proprietate al pârâților, instanța de fond s-a conformat dispozițiilor art. 315 (1) Cod procedură civilă, ținând seama de dezlegarea dată de instanța de recurs (Decizia nr. 725/18.03.2012).
În această fază procesuală s-au depus la dosar înscrisuri.
Analizând legalitatea și temeinicia sentinței civile recurate, motivele de recurs invocate și dispozițiile aplicabile, Tribunalul constată fondat recursul promovat de N. A. în ceea ce privește soluția dată de prima instanță excepției de nelegalitate a procesului-verbal de recepție nr. 2209/2014 emis la data de 20.06.2014 de către O.C.P.I. Iași.
Nelegalitatea acestui act a fost invocată de către pârâții M. M. și M. I., care au apreciat că procesul-verbal de recepție nr. 2209/20.06.2014 emis de O.C.P.I. este un act administrativ căruia i se aplică dispozițiile Legii nr. 554/2004.
Conform art. 2 lit. c din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, actul administrativ este un act unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, în vederea organizării – executării legii sau a executării în concret a legii, care dă naștere, modifică sau stinge raporturi juridice.
În categoria actelor administrative unilaterale cu caracter individual intră de exemplu actele de atribuire a unui teren pentru construirea de locuințe, actele stabilire a impozitului, certificatul de urbanism, autorizația de construcție etc.
În speță, procesul-verbal de recepție nr. 2209/2014 a cărei nelegalitate se invocă pe baza Legii nr. 554/2004, a fost emis de O.C.P.I. Iași în aplicarea dispozițiilor O.G. nr. 2/2000 privind expertizele. În concret, lucrarea de expertiză judiciară topo-cadastrală dispusă de către instanță în cauza prezentă a fost avizată tehnic de către O.C.P.I. prin procesul-verbal de recepție nr. 2209/20.06.2014. În mod corect susține recurentul că acest proces-verbal de recepție nu este un act administrativ deoarece recepția sau verificarea unei lucrări de expertiză reprezintă în fapt o verificare a indicatorilor topo-cadastrali supuși expertizării.
De altfel, aceasta a fost și soluția pronunțată de instanța de contencios în cererea de anulare a procesului-verbal de recepție nr. 2209/20.06.2014 promovată de M. M. și M. I. pe cale separată (Dosar nr._ în care s-a pronunțat sentința nr. 369/12.03.-2015 CA).
Prin urmare, instanța de recurs constată întemeiat recursul bazat pe acest motiv așa încât îl va admite și va modifica în parte sentința recurată prin respingerea excepției de nelegalitate a procesului-verbal de recepție nr. 2209/20.06.2014 emis de O.C.P.I. Iași.
Referitor la celelalte motive de recurs, instanța constată că acestea nu sunt întemeiate.
Astfel, demersul procesual a fost inițiat de recurentul N. A. la data de 18.10.2010, care, în cererea formulată în contradictoriu cu pârâții M. Th. M., M. N., C. Județeană de F. F. Iași și C. Locală de F. F. B., a solicitat în principal constatarea nulității absolute a titlului de proprietate nr._/06.10.1992 emis în favoarea lui M. Th. M..
Suprafața pentru care se cerere constatarea nulității absolute nu rezultă cu claritate din petitul acțiunii întrucât se invocă atât o lipsă a dreptului la reconstituire a pârâților M. pentru toți cei 3000 mp corelativ cu o îndreptățire la reconstituire a autorului reclamantului la diferența de 1800 mp (reconstituiți fiind doar 1 ha).
De asemenea, reclamantul invocă și faptul că suprafața de 2610 mp din titlul de proprietate al autorului său nr._/22.04.1993 ar fi ocupată de către pârâți fără a explica dacă acest teren este ocupat de pârâți fără titlu sau este inclus în titlul de proprietate a cărui nulitate se solicită. Această ultimă precizare ar fi de esența unei acțiuni în revendicare, acțiune care de altfel a și fost promovată pe cale separată de către N. A. în cadrul dosarului nr._ al Judecătoriei Iași și care a fost respinsă prin sentința civilă nr. 6605/23.04.2010 (f. 129-130 din dosarul disjuns).
Întrucât obiectul acțiunii nu era clar formulat, reclamantului i s-au cerut în mod expres precizări cu privire la pretențiile formulate.
În consecință, reclamantul a formulat cerere de modificare a acțiunii solicitând constatarea nulității absolute parțiale a titlului de proprietate nr._/06.10.1992 emis pe numele M. Th. M. pentru suprafața de 600 mp, obligarea Comisiilor de fond funciar la emiterea titlului de proprietate [probabil pentru această suprafață de 600 mp] și radierea din Cartea funciară a terenului cu nr. cadastral 3235 CF_ [fără indicarea suprafeței ce se cere a fi radiată].
Motivarea cererii de modificare nu concordă însă cu petitul ei întrucât reclamantul face din nou referire la suprafața de 2610 mp care este înscrisă în titlul de proprietate al autorului său (pentru care precizează totuși că a formulat pe cale separată o acțiune în revendicare) cât și la suprafața de 1800 mp despre care susține că este validată dar pentru care nu s-a emis titlu de proprietate pentru că „este înscris în mod fraudulos și deținut de M. Th. M. și soția acestuia, fiind înscris în titlul de proprietate emis pe numele acestuia”.
Aceeași ambiguitate în formularea petitului acțiunii cât și în motivarea ei a adoptat-o reclamantul N. A. și în dosarul nr._/245/2010 (conexat la prezenta cauză) în care solicită în contradictoriu cu aceeași pârâți constatarea nulității absolute a titlului de proprietate nr._/16.10.1992 emis „pe numele M. Th. M.”, fără a indica suprafața pentru care se impune a fi constatarea nulității absolute dar cu referire din nou la cei 2610 mp din titlul de proprietate al tatălui său, precum și la cei 1800 mp care i se cuvin ca diferență la reconstituire (are T.P. pentru 10.000 mp [1 ha], dar tatăl său a fost înscris în CAP cu 1,18 ha).
În plus, în cadrul acestei acțiuni reclamantul a solicitat și îndreptarea erorii materiale din titlul autorului său nr._/22.04.1993 în sensul că .. 3433/1 din tarlaua 59 să fie trecută în intravilan.
Acțiunea inițială a reclamantului N. A. a fost respinsă de Judecătoria Iași pentru lipsa calității procesuale a reclamantului (sentința civilă_/22.12.2010).
În recursul promovat de către N. A. acesta face referiri la cu totul alte suprafețe de teren indicate la fond, precizând: „parte din terenul de 2610 mp este deținută de către intimați fără titlu de proprietate” [pentru această suprafață de teren neindicată în concret calea acțiunii fiind revendicarea], „810 mp este suprapunere și titlul trebuie anulat” [mențiune care este în contradicție cu cererea modificatoare în care se referă la 600 mp], iar pentru 900 mp „sunt validat și nu am titlu de proprietate, motiv pentru care titlul trebui anulat și cu această suprafață de teren” [ar rezulta din adunarea acestor două suprafețe o suprafață de 1700 mp care iar diferă de obiectul cererii modificatoare a reclamantului].
Cauza a fost trimisă spre rejudecare prin Decizia civilă nr. 725/16.03.2012 a Tribunalului Iași.
În rejudecare, reclamantul N. A. nu a făcut precizări suplimentare cu privire la obiectul acțiunii.
În această fază procesuală, a rejudecării cauzei de către Judecătoria Iași, s-au depus la dosar înscrisuri, s-au luat interogatorii părților și s-a efectuat o expertiză topo-cadastrală.
Tribunalul constată că în beneficiul lui N. P. C. (autorul reclamantului N. C. A.) s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate pentru o suprafață de 1,7540 ha, eliberându-se trei titluri de proprietate.
- TP nr._/09.06.1994 pentru suprafața de 0,5040 ha (5040 mp);
- TP nr._/22.04.1993 pentru suprafața de 1 ha (10.000 mp);
- TP nr._/14.08.1995 pentru suprafața de 0,25 ha (2500 mp teren cu vegetație forestieră), acesta din urmă fiind emis chiar pentru reclamantul N. A..
C. Locală de F. F. a C. B. a precizat, aspect constatat de altfel și de către instanță, că lui N. P. C. i s-a reconstituit în baza Legii 18/1991 o suprafață mai mare decât cea evidențiată în rolul agricol (respectiv 1,75 ha în loc de 1,18 ha).
Referindu-ne la acțiunea de față, Judecătoria Iași a verificat temeinicia cererii constatării nulității titlului prin raportare la o eventuală suprapunere între terenul din titlul nr._/22.04.1993 al autorului reclamantului și terenul titlul pârâtului M. Th. M. nr._/06.10.1992 emis pentru suprafața de 3000 mp care este situată în totalitate în intravilanul satului P., . în T14 P 591/3, 523 mp în T14 P592 și 113 mp în T14 P593).
În concluziile scrise depuse la Judecătoria Iași în rejudecare reclamantul a făcut referiri la suprafața de 2610 mp arătând totuși în mod contradictoriu fie că face parte în totalitate din titlul de proprietate al pârâtului, fie că solicită constatarea nulității absolute a acestui titlu doar pentru 600 mp.
Tribunalul constată că pentru verificarea eventualei suprapuneri invocată în cauză s-a dispus efectuarea unei expertize topo-cadastrale, obiectivele stabilite de către instanță (în număr de 19) fiind complexe și menite a clarifica situația juridică și faptică a terenului în litigiu (2610 mp).
Tribunalul reține că titlul d proprietate nr._/22.04.1993 prezentat de către reclamantul N. A. a fost emis în beneficiul autorului acestuia – N. P. C. – pentru suprafața de 1 ha (10.000 mp), suprafață ce este delimitată de mai multe parcele aflate atât în intravilan (2622 mp) cât și în extravilanul satului P., . (7378 mp).
Suprafața de 7378 mp din extravilan este formată din suprafața de 4378 mp situată în T59 P3433/1 și din suprafața de 3000 mp situată în T57 P3385/15.
Din suprafața de 4373 mp situată în T59 P3433/1 N. C. a înstrăinat 1768 mp, restul de 2610 mp fiind chiar suprafața în litigiu.
De asemenea, N. C. a înstrăinat și cealaltă parcelă de 3000 mp aflată în extravilan cât și toate parcelele situate în intravilan.
Cu privire la P 3433/1 aflată în T59, aceasta are în mod corect amplasamentul situat în extravilanul localității potrivit expertizei și precizărilor C. B. care a arătat că la data emiterii titlului de proprietate nr._/22.04.1993 pe numele lui N. C., această parcelă era situată în extravilanul comunei B..
Împrejurarea că ulterior limitele intravilanului comunei B. s-au modificat nu constituie și un motiv de modificare a titlului de proprietate, de „îndreptare eroare materială” cum susține reclamantul.
Cu privire la numerotarea cadastrală, . că la data emiterii titlului de proprietate nr._//22.04.1993 această zonă de teren din extravilanul comunei B. nu era numerotată cadastral, astfel încât i s-a atribuit un număr cadastral din zona învecinată respectiv T59 P3433/1 (fila 171 dosar fond rejudecare vol. I). Expertul a precizat (fila 273) că numărul corect de parcelă va fi stabilit de către C. Locală de fond funciar în urma unui plan . parcursul judecății . că terenul din P3433/1 al reclamantului a fost trecut incorect ca fiind situat în P3433/1, corect fiind T59 P3439/3, teren care nu are legătură totuși cu . intravilanul satului P..
Analizând titlul pârâtului se constată că acesta este emis pentru suprafața de 3000 mp, terenul fiind situat în totalitate în intravilanul localității P. astfel:
- 2364 mp în T14 P591/3
- 523 mp în T14 P 592
- 113 mp în T14 P593.
Pretinsa suprapunere invocată de către reclamant vizează terenul cuprins în titlul pârâtului în T14 P591/3.
Expertul principal desemnat în cauză a concluzionat că terenul înscris în titlul de proprietate al lui N. P. C. nu este același cu cel înscris în titlul de proprietate al pârâtului M. M..
Instanța nu poate reține afirmațiile reclamantului potrivit cărora P 3433/1 ar fi situată de fapt în P 591/3 (.), afirmație care nu este susținută de probele de la dosar.
Criticile recurentului privind faptul că pârâtul a beneficiat în fapt de constituire și nu de reconstituire pentru care nu avea nici un drept, că are și titlu de proprietate și contract de vânzare-cumpărare pentru suprafața de 1000 mp, că are intabulată o suprafață mai mare decât cea menționată în titlu nu interesează cauza decât în măsura în care reclamantul justifică proprietatea pentru terenul din titlul pârâtului și dovedește cu certitudine suprapunerea celor două titluri.
Astfel, expertiza a precizat că terenul din P 591 în suprafață de 3018 mp a aparținut lui N. V. și a fost divizat în P 591/3 – 2364 mp, restul de 654 mp fiind situat în P591/1 și P591/2 care nu au putut fi identificate.
În ceea ce privește terenul din P3433, acesta a avut suprafața totală de 7000 mp din care 4378 mp au fost înscriși în titlul reclamantului, 5000 mp în titlul de proprietate al numitului D., iar 1156 mp sunt la dispoziția C. . B..
Referitor la terenul pârâtului, reiese din actele dosarului că înscrierea în Cartea Funciară a pârâtului M. Th. M. s-a făcut pentru 4677 mp (cu 1677mp mai mult decât suprafața din titlu), suprafață pe care pârâții au și îngrădit-o, dar o eventuală ocupare de către pârâți, în această modalitate, a terenului din P3433/1 a reclamantului nu face obiectul cauzei de față în care se verifică strict condițiile de legalitate ale titlului de proprietate contestat în raport cu îndreptățirea la reconstituire a reclamantului pentru acest teren.
Tribunalul a reținut că expertul consultant al reclamantului, P. I. M., a specificat în raportul său de expertiză că terenul din . suprapune cu terenul din . care însă nu e argumentată în nici un fel.
În plus, raportul de expertiză al acestui expert conține, din punctul de vedere al instanței, mai multe afirmații confuze și chiar contradictorii:
- expertul afirmă că suprafața de 2610 mp este în posesia pârâților fără a preciza dacă această suprafață face parte din suprafața de 3000 mp înscrisă în titlul pârâtului sau din suprafața de 1677 mp înscrisă în CF nr._ peste titlu (pârâtul are emis titlu de proprietate pentru 3000 mp dar intabulați 4477 mp).
De asemenea, expertul a arătat că parte din terenul revendicat de reclamant în suprafață de 1200 mp este situat în . care însă nu este inclusă în titlul pârâților.
Ulterior, expertul arată că există o suprapunere (?) pentru suprafața de 2877 mp din care 1200 mp se află în titlul pârâților, iar restul de 1677 mp este deținut de către pârâți fără acte. În contradicție cu cele prezentate anterior, ulterior expertul precizează că . suprapune parțial pe . 2877 mp teren.
De altfel, experții sun unanimi în concluzia că terenul din P 3433/1 din T59 în suprafață de 4378 mp nu reprezintă vechiul amplasament al lui N. C., instanța reținând că acesta are reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața de 1,5040 ha, iar în rol figura cu suprafața de 1,18 ha.
Netemeinicia cererilor reclamantului rezultă chiar din susținerile acestuia care în cursul judecății a indicat că titlul său trebuie „îndreptat” în sensul că . fie trecută în P591/1 și P 591/2, terenul din titlul pârâtului fiind situat în P 591/3, P592 și P593.
În consecință, Tribunalul va admite recursul reclamantului N. A. numai în ce privește procesul-verbal de recepție nr. 2209/20.06.2014 emis de O.C.P.I. Iași pentru care va respinge excepția de nelegalitate, restul motivelor de recurs fiind neîntemeiate pentru argumentele mai sus prezentate.
Văzând și dispozițiile art. 274 Cod procedură civilă privind cheltuielile de judecată,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul formulat de reclamantul N. A. împotriva sentinței civile nr._/13.11.2014, pronunțată de Judecătoria Iași, sentința pe care o modifica in parte, in sensul că:
Respinge excepția de nelegalitate a procesului-verbal de recepție nr. 2209/2014 emis la data de 20.06.2014 a O.C.P.I. Iași.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței recurate care nu contravin prezentei decizii.
Obliga intimații M. M., M. I. sa plăteasca recurentului suma de 400 lei, cheltuieli de judecata(onorariu avocat redus in recurs).
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 05.06.2015.
Președinte, P. T. | Judecător, C. A. | Judecător, M. M. |
Grefier, G. I. |
Red. M.M.
Tehn. M.M.D.
2 ex./02.09.2015
Judecător fond M. O.
| ← Uzucapiune. Sentința nr. 1394/2015. Tribunalul IAŞI | Întoarcere executare. Decizia nr. 872/2015. Tribunalul IAŞI → |
|---|
