Revendicare imobiliară. Decizia nr. 367/2014. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 367/2014 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 14-03-2014 în dosarul nr. 367/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 14 Martie 2014
Președinte - M. M.
Judecător – M. M.
Judecător – M. D.
Grefier – M. Getuța
Decizia civilă Nr. 367
Pe rol fiind judecarea cauzei civile privind contestația în anulare formulată de contestatoarea T. V. împotriva deciziei nr. 627/14.03.2013 a Tribunalului Iași ,intimați M. M. ,I. E. B. C.,M. A. ,B. M., având ca obiect revendicare imobiliară.
La apelul nominal făcut în ședința publică răspunde contestatoarea personal și asistat de avocat P. M., avocat I. Grojdea pentru intimații B. C. și B. M., lipsă fiind ceilalți intimați.
Procedură legal îndeplinită.
S-a expus referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că la dosarul cauzei s-a înaintat de către contestatoare prin serviciul de registratură la data de 13.01.2014 răspuns la întâmpinare.
Instanța acordă cuvântul pe admisibilitatea contestației în anulare formulată de T. V..
Apărătorul contestatoarei având cuvântul solicită admiterea contestației în anulare astfel cum a fost formulată. Art. 318 C. limitează calea de atac a contestației în anulare în două situații, când hotărârea este fie rezultatul unei erori materiale, fie pronunțată cu omiterea cercetării vreunui motiv de modificare sau de casare, iar în situația dată apreciez că ambele motive prevăzute de acest text de lege sunt date dacă se va avea în vedere că contestatoarea a solicitat a fi analizat și dreptul de proprietate dobândit de pârâți pentru terenul aferent curții construcții din anul 1984 în condițiile în care aceluiași membru cooperator i-a mai fost atribuită o suprafață echivalentă de teren în același scop al edificării unei locuințe gospodărești. Soluția dată de către instanța de control nu este temeinică și legală sub aspectul amplasamentului terenului în suprafață de 1984 mp stabilit de către expert O. și de către instanța de judecată, amplasament care în realitate nu este deținut de către pârâții din prezenta cauză ci de către numiții Nechihor V. și N. I. care au achiziționat de la numitul B. C. o casă și terenul în suprafață de 3359 mp conform contractului de vânzare cumpărare aut. Sub nr. 1032/07.08.2012. Decizia Tribunalului nu poate fi pusă în executare sub aspectul obligării B. C. și B. M. de a lăsa în proprietate și liniștită posesie suprafața de teren revendicată întrucât pe amplasamentul cuprins între punctele de contur 31-30-70-61-76-79-5-6-62-31 deține teren și familia N. cumpărat cui acte autentice și intabulat în cartea funciară a comunei cadastrale Hîrtop. Cu cheltuieli de judecată, depune la dosar bonuri fiscale reprezentând cheltuieli transport.
Apărătorul intimaților B. C. și B. M. având cuvântul arată că nu sunt întrunite cazurile prevăzute de la art.317,318 C.. În acest sens Înalta Curte a precizat că scopul contestației în anulare este acela de a repara neregularitățile privind actele de procedură, în afara probatoriilor legate de probele administrate și a stării de fapt la care se referă litigiul, astfel că pe calea contestației în anulare nu pot fi invocate greșeli de judecată sau de apreciere a probelor, ori de interpretare a dispozițiilor legale .Să se aibă în vedere decizia nr.3818 din 38.05.2012 pronunțată de Secția a I a Î.C.C.J. având ca obiect contestație în anulare. Cu cheltuieli de judecată.
Apărătorul contestatoarei solicită amânarea pronunțării pentru a depune la dosar concluzii scrise.
Instanța rămâne în pronunțare, va aprecia asupra amânări pronunțării.
TRIBUNALUL
Prin cererea adresată primei instanțe și înregistrată inițial sub nr.459/31.05.2005, reclamanta T. V. a chemat în judecată pe pârâtul B. C. pentru revendicarea suprafeței de 1984 mp teren, solicitând obligarea pârâtului să-și ridice construcțiile edificate pe suprafața revendicată și obligarea acestuia la plata sumei de 6000 lei cu titlu de daune pe ultimii trei ani pentru nefolosința suprafeței de 1200 mp, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii reclamanta a arătat că s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața de_ mp teren conform titlurilor de proprietate nr. 1788 și 1789 din 2.08.1996 în favoarea moștenitorilor defuncților P. Ș. și P. G. și că în urma partajului succesoral, reclamanta a dobândit dreptul de proprietate asupra mai multor suprafețe de teren prin care și cea în litigiu.
Reclamanta a mai arătat că la data de 10 mai 2004 a fost pusă în posesie de către executorul judecătoresc cu suprafața de 2642 mp teren situat la locul numit „Acasă" și suprafața de 2500 mp teren la locul numit „Bulgarie" în intravilanul comunei Hârtop, jud. Suceava.
Legal citat, pârâtul s-a prezentat în instanță și a arătat că nu ocupă nici o suprafață de teren din terenul proprietatea reclamantei. Ulterior a depus la dosar întâmpinare prin care a arătat că este proprietarul suprafeței de teren în litigiu conform titlului de proprietate nr. 648/15.12.1994, emis pe numele socrului său M. G.. Totodată pârâtul a formulat cerere de arătate a titularului dreptului, solicitând introducerea în cauză a numitului M. G..
Prin încheierea de ședință din data de 8.11.2005 s-a admis cererea de arătare a titularului dreptului și s-a dispus introducerea în cauză a numitului M. G. în calitate de titular al dreptului.
La data de 30.03.2006 reclamanta a formulat cerere de chemare în judecată și a pârâtei B. M., soția pârâtului, pentru aceleași capete de cerere ca și în acțiunea principală și invocând aceleași temeiuri de fapt și de drept.
La termenul de judecată din data de 7.04.2006 s-a dispus introducerea în cauză a pârâtei B. M., care, legal citată, a arătat că nu stăpânește nici o suprafață de teren din terenul proprietatea reclamantei.
Prin sentința civilă nr. 1963/15.12.2006, Judecătoria Fălticeni a admis în parte acțiunea și a obligat pârâtul să lase în deplină proprietate și liniștită posesie suprafața de 1614,56 mp teren arabil, identificat prin planul de situație anexă la raportul de expertiză (f. 139 dosar), precum și să achite reclamantei suma de 4383,27 lei despăgubiri civile și suma de 1496,25 lei cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei hotărâri judecătorești a formulat recurs reclamanta T. V., pârâții: B. C. și B. M. și intervenientul M. G., cererile acestora fiind admise, prin decizia civilă nr. 1213 din 29 mai 2007 a Tribunalului Suceava.
S-a casat sentința civilă nr. 1963/2006 a Judecătoriei Fălticeni, dată în dosarul nr. 459/2005 și trimisă cauza spre rejudecare motivat de faptul că în cauză se impune efectuarea unei expertize cadastrale pentru identificarea terenul înscris la locul în litigiu în titlurile de proprietate nr. 648/1994 și nr. 643/1994, pentru identificarea terenului ocupat de pârâți și stabilirea faptului dacă aceștia ocupă terenul reclamantei sau dețin terenul care a fost constituit în favoarea intervenientului și autoarei sale M. Z..
După reinvestirea instanței cu prezenta cauză înregistrată sub nr._, reclamanta a depus întâmpinarea formulată în fața instanței de control judiciar și, prin apărător, a solicitat proba cu expertiza topografică, probă solicitată și la instanța de recurs.
În cauză s-a întocmit un raport de expertiză de către ing. T. P., raport de expertiză la care s-a întocmit și un supliment date fiind obiecțiunile formulate de către pârâtul B. C..
Prin sentința civilă nr. 315/12.02.2009 s-a respins ca nefondată acțiunea reclamantei dar, prin decizia civilă nr. 1052/14.5.2009 a Tribunalului Suceava - secția civilă, s-a admis recursul reclamantei, s-a casat sentința criticată și cauza a fost trimisă spre rejudecare aceleiași instanțe.
Cauza a fost reînregistrată pe rolul Judecătoriei Fălticeni sub nr. 3450/227/30.10.2009 și s-au stabilit obiectivele pentru expertul topo - ing. O. F., numit prin încheierea din 08.03.2010.
Prin sentința civilă nr.837/01.04.2011 a Judecătoriei Fălticeni s-a respins ca nefondată acțiunea civilă având ca obiect revendicare formulată de reclamanta Todirica V., în contradictoriu cu pârâții: B. C. și B. M. și intervenientul M. G..
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, reclamanta T. V. criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.
Prin decizia civilă nr. 724/16.03.2012 pronunțată de Tribunalul Iași a fost admis recursul formulat de reclamanta T. V. împotriva sentinței civile nr. 837/01.04.2011 pronunțată de Judecătoria Fălticeni, casată integral sentința și reținută cauza spre rejudecare în vederea efectuării unui supliment la raportul de expertiză efectuat în cauză de expert O. F., expert tehnic judiciar în specialitatea topografie, geodezie, cadastru din cadrul Biroului Local de Expertize al Tribunalului V..
Prin decizia nr. 627/14.03.2013 Tribunalul Iași a decis:
,, Rejudecând cauza,
Admite în parte acțiunea formulată de reclamanta T. V. în contradictoriu cu pârâții B. C. și B. M..
Obligă pârâții să lase reclamantei în deplină proprietate și liniștită posesie suprafața de 1984 m.p teren situat în intravilan ., jud. Suceava, suprafață identificată prin punctele de contur 31, 30, 70, 61, 76, 79, 5, 6, 62, 31 în anexa nr. 3 la raportul de expertiză topometrică întocmit de expert O. F. (fila 133 dosar recurs), ce face parte integrantă din prezenta decizie.
Obligă pârâții, în solidar, să achite reclamantei suma de 4383,27 lei cu titlu de daune lipsă de folosință teren.
Respinge capătul de cerere formulat de reclamantă având ca obiect obligarea pârâților la demolarea construcțiilor.
Obligă pârâții să achite reclamantei suma de_ lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Validează onorariul definitiv expert tehnic judiciar O. F. în cuantum de 1620 lei, sens în care se va emite adresă către BLET Iași.
Dă în debit pârâții B. C. și B. M. cu suma de 685 lei reprezentând diferență onorariu expert O. F..
Respinge cererea în contradictoriu cu intervenientul în interes propriu M. G., prin succesori M. M., I. E., M. A.’’.
Împotriva acestei decizii a formulat contestație în anulare T. V. arătând că soluția dată nu este temeinică și legală sub aspectul amplasamentului terenului în suprafață de 1984 mp stabilit de expert O. și de către instanța de judecată, amplasament care în realitate nu este deținut de pârâții din prezenta cauză ci de către numiții N. V. și N. I., astfel că decizia Tribunalului Iași nu poate fi pusă în executare sub aspectul obligării pârâților B. C-tin și B. M. la lăsarea în proprietate a suprafeței de teren revendicate; a arătat aceste aspecte instanței de recurs care însă a refuzat efectuarea unui nou raport de expertiză. Astfel soluția dată este rezultatul unei greșeli materiale.
În drept au fost invocate disp. art. 318 Cod procedură civilă.
Prin întâmpinare intimații B. C-tin și B. M. au solicitat respingerea contestației în anulare, întrucât pe această cale nu pot fi invocate greșeli de judecată sau de apreciere a probelor ori de interpretare a dispozițiilor legale. Motivul invocat de reclamantă (că hotărârea nu poate fi pusă în executare nu este un motiv de contestație în anulare).
În cursul judecății nu au fost administrate probe.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța constată că contestația în anulare nu este admisibilă urmând a fi respinsă ca atare pentru următoarele motive.
Așa cum au arătat și intimații, contestația în anulare este o cale de atac extraordinară exercitată împotriva hotărârilor irevocabile, pentru motive extraordinare de nelegalitate, nu și de netemeinicie.
În cazul greșelilor materiale, art. 318 Cod procedură civilă are în vedere acele erori evidente care, fără a viza doar numele, calitatea, susținerile părților, sau erorile de calcul, nu țin însă nici de interpretarea dispozițiilor legale sau de aprecierea probelor, astfel încât să transforme calea de atac într-una ordinară.
Or pretinsa eroare învederată de contestatoare (terenul nu este stăpânit de pârâți ci de către alte persoane) nu constituie o astfel de simplă eroare, ci constituie rezultatul interpretării unor probe, având la bază concluziile unor expertize.
Ba mai mult contestatoarea nu contestă doar decizia ci și mijlocul de probă care a stat la baza acestei decizii, respectiv expertiza, ceea ce face clar faptul că contestatoarea are în vedere o eroare de judecată și de interpretare a probatoriului iar nu o simplă eroare materială.
În plus este neclar și rezultatul acestui demers al contestatoarei care a obținut câștig de cauză în recurs, acțiunea în revendicare fiind admisă în recurs împotriva pârâților B. C-tin și B. M.. Or imposibilitatea punerii în executare a acestei hotărâri, pe motiv că de fapt nu ei stăpânesc această suprafață de teren, nu ar putea oricum fi rezolvată prin redeschiderea cauzei, cadrul procesual neputând fi schimbat în această cauză. De asemenea, hotărârea nefiind opozabilă terților, nimic nu îi împiedică pe contestatori să introducă o nouă acțiune împotriva deținătorilor în fapt a suprafeței de teren.
Pentru aceste motive acțiunea urmează a fi respinsă ca inadmisibilă.
Va fi respinsă cererea intimaților de obligare a contestatoarei la plata cheltuielilor de judecată, având în vedere lipsa oricărei dovezi privind cheltuielile efectuate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca inadmisibilă contestația în anularea deciziei nr. 627/14.03.2013 a Tribunalului Iași formulată de contestatoarea T. V..
Respinge cererea intimaților B. C. și BEȘELAGĂ M. de obligare a contestatoarea la plata de cheltuieli de judecată. Irevocabila.
Pronunțată in ședință publică, azi 14.03.2014
Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,
M.M. M.M. M. D. M.G.
Red./Tehnored. M.D.
2 ex/ 28.03.2014
Jud. fond.M. M., C. C. E., F. Crizantemea E.
| ← Fond funciar. Decizia nr. 93/2014. Tribunalul IAŞI | Contestaţie la executare. Decizia nr. 191/2014. Tribunalul IAŞI → |
|---|
