Legea 10/2001. Sentința nr. 1076/2014. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1076/2014 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 11-04-2014 în dosarul nr. 1076/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 11 Aprilie 2014
Președinte - D. M.
Grefier D. M. B.
SENTINȚĂ CIVILĂ Nr. 1076/2014
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamanții H. A. M., H. A. N. și H. A. Y. C. și pe pârâta P. M.. IAȘI P. P., având ca obiect legea 10/2001.
La apelul nominal făcut în ședința publică, lipsesc părțile.
Procedura este completă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 04.04.2014, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta, când, din lipsă de timp pentru deliberare s-a amânat pronunțarea cauzei pentru azi, 11.04.2014 când,
TRIBUNALUL
P. cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr. de mai sus, reclamanții H. A. M., H. A. N., H. A. Y. C., cu altă cetățenie decât cea română a chemat în judecată pe pârâtul-unitate deținătoare Primarul Municipiului Iași, solicitând ca în contradictoriu cu acesta să se dispună:
-constatarea calității de persoane îndreptățite la măsuri reparatorii în echivalent pentru cota de 57% din imobilul situat în Iași, . și sfânt nr.61 Iași;
-obligarea pârâtului la emiterea unei dispoziții de propunere de despăgubire pentru acest imobil compus din teren în suprafață de 231,5 mp și construcție și înaintarea documentației aferente la Comisia centrală pentru stabilirea despăgubirilor.
- obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.
Motivând acțiunea, reclamantul, prin apărător, arată că a solicitat prin notificarea nr. 184/02.02.2002 și nr. 26/02/08.01.2002 acordarea de măsuri reparatorii, și nu a primit un răspuns în termenul de 60 zile de la completarea dosarului prev. de art. 25 alin. 1 prev. de Legea nr. 10/2001, fiind așadar sarcina instanței de judecată să suplinească această pasivitate de 9 ani.
Arată că au făcut dovada dreptului de proprietate cu actul de lichidare și dizolvare a S. Fr. P și A. Vartparonian și Fr. N. și K. H. autentificat de Tribunalul I. nr._/21.11.1944, în urma căruia autorii reclamanților au hotărât ca imobilul bun al societății să rămână în proprietatea lor în proporția participării la capitalul social al societății. Au dovedit calitatea de moștenitor după cei doi autori H. Nigoghos și Kevork H.. Au făcut dovada preluării abuzive a imobilului prin decretul nr. 111/1951 și Decizia nr. 256/19.05.1954. Imobilul nu poate fi restituit în natură întrucât construcția a fost demolată în vederea construirii de blocuri.
În drept a invocat disp. Legii nr. 10/2001.
Ulterior în cursul judecății, la cererea instanței reclamanții au depus precizări învederând că cotele solicitate au fost calculate proporțional cu aportul asociaților autori ai reclamanților la capitalul social al societății, fiind de fapt de 29,29% pentru fiecare dintre autorii asociați, în total de 58,58%, sens în care își și modifică cererea.
P. întâmpinare pârâtul Primarul Municipiului Iași solicitat respingerea acțiunii
arătând că notificatorii nu au dat curs repetatelor solicitări de a depune, potrivit art. 23 din legea nr. 10/2001 a actelor de proprietate, certificatului de moștenitor, documente privind acordarea de despăgubiri, acte ce să dovedească trecerea abuzivă a imobilului în proprietatea statului, acte de stare civilă, declarații notariale privind incidența art. 5 din Legea nr. 10/2001. Așadar soluționarea cererii nu era posibilă, unitatea deținătoare fiind în caz contrar pasibilă de infracțiunea prev. de art. 36 alin. 1 din Legea nr. 10/2001.
Alăturat întâmpinării pârâtul a depus documentația aferentă notificării.
În cursul judecății a fost administrată proba cu înscrisuri și proba cu expertiza topocadastrală prin care s-a stabilit că imobilul este afectat de detalii de sistematizare și nu poate fi restituit în natură.
Analizând actele și lucrările dosarului, tribunalul reține următoarele:
În ce privește introducerea acțiunii direct la instanță, fără a mai aștepta un răspuns la notificare din partea unității deținătoare, instanța constată că unitatea deținătoare era obligată la emiterea unei dispoziții în termen de 60 de zile de la înregistrarea notificării sau de la completarea dosarului cu actele solicitate. În cazul în care însă, în urma solicitării de completare, notificatorul nu depune actele apreciate de unitatea deținătoare ca apte a duce la admiterea cererii, soluția nu este aceea de a lăsa în nelucrare notificarea ci de a da un răspuns fie și în sensul respingerii cererii.
În consecință, în mod corect notificatorii au introdus acțiunea la instanță după o pasivitate de 9 ani a unității notificatoare, pasivitate necontestată de aceasta.
În ce privește dreptul de proprietate al autorilor reclamanților, și anume asociații H. Nigoghos și Kevork H., instanța constată că la dosar a fost depus un extras din Monitorul Oficial nr. 39/1945, partea II în care este publicat actul autentificat de Tribunalul I., Secția notariat nr._/23.12.1944 de lichidare a Societății în nume colectiv S. Fr. P și A. Vartparonian și Fr. N. și K. H., compusă din asociații Petros Vartparonian, Avedie Vartparonian și Nicohos H., Kervok H. (acesta din urmă fiind decedat la data lichidării a fost reprezentat de succesorii săi Hripsime (O. H., B. H.)). P. actul de lichidare s-a hotărât ca imobilul rămas în activul societății din Iași, . nr. 61 să rămână în proprietatea asociaților, în proporția dreptului fiecăruia de participare la societate, în indiviziune până la împărțirea lor,
În ce privește proporția de participare a asociaților la înființarea societății, instanța constată că din contractul de societate și din actele adiționale contractului de societate în nume colectiv rezultă că societatea s-a înființate cu un capital de 8.000.000 lei, după care capitalul a fost mărit la 16.000.000 lei depuși de asociați în părți egale, după care capitalul a fost mărit cu încă 27.834.110 (depuși astfel: frații Vartparonian au depus împreună sumele de 6.958.527 lei și respectiv 4.458.528 lei, în timp ce H. Nicohos a depus 8.208.527 lei iar Kevork H. a depus 8.208.528 lei), rezultând un capital total de 43.834.110 lei, din care frații H. dețin fiecare câte 29,29%.
Așadar calitatea de proprietar a fraților H., chiar în lipsa unui act de proprietate, rezultă din aceste act de lichidare. În plus, din cuprinsul deciziei nr. 256/19.05.1954 rezultă că imobilul din Iași, . nr. 61, proprietatea Vartparonian și H. devenit proprietatea statului în baza încheierii Tribunalului Popular oraș Iași nr. 2759/08.05.1954 (imobil compus din 1 apartament cu balcon și etaj și teren 156 mp) se transmite în folosința Sfatului Popular al orașului Iași. Or, potrivit art. 24 din Legea nr. 10/2001 în absența unor probe contrare, existența, și după caz, întinderea dreptului de proprietate, se prezumă a fi cea recunoscută în actul normativ sau de autoritate publică prin care s-a dispus măsura preluării abuzive sau s-a pus în executare măsura preluării abuzive. În aplicarea acestor prevederi și în absența unor probe contrare, persoana individualizată în actul normativ sau de autoritate prin care s-a dispus sau, după caz, s-a pus în executare măsura preluării abuzive este presupusă că deține imobilul sub nume de proprietar.
Or în cauză deși nu s-a depus la dosar titlul de proprietate inițial al imobilului, totuși din actul de trecere al imobilului în folosința Sfatului Popular Iași rezultă că anterior fuseseră proprietari inclusiv frații H.. Acest lucru rezultă și din matricola de clădiri și terenuri din anii 1952-1954 (fila 79) unde figurează ca proprietari inclusiv frații H..
În plus potrivit art. 23.1 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 10/2001 rezultă că prin acte doveditoare (în sensul art. 23 din Legea nr. 10/2001) se înțelege inclusiv orice acte juridice care atestă deținerea proprietății de către persoana îndreptățită sau ascendentul acesteia la data preluării abuzive (extras carte funciară, istoric rol fiscal, proces verbal întocmit cu ocazia preluării, orice act emanând de la o autoritate din perioada respectivă care atestă direct sau indirect faptul că bunul respectiv aparținea persoanei respective; în cazul în care construcția a fost demolată, orice act juridic care descrie construcția demolată). Or actele menționate (actul de lichidare publicat în Monitorul oficial,matricola fiscală, decizia de trecere a imobilului în folosința Sfatului Popular) atestă indirect faptul că imobilul era în proprietatea inclusiv a fraților H. și că a fost preluat de stat.
În ce privește suprafața și compunerea imobilului instanța constată că în timp ce în matricola menționată și în decizia nr. 256 imobilul figurează construit și neconstruit în suprafață de 165 mp, în adresa nr._/din 29.11.1969 (fila 75) rezultă că imobilul construit și neconstruit avea o suprafață de 436 mp. Că imobilul avea construit pe el o construcție (1 apartament cu balcon și etaj, din cărămidă, acoperit cu tablă) care a fost demolată rezultă din decizia nr. 256 (fila 74) și din avizul de demolare de la fila 76 cât și din procesul verbal din 7.07.1954 de luare în primire, rezultând că suprafața construită este tot de 165 mp (fila 226).
În același timp, din cuprinsul raportului de expertiză rezultă că imobilul aflat în proprietatea asociaților era de 231,5 mp.
În consecință, potrivit art. 24 alin. 1 din Legea nr. 10/2001 instanța va avea în vedere întinderea și descrierea imobilului din actul de preluare, care fac referire la suprafața de 156 mp teren din care 156 construit.
Potrivit art. 2 din Legea nr. 10/2001, legea se referă, între altele, la imobilele preluate în mod abuziv de stat.
Decizia nr. 256 face trimitere la Decretul nr. 111/1951 privind reglementarea situatiei bunurilor de orice fel supuse confiscării, fara mostenitori sau fara stapin, precum si a unor bunuri care nu mai folosesc instituțiilor bugetare.
Or potrivit art. 1 lit. e din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 10/2001 prin imobile preluate în mod abuziv de înțelege imobilele considerate a fi fost abandonate, în baza unei dispoziții administrative sau a unei hotărâri judecătorești pronunțate în temeiul Decretului nr. 111/1951, confiscate, fără moștenitori sau fără stăpân, precum și a unor bunuri care nu mai folosesc instituțiilor bugetare.
În ce privește titlul cu care statul a preluat acest imobil instanța constată că acest imobil a fost preluat prin încheierea nr. 2759/08.05.1954 a Tribunalului Popular Iași din cuprinsul căreia (la fila 231) rezultă că imobilul proprietate Vartparonian și H. este fără stăpân și este declarat trecut în proprietatea statului în condițiile Decretului nr. 111/1951.
În consecință în cauză s-a făcut și dovada preluării abuzive a imobilului din proprietatea fraților Vartparonian și H..
În ce privește calitatea reclamanților de moștenitori ai fraților Nicohos și Krevor H., instanța constată că aceasta a fost dovedită prin actele de stare civilă și certificatele de moștenitor depuse la dosar.
Astfel, din certificatul de calitate de moștenitor nr. 143/26.05.2003 Birou Notarial-Societatea civilă Mentor, rezultă cp NIgoghos (N.) H. a avut ca unic moștenitor pe fiul său E. (E.) care la rândul său a avut ca moștenitori pe reclamanții din prezenta cauză în calitate de soție supraviețuitoare, fiu și respectiv fiică.
Din celelalte înscrisuri depuse la dosar rezultă că Krevok H. a avut ca fiu pe Bgdasar H., căsătorit cu A. Beridian, care a renunțat la moștenirea acestuia în favoarea reclamanților H. A. M., H. A. N., strănepoți de frate ai defunctului.
În consecință, acțiunea este fondată și reclamanții au calitatea de persoane îndreptățite la măsuri reparatorii în temeiul Legii nr. 10/2001
Potrivit prevederilor art. 1 alin. 1 din legea nr. 10/ 2001 „ Imobilele preluate în mod abuziv de stat, de organizațiile cooperatiste sau de orice alte persoane juridice in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, precum si cele preluate de stat in baza Legii nr. 139/1940 asupra rechizitiilor si nerestituite, se restituie, in natura, in condițiile prezentei legi; iar conform art. 2 alin. 2 din același act normativ, „Persoanele ale căror imobile au fost preluate fără titlu valabil își păstrează calitatea de proprietar avuta la data preluării, pe care o exercita după primirea deciziei sau a hotărârii judecătorești de restituire, conform prevederilor prezentei legi”.
Cum terenul este afectat de detalii de sistematizare iar construcția a fost demolată, instanța constată că reclamanții sunt îndreptățiți la măsuri compensatorii potrivit Legii nr. 195/2013, neputându-se dispune restituirea în natură. măsuri compensatorii.
Astfel, potrivit art. 16 din Legea 165/2013, cererile de restituire care nu pot fi soluționate prin restituire în natură la nivelul entităților investite de lege, se soluționează prin acordarea de măsuri compensatorii sub formă de puncte care se determină potrivit art. 21 alin. 6 și 7.
Potrivit art. 50 din Legea 165/2013-„La data intrării în vigoare a prezentei legi:
a) sintagma, despăgubiri acordate în condițiile prevederilor speciale privind regimul stabilirii și plății despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv, cuprinsă în Legea nr. 10/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se înlocuiește cu sintagma măsuri compensatorii în condițiile legii privind unele măsuri pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv, în perioada regimului comunist.
În consecință, pentru considerentele expuse, tribunalul, va admite acțiunea formulată de reclamant, și constatând că reclamanții sunt persoane îndreptățite va obliga pârâtul la emiterea unei propuneri de măsuri compensatorii.
În temeiul disp. art. 274 C. pr. civ. va obligă pârâtul să plătească reclamantei cheltuieli de judecată constând în onorariile de expert.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite cererea formulată de reclamanții H. A. M., H. A. N., H. A. Y. C., cu domiciliul ales la SCA ,,C.&C.’’ cu sediul în București, ., ., prin avocat L. C. în contradictoriu cu pârâtul Primarul Municipiului Iași.
Constată că reclamanții sunt persoane îndreptățite, potrivit cotelor succesorale după autorii lor, la măsuri reparatorii pentru 58,58% din imobilul din Iași, . nr.61, compus din teren ocupat de 165 mp și construcție demolată de 165 mp (din cărămidă, acoperit cu tablă format dintr-un apartament cu balcon și etaj), identificat în planul de amplasament anexa 3 (fila 28, vol. II) la punctele de contur 1,2,3,4,5,6,7,1 la raportul de expertiză .
Obligă pârâtul să emită în favoarea reclamanților dispoziție de acordare de măsuri compensatorii în condițiile legii privind unele măsuri pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, pentru 58,58% din imobilul preluat abuziv din Iași, . nr.61, compus din teren ocupat de165 mp și construcție demolată de 165 mp (din cărămidă, acoperit cu tablă format dintr-un apartament cu balcon și etaj,) P. nr. 4 (actual nr. 2), identificat în planul de amplasament anexa 3 (fila 28, vol. II) la punctele de contur 1,2,3,4,5,6,7,1 la raportul de expertiză.
Obligă pârâtul să plătească reclamanților cheltuielile de judecată formate din suma de 2500 lei cu titlu de onorariu expert și suma de 2000 lei cu titlu de onorariu avocat.
Cu apel în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică astăzi, 11.04.2014
Președinte, D. M. | ||
Grefier, D. M. B. |
Tehnored. M.D.
4 ex./16.04.2014
| ← Fond funciar. Decizia nr. 517/2014. Tribunalul IAŞI | Drept de retenţie. Sentința nr. 1165/2014. Tribunalul IAŞI → |
|---|
