Fond funciar. Decizia nr. 719/2014. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 719/2014 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 13-10-2014 în dosarul nr. 719/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 13 Octombrie 2014
Președinte - Doinița T.
Judecător M. S.
Grefier A. M.
DECIZIE CIVILĂ Nr. 719/2014
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe apelant D. M. M. prin av. C. V. și pe intimat C. JUDEȚEANĂ P. A. L. F. FUNCIAR IAȘI, având ca obiect fond funciar plângere împ.hot..> La apelul nominal făcut în ședința publică lipsesc părțile.
Procedura este completă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din data de 29.09.2014, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când instanța, din lipsă de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea pentru 06.10.2014 și pentru astăzi, când,
TRIBUNALUL
Deliberând asupra apelului civil de față, constată următoarele:
La data de 27.08.2013 pe rolul Judecătoriei H. a fost înregistrată sub nr._ plângerea formulată de reclamantul D. M. M., domiciliat în municipiul Iași, ., . 2, ap.7, CNP_, prin reprezentant convențional Cabinet de Avocat C. V., cu sediul în Iași, ., ., etaj 3, . în contradictoriu cu pârâta C. Județeană Iași, împotriva Hotărârii Comisiei Județene Iași nr.106/18.09.2000, plângere prin care reclamantul a solicitat anularea hotărârii sus-menționate în ce privește art.2 Anexa 28 poz.2, precum și reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 24,74 ha teren, situate pe raza comunei Erbiceni, jud. Iași.
În motivarea plângerii formulate, reclamantul a arătat că este moștenitorul bunicului său, D. P., care a avut în proprietate pe raza comunei Erbiceni, jud. Iași, o suprafață de 34,24 ha, aspect care rezultă din copia rolului agricol, poz.75. A mai arătat reclamantul că bunicul său, D. P., a avut mai mulți copii, printre care și D. P. M., tatăl reclamantului, născut la data de 01.11.1923, decedat la data de 19.12.1995. De asemenea, reclamantul a învederat că după . Legii nr.18/1991 moștenitorii defunctului D. P. au formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate după tatăl lor, acestora fiindu-le reconstituit dreptul cu privire la suprafața de 9,5 ha teren ( întrucât legea 18/1991 în forma inițailă prevedea posibilitatea reconstituirii cu suprafața maximă de 10 ha, din care s-a scăzut un procent de 5 %), fiind emis T.P. nr._/08.01.1992. A mai arătat reclamantul că odată cu . Legii nr.169/1997, moștenitorii lui D. P. au formulat din nou cerere de reconstituire a dreptului de proprietate și pentru suprafața de teren ce depășea cele 10 ha, cerere înregistrată sub nr.1/20.11.1997 la C. Locală Erbiceni, cerere care nu a fost soluționată, motiv pentru care moștenitorii s-au adresat Comsiei Locale pentru a le comunica situația cererii lor. P. adresa nr.3893/31.07.2013 C. Locală le-a comunicat că cererea a fost invalidată de C. Județeană Iași prin Hotărârea nr.106/18.09.2000, ocazie cu care le-a fost comunicată și această hotărâre, astfel încât prezenta plângere a fost formulată în termen legal. Precizând că dovada calității de moștenitor a fost făcută cu actele de stare civilă, iar dovada dreptului de proprietate cu copia Registrului Agricol, reclamantul a arătat că hotărârea Comisiei Județene este nelegală, în condițiile în care soluția de invalidare nu este motivată în fapt și în drept.
În drept, reclamantul a invocate dispozițiile art.9 alin.1, art.10 alin.1 din Legea nr.169/1997, solicitând, în dovedire, încuviințarea probei cu înscrisuri, respectiv documentația care a stat la baza emiterii hotărârii Comisiei Județene contestate, reclamantul anexând, la cererea formulată, o . înscrisuri, respective: adresa nr.3893/31.07.2013 emisă de Primăria Comunei Erbiceni, HCJ nr.106/18.09.2000, procesul-verbal din data de 30.08.2000 înregistrat sub nr.2371/29.08.2000, cererea nr.1/20.11.1997, TP nr._/08.01.1992, rol agricol D. P. și acte de stare civilă ( f.5-22).
P. sentința civilă nr. 583 din 14.01.2014 Judecătoria Hîrlău a respins ca nefondată plângerea formulată de reclamantul D. M. M., împotriva Hotărârii Comisiei Județene Iași nr.106/18.09.2000.
A respins ca nefondată cererea de emitere de către C. Județeană Iași a unei noi hotărâri prin care să se valideze propunerea Comisiei Locale de fond funciar Erbiceni, privind reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 24,74 ha teren situat pe raza comunei Erbiceni, jud. Iași.
A luat act de faptul că în cauză nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
A reținut instanța de fond următoarele considerente:
P. cererea înregistrată la Primăria Comunei Erbiceni sub nr.2310 /21 martie 1991 numiții D. C., G. Clotilda și D. M., în calitate de fiii ai defunctului D. P., au solicitat, în temeiul dispozițiilor Legii nr.18/1991, în forma în vigoare la acea dată, reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața totală de 38 ha, din care 3 ha în intravilan Erbiceni, iar 35 ha în extravilan Erbiceni. ( fila 85).
Cererea formulată a fost validată doar pentru suprafața de 10 ha teren, astfel cum rezultă din Anexa de validare de la fila 86 dosar, fiind ulterior emis Titlul de proprietate nr._/08.01.1992 ( fila 16) pe numele D. I.L., D. P. M., D. P.C. și G. Clotilda pentru suprafața totală de 9 ha și 5000 mp teren situat pe raza satului Bîrlești, . ( f.16).
Ulterior, după . Legii nr.169/1997, la Primăria Comunei Erbiceni, jud. Iași a fost înregistrată sub nr.1/20.11.1997, cererea formulată de numiții D. C., G. Clotilda și reclamantul D. M. ( fiul lui D. P. M., decedat la data de 19.12.1995-fila 18) prin care aceștia au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate asupra diferenței de teren care a aparținut autorilor D. P. și D. L.. În cererea formulată sus-numiții au precizat faptul că în baza Legii nr.18/1991 le-a fost reconstituit dreptul de proprietate doar asupra suprafeței de 9,5 ha din totalul de 38 ha, din care 3 ha teren situat în intravilan și 35 ha teren situate în extravilan.
La cererea formulată au fost anexate acte de stare civilă ( respectiv certificate de deces ale defuncților D. P. M. și D. I. L., precum și certificate de naștere D. C. și D. M. M.) și copie de TP nr._/08.01.1992 ( f.47-51).
C. Locală de Fond Funciar Erbiceni a înaintat Comisiei Județene Iași pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor propunerea privind reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului sus-menționat cu privire la care s-a formulat cererea înregistrată sub nr.1/20.11.1997.
P. Hotărârea Comisiei Județene Iași nr.106/18.09.2000 ( f.43-46) C. Județeană Iași pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor a invalidat un număr de 4 de cereri de reconstituire, printre care și cererea formulată de reclamant și de celilalți moștenitori ai defunctului D. P., astfel cum rezultă din art.2 Anexa 28 poziția 2 din hotărârea sus-menționată.
P. cererea formulată, reclamantul a învederat că în mod nelegal C. Județeană Iași a invalidat propunerea Comisiei Locale de Fond Funciar Erbiceni privind reconstituirea dreptului de proprietate cu privire la diferența de 24,74 ha teren situat pe raza comunei Erbiceni, jud. Iași, precizând că dovada calității de moștenitor a solicitanților a fost făcută cu actele de stare civilă depuse, iar dovada dreptului de proprietate asupra acestei suprafețe de teren, anterior colectivizării, a fost făcută cu copia Registrului Agricol al defunctului D. P..
Instanța observă că Registrul agricol după defunctul D. P. nu se regăsește nici în cadrul documentației aferente TP nr.51.022/08.01.1992 ( atașată la dosar) și nici în cadrul documentației aferente Hotărârii Comisiei Județene nr.106/18.09.2000, înaintată la dosar la solicitarea instanței.
Pe de altă parte, instanța observă că reclamantul a anexat la cererea de chemare în judecată copie certificată pentru conformitate cu originalul de pe Registrul agricol al defunctului D. P. din anii 1948-1951, din care rezultă că la nivelul anului 1950 acesta figura înscris cu suprafața totală de 34,34 ha teren, același înscris fiind depus și de C. Locală de Fond Funciar Erbiceni la fila 77 dosar.
La solicitarea instanței, C. Locală de Fond Funciar Erbiceni a depus la dosarul cauzei copie de pe Registrul Agricol al defunctului D. P. aferent anilor 1959-1963, din care rezultă că defunctul figura în evidențe la nivelul anilor 1959-1962 cu suprafața de 2, 48 ha teren ( fila 113dosar).
Potrivit art. 11 alin. 1 din legea nr. 18/1991, republicată ,,suprafața adusă în cooperativa agricolă de producție este cea care rezultă din: actele de proprietate, cartea funciara, cadastru, cererile de înscriere în cooperativă, registrul agricol de la data intrării în cooperativă, evidențele cooperativei sau, în lipsa acestora, din orice alte probe, inclusiv declarații de martori.’’
Întrucât registrul agricol reprezintă un înscris autentic, iar înscrierea datelor se face pe baza declarațiilor persoanelor interesate, agentul instrumentator limitându-se doar sa ateste declarațiile persoanelor interesate, instanța consideră ca registrul agricol face dovada, în ce privește persoanele înscrise, doar până la proba contrarie. Deoarece în registrul agricol din anul 1950 apare o suprafață de teren arabil de 34, 24 ha, iar ulterior, în registrul agricol din anul 1959 -1962 este înscrisă o suprafață de teren agricol arabil de 2,48 ha, se prezumă ca această ultimă suprafață a fost deținută de antecesorul reclamantului anterior colectivizării. De aceea, reclamantul avea sarcina probei cu privire la faptul ca suprafața terenurilor pe care antecesorul sau le-a avut în proprietate este mai mare decât cea înscrisa în registrul agricol. Or, reclamantul nu a dovedit cu acte primare de proprietate sau prin alte mijloace de probă că antecesorul sau ar fi deținut în proprietate o suprafață mai mare de terenuri agricole decât cea înscrisă în registrul agricol.
Astfel, având în vedere cele expuse mai sus, instanța reține că în mod corect C. Județeană de fond funciar a invalidat cererea de retrocedare formulată de reclamant, iar prezenta sa plângere împotriva Hotărârii nr. 106/18.09.2000 apare ca nefondată și urmează a fi respinsă.
Împotriva acestei sentințe in termen legal a declarat apel reclamantul D. M.M., formulând următoarele critici:
In calitate de moștenitor al bunicului sau, D. P., a dovedit ca autorul sau a avut in proprietate suprafața de 34,24 ha teren situate pe raza comunei Erbiceni, jud. Iași, asa cum rezulta fara dubiu din registrul agricol, pozitia 75. Unul dintre cei trei copii ai acestuia, D. M., a fost tatal reclamantului.
Odată cu apariția Legii 181991 moștenitorii numitului D. P. au formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate, obținând astfel 9,5 ha adică maximul prevăzut de lege după reținerea cotei de reducere de 5%. A fost eliberat titlul de proprietate nr._ din 8.01.1992. În temeiul Legii 169/1997 au formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru diferența de 24,74 ha, cerere respinsa prin Hotărârea Comisiei Județene nr.106 din 18.09.2000. Greșit a fost respinsă plângerea formulata împotriva acesteia pe motiv ca nu sunt probe ale dreptului de proprietate. La nivelul anilor 1948-1951 D. P. figura in registrul agricol cu suprafața de 34,24 ha iar la nivelul anilor 1959-1963 figura cu 2,58 ha după preluarea terenului la GAC. Din înscrisul aflat la fila 112 rezulta ca la nivelul anului 1959 i se preluase acestuia terenul si rămăsese cu 2,58 ha, iar la nivelul anului 1963 mai rămăsese cu 0,30 ha teren. C. județeană învestită cu prima cerere de reconstituire a dreptului de proprietate a stabilit ca acesta a avut în proprietate suprafața de 34,24 ha, altfel nu s-ar fi reconstituit in favoarea moștenitorilor dreptul asupra 9,5 ha teren. Instanța de fond a omis faptul ca fila de registru agricol depusa in copie la fila 69 dosar fond face dovada faptului ca D. P. a avut in proprietate 34,24 ha teren, astfel ca nu mai erau necesare alte probe pentru dovada dreptului de proprietate. Instanța de fond nu a avut in vedere nici înscrisul de la fila 57, prin care C. de fond funciar Erbiceni a precizat ca D. P. avut in proprietate suprafața totala de 34,24 ha teren si că cererea acestuia de reconstituire este întemeiată. Invoca dispozițiile art. 8 alin 2 din Legea 18/1991. Instanța de fond nu a avut in vedere faptul ca procesul de colectivizare s-a desfășurat intre anii 1949-1963, astfel ca terenurile foștilor proprietari au fost aduse in CAP in mai multe etape .
Solicita admiterea apelului, schimbarea in tot a sentinței, admiterea plângerii.
Nu a fost formulată întâmpinare. Nu au fost administrate probe noi in apel.
Apelul este nefondat și va fi respins pentru următoarele considerente:
Soluția instanței de fond de respingere a plângerii formulate de către petent este legală și temeinică, susținută de considerente judicios expuse.
Potrivit art. 6 din Legea 1/2000 la stabilirea dreptului de proprietate prin reconstituire pentru terenurile agricole și forestiere comisiile constituite potrivit legii vor verifica in mod riguros existența actelor doveditoare prevăzute la art. 9 alin 5 din Legea 18/1991, republicată, precum și pertinența, verosimilitatea, autenticitatea și concludența acestor acte ținându-se seama și de dispozițiile art. 11 alin 1 și 2 din aceeași lege.
Potrivit art.11 din Legea 18/1991 „Suprafața adusă în cooperativa agricolă de producție este cea care rezulta din: actele de proprietate, cartea funciară, cadastru, cererile de înscriere în cooperativă, registrul agricol de la data intrării în cooperativă, evidențele cooperativei sau, în lipsa acestora, din orice alte probe, inclusiv declarații de martori.
Dispozițiile alin. (1) se aplică în mod corespunzător și în ceea ce privește suprafețele preluate de cooperativele agricole de producție în baza unor legi speciale sau în orice mod de la membrii cooperatori.
(2^1) Terenurile preluate abuziv de cooperativele agricole de producție de la persoanele fizice, fără înscriere în cooperativele agricole de producție sau de către stat, fără nici un titlu, revin de drept proprietarilor care au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate, pe vechile amplasamente, dacă acestea nu au fost atribuite legal altor persoane.”
Promovarea unei noi cereri de reconstituire pentru diferența dintre suprafața de teren ce a aparținut autorilor petentului și suprafața ce a fost deja reconstituită presupune analiza dovezilor aduse in argumentarea dreptului de proprietate a cărei reconstituire se cere in acord cu textele de lege invocate. Cercetând lucrările dosarului de fond Tribunalul constată că singurele probe aduse in sprijinul cererii de reconstituire sunt copia filei de registru agricol pentru anii 1948-1951 și înscrisurile ce fac dovada reconstituirii dreptului de proprietate in limita a 9,5 ha in procedura Legii 18/1991 in forma sa inițială.
In privința filei de registru agricol constată Tribunalul că D. P., autorul petentului, figurează cu suprafața totală de 34, 28 ha, rubricile care privesc detalierea acestei suprafețe pe categorii de folosință purtând mențiunea „anulat”, mai puțin cele corespunzătoare categoriei ”fânețe naturale-3 „ și „pășuni și islazuri-2,5 ha”. In privința mențiunii „anulat” Consiliul Local Erbiceni comunică instanței de fond că aceasta face referire, probabil, la terenul care i-a fost confiscat (expropriat). Apelantul susține, la rândul său, prin cererea de apel, că preluarea acestui teren s-a făcut succesiv, prin predarea sa la GAC. Fila de registru agricol nu indică, insă, o atare mențiune, la dosar nu există nicio dovadă a predării vreunei suprafețe de teren la GAC sau CAP pentru a se da curs susținerilor apelantului. Tot astfel, in absența oricărui element probatoriu care să permită corelarea mențiunii „anulat” de pe fila de registru agricol corespunzătoare anilor 1948-1951 cu procedura preluării terenului in orice modalitate de către stat Tribunalul nu are temeiuri pentru a reține realitatea unei astfel de proceduri. Mai mult, nu s-a depus niciun act de proprietate anterior anului 1948 pentru suprafața de 34,28 ha, pentru a se reține că anterior acestui an autorul petentului a avut in proprietate terenul solicitat. In aceste circumstanțe mențiunea „anulat” va fi apreciată ca indicând nulitatea înscrierii in registrul agricol a suprafeței de 34, 28 ha, potrivit sensului etimologic al termenului, neexistând elemente de probatoriu pe baza cărora să se poată măcar prezuma, cu caracter rezonabil, in sensul celor susținute de apelant și comisia locală. Poziția procesuală adoptată de C. locală Erbiceni, despre care apelantul face vorbire, nu are o valoare probatorie in sine, opinia acesteia este nerelevantă câtă vreme nu este susținută de probe la care toți factorii implicați in procedura reconstituirii dreptului de proprietate trebuie să se raporteze unitar, fie in faza administrativă a procedurii, fie in faza judiciară a acesteia, pentru că ambele se întemeiază pe aceeași lege, supuse acelorași condiții in privința probatoriului .
Reținând cele expuse cu referire la fila de registru agricol din anii 1948-1952, singura probă relevantă pentru cererea de reconstituire rămâne fila de registru agricol pentru perioada 1959-1962 in care D. P. figurează cu suprafața de 2,58 ha. Dată fiind reconstituirea dreptului de proprietate deja pentru 9,5 ha in considerarea aceluiași autor, petentul nu face dovada îndreptățirii sale la o reconstituire suplimentară. Susținerea potrivit căreia aceasta este suprafața de teren cu care a rămas după preluarea terenului de către GAC nu este dovedită. Pe fila de registru se află consemnate inițialele GAC, insă nu există nicio mențiune potrivit căreia terenul aici înscris este ulterior preluării restului de suprafață de către GAC. Nimic din conținutul dosarului nu indică preluarea vreunei suprafețe de către GAC.
In fine, împrejurarea că in temeiul acelorași acte s-a procedat la reconstituirea dreptului de proprietate pentru 9,5 ha, ceea ce nu ar fi fost posibil fără a se fi dat eficiență mențiunilor filei de registru agricol din anii 1948-1952, nu va fi primită de tribunal. Argumentele pe baza cărora s-a procedat la reconstituirea dreptului de proprietate in limita maximă prevăzută de Legea 18/1991 nu sunt cunoscute instanței, acestea nu au făcut obiectul judecății in speță; oricum, ele nu constituie o premisă obligatorie pentru instanța chemată să analizeze in temeiul unei noi cereri de reconstituire limita in care petentul este ori nu îndreptățit la o nouă reconstituire, analiză pe care este ținută să o realizeze pe baza criteriilor expuse de lege.
P. motivele expuse Tribunalul va respinge apelul, in temeiul art.480 alin 1 Cod pr.civilă, va păstra sentința apelată ca legală și temeinică.
P. ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul declarat de către reclamantul D. M. M., CNP_, domiciliat in Iași, ., ., ., jud. Iași, cu domiciliul ales la Cabinet Avocat C. V.- Iași, ., .. C, ., jud. Iași împotriva sentinței civile nr. 583 din 14.01.2014 pronunțată de Judecătoria Hîrlău, pe care o păstrează.
Definitivă.
Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței, astăzi, 13.10.2014.
Președinte, Doinița T. | Judecător, M. S. | |
Grefier, A. M. |
Red. și tehn/T.D./7.01.2015/4 ex.
Judecătoria Hîrlău: G. A.-M.
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 1163/2014. Tribunalul IAŞI | Contestaţie la executare. Decizia nr. 1188/2014. Tribunalul IAŞI → |
|---|
