Întoarcere executare. Decizia nr. 103/2012. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 103/2012 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 18-01-2012 în dosarul nr. 103/2012
Dosar nr. _
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 18 Ianuarie 2012
PREȘEDINTE - M. C.
Judecător E. C.
Judecător E. C. F.
Grefier D. N.
DECIZIE Nr. 103/2012
La ordine se află judecarea cauzei civile privind pe recurent ., și pe intimat T. C., intimat T. C., având ca obiect întoarcere executare.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă av. P. A., reprezentantul convențional al societății recurente . și av. P. M., reprezentantul convențional al intimatului T. C..
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței faptul că intimatul T. C. nu a depus la dosarul cauzei înscrisurile cu valoarea probatorie, pentru a solicitat la data de 26.10.201â1 amânarea cauzei.
Av. P. M., reprezentantul convențional al intimatului T. C. depune la dosarul cauzei un înscris ce emană de la B. E. L., arătând faptul că executorul a confirmat că suma poprită este de 5884 lei, diferența reprezentând onorariul de executare. Precizează faptul că nu mai are cereri de formulat la acest termen de judecată.
Nemaifiind alte cereri de formulat și probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fondul cauzei.
Av P. A., reprezentantul convențional al societății recurente ., solicită admiterea recursului, modificarea sentinței civile, admiterea acțiunii introductive și obligarea recurentului la plata cheltuielilor de judecată dispuse de către instanța de fond. Precizează faptul că pentru recurs nu solicită obligarea intimatului la plata cheltuielilor de judecată.
Av. P. M., reprezentantul convențional al intimatului T. C. solicită respingerea recursului formulat de către societatea recurentă . arătând că a fost dovedită componența sumelor, urmând ca instanța de recurs să păstreze sentința civilă dată de către instanța de fond ca fiind legală și temeinică. Raportat la cheltuielile de judecată, la prima zi de înfățișare recurentul a recunoscut acțiunea deci nu se pot solicita cheltuieli în recurs. Nu solicită obligarea recurentului la plata de cheltuieli de judecată.
Față de concluziile părților, instanța reține cauza spre soluționare.
TRIBUNALUL,
TRIBUNALUL,
Asupra recursului civil de față:
Prin sentința civilă nr. 5418/17.03.2011 a Judecătoriei Iași s-a admis în parte acțiunea formulată de reclamanta S.C. „O. P.” S.A. în contradictoriu cu pârâtul T. C..
A fost obligata pârâtul la plata sumei de 5884 lei către reclamanta S.C O. P. S.A., suma ce urmează a fi actualizata la data plătii efective in raport de indicele inflatiei, respingându-se celelalte pretenții formulate.
A fost obligata pârâta la plata sumei de 467,04 lei către reclamanta cu titlu de cheltuieli de judecata.
S-a respins ca neîntemeiata cererea pârâtei de obligare a reclamantei la plata cheltuielilor de judecata.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
„În fapt, prin sentința civilă nr. 740 din 23.05.2008, definitivă și executorie, Tribunalul Iași a admis acțiunea formulată de către pârât în contradictoriu cu S.C. O. P. S.A., dispunând obligarea acesteia din urmă la plata drepturilor bănești reprezentând suplimentări salariale.
Prin cererea înregistrată sub nr. 295/2008 la Biroul Executorului Judecătoresc P., pârâtul a solicitat punerea în executare silită a titlului executoriu reprezentat de sentința civilă nr. 740 din 23.05.2008, pronunțată de Tribunalul Iași.
Prin decizia civilă nr. 690/28.10.2008 a Curții de Apel Iași și a fost admis recursul declarat de reclamantă, dispunându-se modificarea în parte a sentinței civile nr. 740/23.05.2008 a Tribunalului Iași, în sensul respingerii acțiunii formulate de reclamantă.
Adresele de înființare a popririi emise de executorul judecătoresc, prevăd că suma de executat în favoarea pârâtului de 5884 lei din care suma de 4849 lei reprezentând debit actualizat, 150 de lei cheltuieli de judecata și 885 lei cheltuieli de executare.
Reclamanta solicita obligarea pârâtului la plata sumei de 7841 lei fara a face dovada sustinerii temeiniciei solicitării diferentei de bani dintre suma de 7841 lei si suma de 5884 lei, deși avea sarcina dovedirii, in conformitate cu prevederile art 1169 Cod Civil.
În drept, instanța reține incidența prevederilor art. 4041 din Codul de procedură civilă, conform cărora (1) În toate cazurile în care se desființează titlul executoriu sau însăși executarea silită, cel interesat are dreptul la întoarcerea executării, prin restabilirea situației anterioare acesteia. (2) Bunurile asupra cărora s-a făcut executarea se vor restitui celui îndreptățit. (3) În cazul în care executarea silită s-a făcut prin vânzarea unor bunuri mobile, întoarcerea executării se va face prin restituirea de către creditor a sumei rezultate din vânzare, actualizată în funcție de rata inflației, cu excepția situației când își găsește aplicare art. 449.
Potrivit art. 4042 din Codul de procedură civilă, (1) În cazul în care instanța judecătorească a desființat titlul executoriu sau actele de executare, la cererea celui interesat, va dispune, prin aceeași hotărâre, și asupra restabilirii situației anterioare executării.
(2) Dacă instanța care a desființat hotărârea executată a dispus rejudecarea în fond a procesului și nu a luat măsura restabilirii situației anterioare executării, această măsură se va putea dispune de instanța care rejudecă fondul.
(3) Dacă nu s-a dispus restabilirea situației anterioare executării în condițiile alin. 1 și 2, cel îndreptățit o va putea cere instanței judecătorești competente potrivit legii.
Față de situația de fapt rezultată din probele administrate și textele de menționate, instanța, apreciind ca întemeiată în parte acțiunea reclamantei, raportat la prevederile legale mentionate mai sus coroborat cu prev art 1169 Cod civil, o va admite in parte și va dispune restabilirea situației anterioare executării silite efectuate în dosarul de executare silită nr. 295/2008 al Biroului executorului Judecătoresc P. C. G.. În consecință, va obliga pârâtul să restituie reclamantei suma de 5884 lei, sumă ce va fi actualizata la data plătii efective in raport de indicele inflatiei, respingând restul pretentiilor formulate de reclamanta pâna la concurenta sumei de 7841 lei ca neîntemeiate.
În tem art 274 Cod proc civ., instanta va admite in parte cererea reclamantei de obligare a pârâtului la plata cheltuielilor de judecată și-l va obliga pe acesta la plata sumei de 467,04 lei către reclamanta, cu acest titlu, proportional cu pretentiile admise, reprezentate de taxa de timbru și timbru judiciar, neputându-se vorbi de aplicarea prev art 275 Cod proc civ.
În temeiul principiului disponibilității, va lua act cu privire la faptul că pârâtul nu solicita cheltuieli de judecata.”
* * *
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs reclamanta S.C. „O. P.” S.A, apreciind că hotărârea este netemeinică și nelegală.
În motivarea căii de atac exercitate s-a arătat că în mod netemeinic instanța de fond a admis doar în parte cererea de obligare a pârâtului la restituirea sumei de 7841 lei, ce a făcut obiectul dosarului de executare nr. 295/2008 al executorului judecătoresc E. L., neținând cont de înscrisurile depuse respectiv: adresa_/23.03.2010 a Raiffeisen Bank-Direcția - Prelucrarea Tranzacțiilor prin care se comunică faptul că la data de 27.08.2008 virată suma de 7841 lei, reprezentând plata totală a popririi înființate, de B. P. G., în dosarul de executare nr. 295/2008. De asemenea, în susținerea s-a depus alăturat acestei adrese și un extras de cont P. prin care se atestă, de asemenea, faptul că la data de 27.08.2008 în contul indicat de către executorul judecătoresc a fost introdusă această sumă . În mod greșit, instanța de fond a reținut că nu s-a făcut dovada temeiniciei solicitării diferenței de bani dintre suma de 7841 lei. In adresa băncii de arată în mod clar că suma de 7841 lei a fost virată în contul indicat de executorul judecătoresc. În dosarul instanței de fond se regăsește și recipisa de consemnare nr._/1 din data de 27.08.2008 prin care se arată, de asemenea, că aceeași dată acești bani au fost introduși în contul indicat de executorul judecătoresc. Instanța de fond a luat în considerare, se pare, doar adresa B. P. C. G. către Raiffeisen-Departamentul Plăți, G. popriri prin care se arată faptul că, având în vedere titlurile executorii-sentința civilă nr. 740 din data de 23.05.2008, pronunțată de Tribunalul Iași și procesul verbal de cheltuieli de executare din data de 28.07.2008 întocmit de B. P. C. G. precum și raportul de expertiză contabilă întocmit de expert contabil F. Ș. D., prin care debitoarea P. a fost obligată la plata sumelor de 4849 lei reprezentând suplimentări salariale ( suma netă actualizată), plus 150 lei cheltuieli de judecată și 885 lei ( TVA inclus ) cheltuieli de executare, către creditorul B. I., totalizând suma de 5884 lei. Din această adresă nu poate rezulta în mod cert că numai această sumă a fost încasată în mod efectiv de către pârât și această adresă nu poate fi luată în considerare ca o probă absolută din care să reiasă ce sumă a încasat efectiv pârâta. Extrasul de cont depus la dosarul cauzei care are 3 file, iar la ultima filă din extrasul de cont ( hașurat ) se arată că la data de 27.08.2008 în dosarele de executare de la 289-331/2008 ale B. E. L. a fost virată suma globală de 200,060,00 RON, pentru 43 de dosare persoane fizice. În cadrul acestor dosare se regăsește și dosarul de executare în cauză, respectiv 295/2008, așa cum se arată și în adresa băncii. Plata acestor sume s-a făcut pe mai multe dosare de executare, și nu pentru fiecare dosar în parte. O altă dovadă a plății sumei pretinse de către subscrisa este și recipisă de consemnare conține aceleași date așa cum am făcut și noi dovada cu extrasul de cont. Suma de 7841 lei care a fost solicitată prin acțiunea introductivă de instanță reprezintă 6956 lei suma brută actualizată ( conform raportului de expertiză contabilă - dosar de fond), 885 lei cheltuieli de executare ( TVA inclus ) reprezentând: 485 lei onorariul de executare, 400 lei cheltuieli de executare din care 300 lei onorariu expert și 100 lei cheltuieli de executare ( conform procesului verbal de cheltuieli de executare din 28.07.2008 ce se regăsește n dosarul de fond ).Mai mult decât atât, in dosarul de fond se regăsește și anexa la raportul de expertiză contabilă unde expertul ajunge la suma totală, privire la acest creditor, de 6956 lei. Pentru aceste motive s-a solicitat admiterea recursului astfel cum a fost formulat.
Intimatul, legal citat, nu a formulat întâmpinare, dar s-a prezentat, prin apărător, în fața instanței de recurs.
În recurs nu au fost administrate alte probe.
Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma recursului formulat și a dispozițiilor legale aplicabile în cauză, Tribunalul reține următoarele:
Tribunalul reține că prin întoarcerea executării creditorul este obligat să-i restituie debitorului ceea ce a primit ca urmare a executării silite, instituția fiind reglementată prin dispozițiile art. 4041 – 4043Cod procedura civilă.
Recurenta reclamanta critică sentința primei instanței exclusiv din perspectiva sumei acordate, susținând că pretențiile sale erau integral întemeiate, pârâtul fiind ținut să-i restituie suma de 7841 lei plătită și nu suma de 5884 lei acordată de prima instanța.
În susținerea criticilor formulate, recurenta a invocat adresa nr._/23.03.2010 emisă de Raiffeisen Bank-Direcția - Prelucrarea Tranzacțiilor și un extras de cont P. din 27.08.2008. Or, extrasul de cont P. S.A. face referire la o sumă globală, corespunzătoare mai multor dosare de executare, fără defalcarea sa pe fiecare debitor. Adresa nr._/23.03.2010 emisă de Raiffeisen Bank-Direcția - Prelucrarea Tranzacțiilor care se referă la suma de 7841 lei nu se coroborează cu alte probe administrate, în condițiile în care din raportul de expertiză efectuat pârâtul T. C. figurează cu suma netă de 4.849 lei. Mai mult din adresa emisă de executor judecătoresc „E. L.” depusă în recurs, rezultă că suma totală poprită a fost de 5.884 lei, din care suma de 4999 lei a fost virată în contul Cabinetului de avocat P. M., pentru pârât. Presupunând că în fapt terțul poprit ar fi consemnat și debitorul ar fi încasat o sumă mai mare, ceea ce nu s-a dovedit, pentru diferență nu a existat o executare silită și nu poate fi vorba despre o întoarcere a executării silite, ci despre o cerere bazată pe plată nedatorată sau îmbogățire fără justă cauză însă aceste temeiuri nu au fost invocate în prezenta cauză.
În condițiile în care executorul judecătoresc, în exercițiul atribuțiilor legale, atestă virarea sumei și cuantumul acesteia, susținerile recurentei referitoare la virarea în contul pârâtului a unei sume mai mari este lipsită de suport probator. Întoarcerea executării silite reprezintă obligația creditorului de a-i restitui debitorului tot ce i-a luat prin executarea silita, când după săvârșirea executării intervine anularea titlului executoriu sau numai a executarii. Or, creditorul devenit debitor nu poate fi obligat decât în limita a ceea ce a primit, fie în nume propriu, fie cu titlu de cheltuieli de executare, în speță suma de 5884 lei, atestată de executorul judecătoresc și acordată de prima instanța.
În considerarea celor mai sus expuse, în baza art. 312 Cod procedură civilă, Tribunalul va respinge, ca nefondat, recursul formulat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul formulat de recurenta O. P. SA împotriva sentinței civile nr. 5418/ 17.03.2011 dată în dosarul nr._/ 245/2010 a Judecătoriei Iași, sentință pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi 18 Ianuarie 2012.
Președinte, M. C. | Judecător, E. C. | Judecător, E. C. F. |
Grefier, D. N. |
Red/ Tehnored/FEC
2ex/10.02.2012
| ← Fond funciar. Decizia nr. 570/2012. Tribunalul IAŞI | Contestaţie la executare. Decizia nr. 569/2012. Tribunalul IAŞI → |
|---|
