Revendicare imobiliară. Decizia nr. 1979/2013. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1979/2013 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 30-09-2013 în dosarul nr. 1979/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 30 Septembrie 2013
Președinte - M. S.
Judecător G. C.
Judecător S. F.
Grefier A. M.
DECIZIE CIVILE Nr. 1979/2013
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe recurent D. T. M. și pe intimat B. E., intimat . G. S., intimat C. L. AL C. H., având ca obiect revendicare imobiliară obligația de a face/autorizarea executării obligației de a face - rejudecare.
La apelul nominal făcut în ședința publică lipsesc părțile.
Procedura este completă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din data de 09.09.2013, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când instanța, din lipsă de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea pentru 16.09.2013, 23.09.2013 și pentru astăzi, când,
TRIBUNALUL
Asupra recursului de față:
P. sentința civilă nr._/24.09.2012 a Judecătoriei Iași, s-au respins excepțiile lipsei calității procesuale pasive a pârâtului D. T. M. și lipsei de interes invocate de pârât, ca fiind neîntemeiate.
S-a admis acțiunea așa cum a fost precizata de reclamanta B. E. în contradictoriu cu pârâtul D. T. M. și intervenientii in interes alăturat pârâtului C. L. AL C. HOLBOC și ..
S-a respins cererea de interventie in interes alăturat formulata de C. L. AL C. H. și ., ca fiind neîntemeiata.
A fost obligat pârâtul D. T. M. să îi lase reclamantei în deplină proprietate și liniștită posesie imobilul terenul în suprafață de 599 mp, situat în intravilanul satului H., ., teren identificat și delimitat de punctele 25 C, D,37,36,33,32,10,23,24,25 în schițele anexă nr. 1 și 2 din raportul de expertiză judiciară efectuat în prezenta cauză de către domnul expert D. R..
A fost obligat pârâtul D. T. M. să ridice, pe cheltuiala sa, gardul edificat pe terenul proprietatea reclamantei, gard marcat cu culoare roșie pe schița anexă nr. 4 la suplimentul la raportul de expertiză judiciară efectuat în prezenta cauză de către domnul expert D. R..
A fost obligat pârâtul D. T. M. să îi plătească reclamantei 4327 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentate de taxa de timbru, timbru judiciar, onorariu expert și onorariu avocat .
A fost obligată reclamanta să plăteasca diferența de onorariu expert de 370 de lei in contul domnului expert R. D..
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut că reclamanta B. E. l-a chemat în judecată pe pârâtul D. T. M., solicitând instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să se dispună obligarea pârâtului să îi lase reclamantei în deplină proprietate și liniștită posesie a terenului cu suprafața aproximativ de 500 mp, situat în intravilanul satului H. din județul Iași, în tarlaua 76/3, . asemenea, s-a solicitat și obligarea pârâtului să ridice de pe terenul reclamantei gardul pe care l-a amplasat fără drept sau să fie autorizat reclamantul să ridice acest gard, pe cheltuiala pârâtului, în cazul refuzului acestuia de a respecta obligația de mutare, precum și obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de promovarea acțiunii.
La data de 21 ianuarie 2011, prin Serviciul Registratură, C. L. AL C. H. a formulat cererea de intervenție în interes alăturat pârâtului, solicitând respingerea acțiunii reclamantei, întrucât terenul revendicat de către reclamantă este proprietatea privată a C. H. și că, în temeiul Legii nr. 15/2003, prin Hotărârea nr. 43 din 19 octombrie 2006 și Hotărârea nr. 19 din 20 martie ale Consiliului L. al C. H., jud. Iași, a fost atribuită spre folosință pârâtului D. T. M. în vederea construirii unei locuințe proprietate personală; dreptul de folosință a fost intabulat în Partea III a Cărții funciare nr._ a comunei H..
P. precizările scrise depuse în ședința publică din 26 ianuarie 2011, reclamanta B. E. și-a modificat câtimea obiectului acțiunii, înțelegând să solicite obligarea pârâtului să îi lase în deplină proprietate și liniștită posesie terenul cu suprafață de cca 599 mp, situat în intravilanul satului H. din Iași, delimitat de punctele 25,C, D, 37, 36, 33, 32, 10, 23, 24, 25 în schițele anexă nr. 1 și 2 din raportul de expertiză R. D..
P. decizia civilă nr. 259/27 ianuarie 2012, s-a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare.
În consecința, s-a reinregistrat cauza menționata, sub nr._ , la data de 12.04.2012.
Instanța de fond a reținut că la data de 9 iulie 2001, COMISIA JUDEȚEANĂ IAȘI PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR a emis titlul de proprietate nr._ prin care a reconstituit pe numele lui C. D. C. dreptul de proprietate asupra unei suprafețe de teren de 1 ha și 9500 mp, situată pe teritoriul satului H., ..
P. sentința civilă nr._ din 6 noiembrie 2007, modificată în parte și irevocabilă prin decizia nr. 416 din 23 februarie 2009 a Tribunalului Iași, Judecătoria Iași a constatat deschisă succesiunea defunctei C. D. C. și a dispus partajarea masei succesorale rămase de pe urma defunctei menționate. În acest context, B. E. a dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului teren identificat prin raportul de expertiză judiciară topo-cadastrală efectuat în cauză de către domnul expert D. R. (Anexa 2 la raport, culoare albastră, delimitat prin punctele 1b, 2b, 3b, 4b, 5b, 6b, 1 b); terenul menționat include și terenul arabil situat în tarlaua 76/3, . intravilanul satului H., ..
P. Hotărârile nr. 43 din 19 octombrie 2006 și Hotărârea nr. 19 din 20 martie 2008, C. L. AL C. H. a atribuit spre folosință pârâtului D. T. M. suprafața de teren de 500 mp situat în tarlaua 76, . din intravilanul satului H., .; această suprafață de teren a fost identificată de raportul suplimentar de expertiză tehnică judiciară depus de către domnul expert R. la dosarul cauzei în 30 mai 2011 și este delimitat de punctele 1a, 1002, 1001,2a, 1000, 3a, 4a, 5a, 6a, 7a, 8a, 9a, 10a, 1003, 1a (culoare verde).
Pârâtul D. T. M. ocupă în fapt terenul în suprafață de 605 mp în satul H., . punctele 23,1003, 24, 1002, 25, 1001, 41, 40, 37, 36, 33, 32, 10, 23 prin raportul suplimentar de expertiză tehnică judiciară depus de către domnul expert R. la dosarul cauzei în 30 mai 2011. Terenul de 605 mp este împrejmuit de un gard, edificat de către pârât.
Din raportul de expertiză tehnică judiciară topometrică efectuat în prezenta cauză de către domnul expert D. R. și suplimentul la acest raport de expertiză, rezultă că suprafața de teren revendicată de către reclamantă prin prezenta acțiune este ocupată în întregime de către pârât.
În ceea ce privește titlul cu care pârâtul D. T. M. ocupă cei 605 mp, același supliment la raportul de expertiză indică că 500 mp sunt ocupați de către pârât pentru C. L. AL C. H. (teren identificat și delimitat de punctele 1a, 1002, 1001, 2a, 1000, 3a,4a, 5a, 6a, 7a, 8a, 9a, 10a, 1003,1a în schița anexă nr. 4 suplimentul la raportul de expertiză judiciară efectuat în prezenta cauză de către domnul expert D. R.), iar 121 mp sunt ocupați fără titlu (imobilul teren în suprafață de 13 mp, situat în intravilanul satului H., ., teren identificat și delimitat de punctele 25, 1001, 1002, 25 în schița anexă nr. 4 la suplimentul la raportul de expertiză judiciară efectuat în prezenta cauză de către domnul expert D. R., precum și imobilul teren în suprafață de 108 mp, situat în intravilanul satului H., ., teren identificat și delimitat de punctele 23,1003, 10a, 9a, 8a, 7a, 6a, 5a, 4a, 3a, 1000, 41, 40, 37, 36, 33, 32, 10, 23 în aceeași schiță anexă).
Față de excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului D. T. M., instanța de fond a respins-o, pentru considerentele ce succed.
Calitatea procesuală presupune existența unei identități între părțile din procesul civil și persoanele implicate în raportul juridic dedus judecății. Astfel, reclamanta trebuie să coincidă cu titularul dreptului afirmat, iar pârâtul, cu cel care este subiect pasiv (obligat) în raportul juridic respectiv. În cazul situațiilor juridice pentru a căror realizare este obligatorie calea justiției, calitatea procesuală pasivă aparține celui care se poate prevala de acest interes, iar calitatea pasivă este a celui față de care se poate realiza interesul respectiv. Sarcina justificării calității procesuale active și a celei pasive în procesul civil revine reclamantului, iar instanța este datoare, odată sesizată, să verifice ambele calități.
Față de considerentele deciziei civile nr. 259/27.01.2012 pronuntata de Tribunalul Iasi prin care se menționează că părțile au susținut că pârâtul deține terenul în baza faptului că i-a fost atribuit în folosință de C. L. H., cu alte cuvinte deține terenul pentru sine nu pentru altul și nici în numele altuia astfel cum dispune art. 64 Cod procedură civilă, instanța de fond a respins excepția.
Din probele administrate instanța de fond a reținut că terenul revendicat de către reclamantă in suprafata de 599 mp situat în intravilanul satului H., ., teren identificat și delimitat de punctele 25 C, D,37,36,33,32,10,23,24,25 în schițele anexă nr. 1 și 2 din raportul de expertiză judiciară efectuat în prezenta cauză de către domnul expert D. R. este detinut de către pârât. Astfel, in cadrul cap III intitulat „ concluzii”, domnul expert mentioneaza ca pârâtul ocupă suprafata de 605 mp, iar intreaga suprafata detinuta de pârât, mai putin suprafata de 6 mp face parte din proprietatea reclamantei.
Cum pârâtul nu a probat existența unui titlu legitim care să justifice ocuparea în fapt a suprafeței de teren descrise în alineatul precedent, iar reclamanta B. E. a făcut dovada dreptului de proprietate asupra acestor suprafețe, având în vedere că dreptul de proprietate conferă titularului toate atributele acestuia, inclusiv folosința bunului, instanța de fond a admis capătul de cerere privitor la revendicare și l-a obligat pe pârâtul D. T. M. să îi lase reclamantei în deplină proprietate și liniștită posesie imobilul teren în suprafață de 599 mp, situat în intravilanul satului H., ., teren identificat și delimitat de punctele 25 C, D,37,36,33,32,10,23,24,25 în schițele anexă nr. 1 și 2 din raportul de expertiză judiciară efectuat în prezenta cauză de către domnul expert D. R..
În ceea ce privește cel de-al doilea capăt de cerere al acțiunii, instanța de fond a soluționat excepția lipsei de interes a acestuia, excepție de fond, absolută și peremptorie, ce a fost invocată prin întâmpinare. În acest sens, instanța de fond a notat că interesul, condiție de fond esențială pentru promovarea oricărei acțiuni civile în justiție, reprezintă folosul practic urmărit de cel ce a pus în mișcare acțiunea civilă, putând fi material sau moral. Interesul trebuie să fie în toate cazurile născut și actual, deci să existe în momentul în care se exercită dreptul la acțiune, în sensul că partea s-ar expune la un prejudiciu numai dacă nu ar recurge în acel moment la acțiune. Or, ridicarea unui gard ce delimitează terenul proprietatea reclamantei și care o împiedică pe ea să folosească acest teren, asigurând folosința acestuia exclusiv pârâtului, care nu are nici un drept de proprietate asupra terenului delimitat de gard, prezintă în mod evident un interes material, născut și actual al reclamantei.
Instanța a reținut că pe terenul proprietatea reclamantei, este edificat un gard, marcat cu culoare roșie pe schița anexă nr. 4 la suplimentul la raportul de expertiză judiciară efectuat în prezenta cauză de către domnul expert D. R.. Pârâtul a admis că este cel care a edificat acest gard.
Conform art. 494 din Codul civil, dacă plantațiile, construcțiile și lucrările au fost făcute de către o a treia persoană cu materialele ei, proprietarul pământului are dreptul de a le ține pentru dânsul, sau de a îndatora pe acea persoană să le ridice. Dacă proprietarul pământului cerere ridicarea plantațiilor și a construcțiilor, ridicarea va urma cu cheltuiala celui ce le-a făcut; el poate chiar, după împrejurări, fi condamnat la daune interese pentru prejudiciile sau vătămările ce a putut suferi proprietarul locului.
Cum pârâtul a ridicat un gard pe terenul proprietatea reclamantei B. E., fără acordul acesteia, el nu poate fi calificat decât ca și constructor de rea credință, motiv pentru care instanța de fond l-a obligat pe pârâtul D. T. M. să ridice, pe cheltuiala sa, gardul edificat pe terenul proprietatea reclamantei, gard marcat cu culoare roșie pe schița anexă nr. 4 la suplimentul la raportul de expertiză judiciară efectuat în prezenta cauză de către domnul expert D. R..
De asemenea, fata de modul de solutionare a actiunii principale, fata de prev. art. 49 si urm Cod proc civ, instanța de fond a respins cererea de interventie in interes alăturat formulata de C. L. AL C. HOLBOC și . ca fiind neîntemeiata.
F. de faptul că reclamanta nu a făcut dovada achitării intregii sume solicitate de expertul R. D. cu titlu de onorariu expert, instanta de fond a obligat pe reclamanta să plăteasca diferența de onorariu expert de 370 de lei in contul domnului expert R. D..
În ceea ce privește cererea reclamantei B. E. de obligare a pârâtului la plata cheltuielilor de judecată, instanța de fond a reținut total culpa procesuală a pârâtului în declanșarea și derularea prezentului litigiu civil, și a făcut aplicarea dispozițiilor art. 274 din Codul de procedură civilă, potrivit cărora partea căzută în pretenții poate fi obligată, la cererea părții adverse, la plata cheltuielilor de judecată. Astfel, dat fiind faptul că în prezenta acțiune reclamanta a dovedit efectuarea, pentru capătul de cerere admis, unor cheltuieli de judecată de 4327 lei (taxă judiciară de timbru, onorariu expert topo, onorariu avocat), avându-se in vedere toate cheltuielile făcute in fata instantelor de fond, respectiv in fata instantei de recurs, instanța l-a obligat pe pârâtul D. T. M. să îi plătească reclamantei această sumă.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâtul D. T. M., criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.
S-a motivat că în mod greșit instanța de fond a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului D. T. M., deoarece i-a fost atribuit în folosință acestuia un teren în suprafață de 500 mp intravilan ., ./2, nr. 1849, conform Legii 15/2003, iar reclamantei i-a fost atribuit în proprietate lotul în care set cuprins și terenul arabil situat în tarlaua 76/3, . H., conform sentinței civile nr._/2007 a Judecătoriei Iași, de partajare a bunurilor rămase în urma succesiunii mamei reclamantei.
S-a precizat că, deși din coordonatele topo cadastrale rezultă că cele două terenuri sunt apropiate ca amplasamente, s-a dovedit prin adresa nr. 3726/2012 a Primăriei comunei H., și prin raportul de expertiză efectuat de domnul expert C. C. în dosarul nr._ al Judecătoriei Iași, că acestea nu se suprapun.
Un alt motiv de recurs se referă la faptul că instanța de fond nu a analizat întreg probatoriul administrat în dosarul nr._ al Judecătoriei Iași, motivarea limitându-se doar la raportul de expertiză întocmit de expert D. R..
S-a precizat că raportul de expertiză extrajudiciară efectuat de domnul C. C. concluzionează că terenul proprietatea B. E. este despărțit de terenul deținut de D. T. prin terenul în plus, ce constituie rezerva primăriei, astfel că cele două proprietăți nu se suprapun.
S-a menționat că domnul expert R. D. nu a avut în vedere la întocmirea raportului de expertiză modul în care s-a realizat punerea în posesie a mamei reclamantei și a numitului M. C. și nici intabularea în cartea funciară a poligonului aflat în proprietatea Grupului Școlar H., situație care a dus la modificarea amplasamentului actual al terenului proprietatea reclamantei în comparație cu planul parcelar original, astfel că, concluzia la care a ajuns acest expert vine în contradicție cu realitatea existentă în teren, impunându-se efectuarea unui nou raport de expertiză topo – cadastrală.
Al treilea motiv de recurs vizează cheltuielile de judecată, deoarece în mod greșit s-a reținut totala culpă procesuală a pârâtului, cât timp nu acesta a intrat prin voință proprie în folosința terenului aflat în posesia sa, ci prin hotărârile Consiliului L. H., care i-a atribuit în folosință terenul pentru ridicarea unei construcții, astfel că este în culpă și C. L..
Intimații C. L. H. și . au formulat întâmpinare intitulată „Concluzii scrise” prin care a solicitat admiterea recursului, întrucât pârâtul D. nu are calitate procesuală pasivă, cât timp terenurile nu se suprapun.
În recurs s-a administrat proba cu acte.
Tribunalul, analizând actele și lucrările dosarului, prin prisma motivelor de recurs invocate, constată că reclamanta B. E. a solicitat obligarea pârâtului D. T. M. să-i lase în deplină proprietate și liniștită posesie suprafața de 500 mp situată în intravilan ., tarlaua 76/3, . să ridice de pe acest teren gardul pe care l-a amplasat fără drept sau să fie autorizată reclamanta să ridice acest gard pe cheltuiala pârâtului.
Reclamanta își întemeiază acțiunea în revendicare pe calitatea de proprietar rezultată din sentința civilă nr._/2007 a Judecătoriei Iași prin care s-a dispus ieșirea din indiviziune asupra defunctei C. C. și D. și s-a atribuit reclamantei lotul 1 din titlul de proprietate nr._/2001 intravilan H., în suprafață de 1166 mp, conform raportului de expertiză efectuat de domnul expert P. A. în acel dosar, care a menționat că terenul se află în intravilan în tarlalele 62 și 76/3, .>
Pârâtul D. T. M. a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a acestuia, motivând că i-a fost atribuit în folosință un teren în suprafață de 500 mp intravilan H., tarlaua 76, . în baza Hotărârii nr. 43/2006 și Hotărârii nr. 19/2008 ale Consiliului L. H., potrivit Legii 15/2003, astfel că imobilele nu se suprapun.
Tribunalul constată că prin Hotărârea nr. 19/20.03.2008 emisă de C. L. H., s-a atribuit câte un lot în suprafață de 500 mp teren în vederea construirii de locuință proprietate personală mai multor tineri, în baza art. 4 din Legea 15/2003, printre aceștia aflându-se și pârâtul D. T., terenul fiind aflat în domeniul Consiliului L. H., iar prin Hotărârea nr. 64/2009 a Consiliului L. al comunei H. s-a aprobat planul urbanistic zonal pentru suprafața de 500 mp extravilan H. identificat în tarlaua 76, nr. cadastral CC1075/12/2 în vederea realizării obiectivului „introducere teren intravilan în vederea construirii unei locuințe și împrejmuire de teren atribuit conform Legii 15/2003 beneficiarului D. T. M.”.
Rezultă astfel, că ulterior emiterii titlului de proprietate al defunctei C. C., pârâtului D. i-a fost atribuit în folosință lotul de 500 mp care inițial a avut categoria de extravilan H., fiind trecut în intravilan prin Hotărârea 64/2009, acest pârât obținând și autorizația de construcție nr. 127/16.12.2009, în vederea construirii locuinței și împrejmuire gard pe acest teren.
În dosarul nr._/245/2005 al Judecătoriei Iași, în care s-a pronunțat sentința de partaj succesoral nr._/2007, s-a precizat de domnul expert P. A. că terenurile din titlul de proprietate_/2001 emis pe numele C. C., din T62 și T 76/3, au trecut în intravilan, rezultând încă două terenuri intravilan pe lângă cel aflat în intravilanul vechi H..
Motivul de recurs că cele două terenuri nu se suprapun și astfel pârâtul D. T. nu are calitate procesuală pasivă, nu poate fi reținut cât timp raportul de expertiză efectuat în cauză de domnul expert D. R. care a avut la bază și sentința civilă de partaj succesoral bazată pe expertiza judiciară efectuată de domnul expert P. A., a menționat că acesta ocupa o suprafață de 605 mp, cu limite total diferite față de cele din documentația cadastrală și din schița pusă la dispoziție de Primăria H., iar susținerea domnului expert C. C. din raportul de expertiză extrajudiciară depus la dosar, precum că între terenul de 1166 mp proprietatea C. C. și terenul atribuit pârâtului D. de 500 mp, existând rezervă de 81 mp dintre care 13 mp deținută de D. prin amplasarea gardului, este contrazisă prin faptul că vecinul de la sud al defunctei C. C., conform titlului de proprietate nr._/2001, este M. C. și nu rezerva comisiei comunale, așa cum se precizează și în schița pusă la dispoziție de comisie.
De asemenea, chiar dacă domnul a expert C. C. a precizat că părțile nu au avut teren la locul litigiului cu care să figureze în rolul agricol, iar terenul proprietatea C. C. se află în extravilan ./3, . constată că acest teren a trecut în intravilan anterior Hotărârii nr. 64/2009 a Consiliului L. al comunei H. prin care s-a stabilit trecerea în intravilan a lotului de 500 mp atribuit pârâtului D..
Cât timp domnul expert R. a precizat că pârâtul ocupă în fapt suprafața de 605 mp, care se regăsește în terenul de 1166 mp conform anexei 2 la raportul de expertiză efectuat în cauză, stabilind limitele proprietăților celor doi pârâți în baza actelor de proprietate și a documentației cadastrale pusă la dispoziție de comisia comunală, nu există nici un motiv care să contrazică concluziile acestui domn expert și care să creeze o neclaritate față de identificarea terenurilor în raport de expertiza extrajudiciară efectuată de domnul expert C. C..
Astfel că, în mod corect prima instanță a stabilit că pârâtul D. T. are calitate procesuală pasivă în cauză, terenurile suprapunându-se în fapt, iar prima instanță a făcut o apreciere corectă a probatoriului administrat.
Față de al treilea motiv de recurs, tribunalul constată că este neîntemeiat, întrucât pârâtul are culpă procesuală față de litigiul declanșat de reclamantă, iar nemulțumirea acestuia față de C. L. al comunie H. care a emis hotărârea de atribuire a terenului în folosință, nu are înrâurire asupra prezentei cauze raportat la poziția părților de pârâte, recurentul având la dispoziție o altă cale de tragere la răspundere a acestei autorități și de recuperare a cheltuielilor în cazul îndeplinirii culpabile a atribuțiilor.
Pentru aceste considerente se va respinge recursul și se va menține sentința ca fiind legală și temeinică.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul formulat de pârâtul D. T. M. împotriva sentinței civile nr._ din 24.09.2012 pronunțată de Judecătoria Iași, sentință pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, azi, 30.09.2013.
Președinte, M. S. | Judecător, G. C. | Judecător, S. F. |
Grefier, A. M. |
Red. S.F.
Tehnored. M.M.D.
2 ex./07.02.2014
Judecător fond I. Z.
| ← Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 223/2015.... | Pretenţii. Decizia nr. 1980/2013. Tribunalul IAŞI → |
|---|
