Revendicare imobiliară. Decizia nr. 587/2013. Tribunalul IAŞI

Comentarii

0

Decizia nr. 587/2013 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 11-03-2013 în dosarul nr. 587/2013

Dosar nr._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI

SECȚIA I CIVILĂ

Ședința publică din 11 Martie 2013

Președinte - E. C. F.

Judecător M. C.

Judecător E. C.

Grefier D. M. B.

DECIZIE CIVILĂ Nr. 587/2013

Pe rol fiind judecarea recursului civil formulat de recurentul R. D. - S. împotriva sentinței civile nr. 2894/08.02.2012 pronunțată de Judecătoria Iași, intimați fiind P. C., D. O., C. M., D. G., V. T., V. M., V. M., V. C., A. M., Ș. R., I. I., A. Rarița, D. F., D. D., Lintmaier E., Balașa M., D. G., A. A., R. M., S. O., A. D., Rotăriței M., A. P., D. R., D. D., S. V., B. N. și R. N. G. și C. C. C. Luncii pentru aplicarea L. 18/1991, având ca obiect revendicare imobiliară.

La apelul nominal făcut în ședința publică, lipsesc părțile.

Procedura este completă.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:

Dezbaterile asupra recursului au avut loc în ședința publică din data de 13.02.2013, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta, când, din lipsă de timp pentru deliberare s-a amânat pronunțarea cauzei pentru data de 20.02.2013, 27.02.2013, 06.03.2013 și apoi pentru azi, 11.03.2013, când:

Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr.2894/08.02.2012 pronunțată de Judecătoria Iași s-au dispus următoarele:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția prematurității formulării acțiunii, excepție invocată de pârâții I. M., D. I., D. O., I. I., P. C. și S. O..

Respinge, ca rămasă fără obiect, excepția nulității capătului de cerere având ca obiect daune.

Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților S. V., B. I.N. și R. N. G. (în calitate de moștenitor al pârâtului P. A.).

Respinge, ca neîntemeiată, excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului S. O., cu privire la revendicarea suprafeței de 3800 m.p., P5 (5-4/2).

Respinge, ca neîntemeiată, excepția lipsei coparticipării procesuale pasive privind revendicarea suprafeței de 2418 m.p. de la moștenitorii pârâtului S. G..

Admite în parte acțiunea formulată de reclamanții RÂPIANU C. (în prezent, decedată) și R. D.-S., domiciliat în București, ..22, ., ., în contradictoriu cu pârâtul P. C., domiciliat în ..C.-Luncii, jud.Iași.

Admite în parte acțiunea formulată de reclamanți în contradictoriu cu pârâtul D. P.O., domiciliat în ..C. Luncii, jud.Suceava.

Admite în parte acțiunea formulată de reclamanți în contradictoriu cu pârâtul D. G., domiciliat în ..C. Luncii, jud.Suceava.

Admite în parte acțiunea formulată de reclamanți în contradictoriu cu pârâtul B. I.T., domiciliat în ..C. Luncii, jud.Suceava, prin mandatar B. SAȘA.

Admite în parte acțiunea formulată de reclamanți în contradictoriu cu pârâtul B. C., domiciliat în ..C. Luncii, jud.Suceava.

Admite în parte acțiunea formulată de reclamanți în contradictoriu cu pârâtul C. V.C., domiciliat în ..C. Luncii, jud.Suceava.

Admite în parte acțiunea formulată de reclamanți în contradictoriu cu pârâtul A. GH.M., domiciliat în ..C. Luncii, jud.Suceava.

Admite acțiunea formulată de reclamanți în contradictoriu cu pârâtul A. N., domiciliat în ..C. Luncii, jud.Suceava.

Admite în parte acțiunea formulată de reclamanți în contradictoriu cu pârâtul, G. C.G., domiciliat în ..C. Luncii, jud.Suceava.

Admite în parte acțiunea formulată de reclamanți în contradictoriu cu pârâtul M. V., domiciliat în ..C. Luncii, jud.Suceava.

Admite în parte acțiunea formulată de reclamanți în contradictoriu cu pârâtul N. V., cu ultimul domiciliu cunoscut în ..C. Luncii, jud.Suceava (la fam.N. I.).

Admite acțiunea formulată de reclamanți în contradictoriu cu pârâta S. M., în calitate de moștenitor al pârâtului S. G., domiciliată în ..C. Luncii, jud.Iași.

Admite în parte acțiunea formulată de reclamanți în contradictoriu cu pârâtul S. O., domiciliat în ..C. Luncii, jud.Iași.

Admite acțiunea formulată de reclamanți în contradictoriu cu pârâtul D. A., cu ultimul domiciliu cunoscut în ..C. Luncii, jud.Suceava.

Admite în parte acțiunea formulată de reclamanți în contradictoriu cu pârâtul N. T.A., domiciliat în . Luncii, jud.Iași.

Admite în parte acțiunea formulată de reclamanți în contradictoriu cu pârâtul I. V.V., domiciliat în ..C. Luncii, jud.Suceava.

Admite acțiunea formulată de reclamanți în contradictoriu cu pârâta B. M., domiciliată în ..C. Luncii, jud.Iași.

Admite în parte acțiunea formulată de reclamanți în contradictoriu cu pârâtul V. D., domiciliat în ..C. Luncii, jud.Suceava.

Admite acțiunea formulată de reclamanți în contradictoriu cu pârâta B. F., domiciliată în ..C. Luncii, jud.Iași.

Admite în parte acțiunea formulată de reclamanți în contradictoriu cu pârâtul B. I.C., domiciliat în ..Suceava.

Admite în parte acțiunea formulată de reclamanți în contradictoriu cu pârâtul B. V., domiciliat în ..Suceava.

Admite acțiunea formulată de reclamanți în contradictoriu cu pârâta L. S., în calitate de moștenitor al pârâtului L. G., domiciliată în Lupeni, . V. nr.20, ..

Admite acțiunea formulată de reclamanți în contradictoriu cu pârâta D. D., domiciliată în ..C. Luncii, jud.Suceava.

Admite în parte acțiunea formulată de reclamanți în contradictoriu cu pârâtul A. D.P., domiciliat în ..C. Luncii, jud.Suceava.

Admite în parte acțiunea formulată de reclamanți în contradictoriu cu pârâtul A. J.O., domiciliat în ..C. Luncii, jud.Suceava.

Admite în parte acțiunea formulată de reclamanți în contradictoriu cu pârâtul D. D.D., domiciliat în ..C. Luncii, jud.Suceava.

Admite în parte acțiunea formulată de reclamanți în contradictoriu cu pârâtul D. R., domiciliat în ..Suceava.

Admite acțiunea formulată de reclamanți în contradictoriu cu pârâtul P. T., domiciliat în ..Suceava.

Obligă următorii pârâți să lase reclamantului, în deplină proprietate și liniștită posesie, suprafețele de teren menționate, situate în intravilanul satului S. M., ..Suceava:

1. P. C. – 1031 m.p. în P4 (4-34/2), categoria CC, individualizată în planul de situație anexa nr.C.S1.1 la raportul de expertiză P. Alexandrov (fila 144 vol.V), și 225 m.p. P5 (5—1/2), categoria A, individualizată în planul de situație anexa nr.C.S1.1 la raportul de expertiză întocmit de expertul P. Alexandrov (fila 144 vol.V)
2. D. P.O. – 1176 m.p. P5 (poziția nr.10 pe schița anexă la raportul de expertiză Mateffy Zsuzsa), categoria A, individualizată în schița anexă la raportul de expertiză Mateffy Zsuzsa (fila 270 vol.I) și 700 m.p. P4 (poziția nr.33 pe schița anexă la raportul de expertiză Mateffy Zsuzsa), categoria A, reprezentând diferența între suprafața de 4300 m.p. (individualizată de expertul Mateffy la poziția 33 în schița anexă la raportul de expertiză -fila 271 vol.I, vecini: la est-P. E., la sud-P. C., la vest-drum și la nord-C. M.), și suprafața de 3600 m.p. (menționată în titlul de proprietate nr.2706/20.02.1996, emis pe numele D. P.T., în T 111, Vatra .: la nord-P. C., la est-Drum communal, la sud-C. M, la vest-Drum expl.)
3. D. G. – 2515 m.p. P4 (4-29/2), categoria A, individualizată în planul de situație anexa nr.C.S1.1 la raportul de expertiză P. Alexandrov (fila 144 vol.V)
4. B. I.T. – 4503 m.p. P5 (5-3/3), categoria A, și 147 m.p. P5 (5-3/2), categoria CC, individualizate în planul de situație anexa nr.C.S1.A la raportul de expertiză P. Alexandrov (fila 144 vol.V)
5. B. C. – 1412 m.p. P 4 (4-23), categoria A, individualizată în planul de situație anexa nr.C.S1.1 la raportul de expertiză P. Alexandrov (fila 144 vol.V)
6. C. V.C. – 4581 m.p. P 4 (4-21), categoria A, individualizată în planul de situație anexa nr.C.S1.1 la raportul de expertiză P. Alexandrov (fila 144 vol.V)
7. A. Gh.M. – 855 m.p. P4 (4-20), reprezentând diferența între suprafața de 2755 m.p. (individualizată de expertul Alexandrov în planul de situație anexa nr.C.S1.1 la raportul de expertiză P. Alexandrov - fila 144 vol.V), și suprafața de 1900 m.p. (cuprinsă în suprafața de 2500 m.p., menționată în titlul de proprietate nr.2672/25.01.1996, emis pe numele A. P.G. T 106, vecini: la nord-drum comunal, la est-A. P., la sud-N. I., la vest-S. I.)

8. A. N. – 1000 m.p. P4 (4-19), categoria A, individualizată în planul de situație anexa nr.C.S1.1 la raportul de expertiză P. Alexandrov (fila 144 vol.V)

9. G. C.G. – 1982 m.p. P4 (4-18), categoria A, individualizată în planul de situație anexa nr.C.S1.1 la raportul de expertiză P. Alexandrov (fila 144 vol.V)

10. M. V. – 1400 m.p. P4 (4-17), categoria A, individualizată în planul de situație anexa nr.C.S1.1 la raportul de expertiză P. Alexandrov (fila 144 vol.V)

11. N. V. – 1205 m.p. P5 (5-12), categoria F, individualizată în planul de situație anexa nr.C.S1.1 la raportul de expertiză P. Alexandrov (fila 144 vol.V)

12. S. M. – 3218 m.p. P4 (poziția nr.11 pe schița anexă la raportul de expertiză Mateffy Zsuzsa), categoria A, individualizată în schița anexă la raportul de expertiză Mateffy Zsuzsa (fila 271 vol.I)

13. S. O. – 579 m.p. P5 (5-4/3), categoria A, individualizată în planul de situație anexa nr.C.S1.1 la raportul de expertiză P. Alexandrov (fila 144 vol.V)

13. D. A. – 1959 m.p. P4 (4-6), categoria A, individualizată în planul de situație anexa nr.C.S1.1 la raportul de expertiză P. Alexandrov (fila 144 vol.V)

14. N. T.A. - 1987 m.p. P4 (poziția nr.4 pe schița anexă la raportul de expertiză Mateffy Zsuzsa), categoria A, individualizată în schița anexă la raportul de expertiză Mateffy Zsuzsa (fila 271 vol.I)

15. I. V.V. – 450 m.p. P4 (poziția nr.7 pe schița anexă la raportul de expertiză Mateffy Zsuzsa), categoria A, individualizată în schița anexă la raportul de expertiză Mateffy Zsuzsa (fila 271 vol.I), reprezentând diferența între suprafața de 1750 m.p. (individualizată de expertul Mateffy la poziția 7 în schița anexă la raportul de expertiză -fila 271 vol.I, vecini: la est-D. A., la vest-B. M.), și suprafața de 1300 m.p. (menționată în titlul de proprietate nr.2818/23.04.1996, emis pe numele I. F., și în contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.757/19.03.1999, în T 104, intravilan .: la nord-Linie og., la est-B. M., la sud-drum comunal, la vest-D. A.)

16. B. M. – 2040 m.p. P4 (4-8), categoria A, individualizată în planul de situație anexa nr.1 la raportul de expertiză P. Alexandrov (fila 144 vol.V)

17. V. D. – 1684 m.p. P4 (4-16), categoria A, individualizată în planul de situație anexa nr.C.S1.1 la raportul de expertiză P. Alexandrov (fila 144 vol.V)

18. B. F. – 1115 m.p. P4 (4-24), categoria A, individualizată în planul de situație anexa nr.C.S1.1 la raportul de expertiză P. Alexandrov (fila 144 vol.V)

19. B. I.C. – 839 m.p. P5 (5-6/2), categoria A, individualizată în planul de situație anexa nr.C.S1.1 la raportul de expertiză P. Alexandrov (fila 144 vol.V)

20. B. V. – 793 m.p. P5 (5-7/2), categoria A, individualizată în planul de situație anexa nr.C.S1.1 la raportul de expertiză P. Alexandrov (fila 144 vol.V)

21. L. S. – 1266 m.p. P5 (5-9), categoria CC, individualizată în planul de situație anexa nr.C.S1.1 la raportul de expertiză P. Alexandrov (fila 144 vol.V)

22. D. D. – 1368 m.p. P5 (5-11), categoria F, individualizată în planul de situație anexa nr.C.S1.1 la raportul de expertiză P. Alexandrov (fila 144 vol.V)

23. A. D.P. – 309 m.p. P5 (5-13/2), categoria A, individualizată în planul de situație anexa nr.C.S1.1 la raportul de expertiză P. Alexandrov (fila 144 vol.V)

24. A. J.O. - 4339 m.p. P5 (5-2/2), categoria A, și 1124 m.p. P5 (5-2/1), categoria CC, individualizate în planul de situație anexa nr.C.S1.1 la raportul de expertiză P. Alexandrov (fila 144 vol.V)

25. D. D.D. – 4262 m.p. P5 (5-5a/2), categoria A, individualizată în planul de situație anexa nr.C.S1.1 la raportul de expertiză P. Alexandrov (fila 144 vol.V)

26. D. R. – 4425 m.p. P5 (5-5b/2), categoria A, individualizată în planul de situație anexa nr.C.S1.1 la raportul de expertiză P. Alexandrov (fila 144 vol.V)

27. P. T. – 843 m.p. P4 (4-27), categoria A, individualizată în planul de situație anexa nr.C.S1.1 la raportul de expertiză P. Alexandrov (fila 144 vol.V)

Respinge, pentru lipsa calității procesuale pasive, acțiunea formulată de reclamanți în contradictoriu cu pârâții S. V., domiciliat în ..Suceava, B. I.N., domiciliat în ..Suceava, și R. N. G. (în calitate de moștenitor al pârâtului P. A.), domiciliată în ..Suceava.

Respinge, ca neîntemeiată, acțiunea formulată în contradictoriu cu pârâții: C. M., domiciliat în ..Suceava, prin mandatar S. A.A., Ș. R., domiciliat în ..Suceava, V. T., domiciliată în ..Suceava, V. M., domiciliat în mun.Fălticeni, ..19, jud.Suceava, V. M., domiciliat în ..C. Luncii, jud.Suceava, și V. C., domiciliat în mun.C., Bld.Mamaia nr.272, ., ., prin mandatar V. T., în calitate de moștenitori ai numitului V. M.M., P. N., cu ultimul domiciliu cunoscut în ..C. Luncii, jud.Iași, V. T.D., domiciliat în ..C. Luncii, jud.Suceava, N. M. (în calitate de moștenitor al pârâtei C. M.), domiciliată în mun.Fălticeni, ..19A, jud.Suceava, I. C.I., domiciliat în în ..C. Luncii, jud.Iași, moștenitorii pârâtei P. D. (D. D., domiciliată în ..C. Luncii, jud.Suceava, R. M., domiciliată în ., jud.Suceava, A. RARIȚA, domiciliată în . Luncii, jud.Suceava, D. F., domiciliată în ..C. Luncii, jud.Suceava, L. E., cu ultimul domiciliu cunoscut în ..C. Luncii, jud.Suceava (la fam.D. D.), BALAȘA M., domiciliată în ..C. Luncii, jud.Suceava, D. G., domiciliată în ..C. Luncii, jud.Suceava, A. A., domiciliată în ..C. Luncii, jud.Suceava, D. C., domiciliat în ..C. Luncii, jud.Suceava), I. M., domiciliat în ..C. Luncii, jud.Suceava, D. I., domiciliat în ..C. Luncii, jud.Suceava, A. D.D., domiciliat în ..C. Luncii, jud.Suceava, D. A., domiciliat în ..C. Luncii, jud.Suceava, ROTĂRIȚEI M., domiciliată în .,

Ia act de renunțarea reclamantului la judecarea capetelor de cerere având ca obiect obligarea pârâților de a ridica construcțiile și obligarea acestora la plata de daune.

Ia act de renunțarea reclamantului la judecarea acțiunii formulate în contradictoriu cu pârâții C. P., domiciliat în ..C. Luncii, jud.Iași, P. T., cu ultimul domiciliu cunoscut în ..C. Luncii, jud.Iași, C. F., G. M., N. M. și C. C., domiciliați în ..C. Luncii, jud.Iași, și cu pârâții P. C.-M., P. I.-I., P. L.-A., domiciliați în ..C. Luncii, jud.Suceava, și P. E., domiciliată în ., în calitate de moștenitori ai pârâtului P. I..

Admite în parte cererea de intervenție voluntară accesorie formulată de intervenienții N. M., domiciliată în ., D. A., domiciliat în ..Suceava, D. I., domiciliat în ..C. Luncii, jud.Suceava, V. M., domiciliată în ., jud.Suceava, și S. G., domiciliat în . Luncii, jud.Suceava, în contradictoriu cu reclamanții RÂPIANU C. (în prezent, decedată) și R. D.-S. și în apărarea pârâtului S. O..

În temeiul art.246 C.p.civ., ia act de renunțarea intervenientului voluntar accesoriu S. A., domiciliat în ..C. Luncii, jud.Suceava, la soluționarea cererii de intervenție voluntară accesorie formulată în contradictoriu cu reclamanții RÂPIANU C. (în prezent, decedată) și R. D.-S. și în apărarea pârâtului C. M..

Admite excepția nulității cererii de chemare în garanție a COMISIEI COMUNALE DE APLICARE A LEGILOR FONDULUI FUNCIAR C.-LUNCII, cerere formulată de pârâții I. M., D. I., D. O., I. I. și P. C., pentru lipsa semnăturilor.

Anulează cererea de chemare în garanție formulată de pârâții I. M., D. I., D. O., I. I. și P. C., domiciliați în ..C. Luncii, jud.Suceava, în contradictoriu cu chemata în garanție C. C. DE APLICARE A LEGILOR FONDULUI FUNCIAR C.-LUNCII.

Admite excepția nulității cererii de chemare în garanție a COMISIEI COMUNALE DE APLICARE A LEGILOR FONDULUI FUNCIAR C.-LUNCII, cerere formulată de pârâtul A. D.D., pentru lipsa obiectului.

Anulează cererea de chemare în garanție formulată de pârâtul A. D.D., domiciliat în ..C. Luncii, jud.Suceava, în contradictoriu cu chemata în garanție C. C. DE APLICARE A LEGILOR FONDULUI FUNCIAR C.-LUNCII.

Constată că raporturile de expertiză tehnică judiciară și suplimentele la raport întocmite de experții Mateffy Zsuzsa și Alexandrov P. fac parte integrantă din prezenta sentință.

Obligă pârâții A. N., S. M., D. A., B. M., B. F., L. S., D. D. și P. T. la plata către reclamant a sumei de 219,50 RON fiecare, reprezentând cheltuieli de judecată.

Obligă pârâții D. P.O., D. G., B. I.T., B. C., C. V.C., A. Gh.M., G. C.G., M. V., N. V., N. T.A., I. V.V., V. D., B. I.C., B. V., A. D.P., A. J.O., D. D.D. și D. R. la plata către reclamant a sumei de 109,75 RON fiecare, reprezentând cheltuieli de judecată.

Compensează cheltuielile de judecată efectuate de reclamantul R. D. S. și de pârâții P. C. și S. O. până la concurența sumei de 109,75 RON pentru fiecare pârât.

Respinge, ca neîntemeiate, cererile pârâților P. C. și S. O. privind obligarea reclamantului la plata sumelor de 3460,25 RON și, respectiv, 2865,25 RON reprezentând diferență cheltuieli de judecată.

Respinge, ca neîntemeiată, cererea pârâtului D. O. privind obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecată.

Respinge, ca neîntemeiată, cererea pârâtului C. M. privind obligarea reclamantului și a chematei în garanție la plata cheltuielilor de judecată.

Respinge, ca neîntemeiată, cererea pârâtului A. D.D. privind obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecată.

Respinge, ca neîntemeiată, cererea intervenienților voluntari accesorii N. M., D. A., D. I., V. M. și S. G. privind obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecată.

Obligă reclamantul R. D. S. la plata sumei de 3526 RON, cu titlu de onorariu de expert, în contul expertului Alexandrov P..

P. a pronunța aceasta soluție, prima instanța a reținut următoarele:

„La data de 25.05.2005, reclamanților R. D.-S. și Rîpianu C. li s-a eliberat titlul de proprietate nr.3433, privind reconstituirea dreptului de proprietate dobândit prin moștenire, de la autorul comun, R. I., cu privire la suprafața totală de 11 hectare 6500 m.p., situată în ..Suceava, din care:

- 8 hectare 3800 m.p. . vecini: la nord-V. I., la est-drum comunal, P. C. și C. M., la sud-drum județean, Natură S., P. E. și Darban G., la vest-drum de exploatare;

- 3 hectare 700 m.p. . vecini: la nord-drum județean, A. P., B. V., B. C., la est-P. C., Atkenson O., B. T., S. O., D. D., la sud-P. C., la vest-drum de exploatare, A. P..

Această reconstituire s-a realizat în temeiul L. nr.1/2000, conform Hotărârii nr.2313/25.11.2004 a Comisiei Județene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava și în baza fișei-proces verbal de punere în posesie și a schițelor aferente, depuse la filele 775-778 – vol.I.

Instanța reține că, până la eliberarea titlului de proprietate nr.3433/25.05.2005, mai multor pârâți din prezenta cauză li s-au întocmit și eliberat titluri de proprietate privind constituirea sau reconstituirea dreptului de proprietate, pentru diferite suprafețe de teren.

Reclamanții din pricina dedusă judecății au pretins că aceste titluri emise pe numele unor pârâți au ca obiect terenuri ce coincid cu părți din suprafața mai mare din titlul lor de proprietate, motiv pentru care au invocat prioritatea titlului nr.3433/25.05.2005 față de cele emise anterior, iar, în ceea ce-i privește pe pârâții fără titlu asupra terenului pretins a fi ocupat din cel al reclamanților, au susținut nelegalitatea posesiei acestora, cerând instanței să oblige pârâții să le lase, în deplină proprietate și liniștită posesie, terenul de 11 hectare 6500 m.p.

În drept, instanța constată că acțiunea în revendicare, astfel cum este definită în literatura de specialitate, reprezintă acțiunea proprietarului neposesor împotriva posesorului neproprietar, așadar o acțiune reală, prin care reclamantul cere instanței de judecată să i se recunoască dreptul de proprietate asupra unui bun determinat și pe cale de consecință să-l oblige pe pârât la restituirea posesiei bunului (art.480 C.civ., în vigoare la momentul învestirii instanței cu soluționarea prezentei cauze și, prin urmare, aplicabil, în condițiile art.223 din Legea nr.71/2011, pentru punerea în aplicare a Noului Cod civil).

Soluționând cu prioritate, în temeiul art.137 alin.1 C.p.civ., excepțiile procesuale invocate în cauză, dată fiind și ordinea de soluționare a acestora, astfel cum a fost consacrată atât de doctrină, cât și de jurisprudență, se constată următoarele:

Prin întâmpinarea depusă la dosar la fila 48 a vol.I, pârâții I. M., D. I., D. O., I. I., P. C. și S. O. au invocate excepția prematurității formulării prezentei acțiuni. În susținerea acestei excepții, s-a făcut referire la litigiul dintre pârâți și reclamanți pentru anularea titlurilor de proprietate ale reclamanților, corespunzător dosarului nr._ al Judecătoriei Fălticeni.

Instanța reține că respectiva cauză, ce a avut ca obiect “constatare nulitate absolută titlu de proprietate”, a fost soluționată prin sentința civilă nr.1958, pronunțată de Judecătoria Fălticeni la data de 30.09.2008 (filele 2008-2014 – vol.IV), hotărâre modificată în parte prin decizia civilă nr.62/13.01.2009 a Tribunalului Suceava (filele 137-143 – vol.II), prin care a fost respinsă, pe fond, acțiunea reclamanților (o parte din pârâții în prezenta cauză).

Prin urmare, la acest moment, al soluționării excepției prematurității formulării acțiunii în revendicare, respectiva cauză are o soluție irevocabilă, ce nu împietează asupra dreptului reclamanților R. D.-S. și Râpianu C. de a învesti instanța cu o cerere de revendicare imobiliară.

Instanța constată că sancțiunea prematurității intervine atunci când dreptul subiectiv pretins de reclamant nu este actual, ci are un caracter eventual. Or, în prezenta cauză, nu se poate reține o astfel de situație, simpla existență paralelă a unui litigiu privind valabilitatea titlului de proprietate al reclamanților nefiind de natură să atragă prematuritatea acțiunii în revendicare, ci, eventual, să pună în discuție suspendarea judecății cererii în revendicare imobiliară până la soluționarea irevocabilă a acțiunii în constatarea nulității titlului de proprietate al reclamanților.

P. aceste considerente, instanța va respinge excepția prematurității, ca neîntemeiată.

Cu privire la excepția nulității capătului de cerere având ca obiect obligarea pârâților la plata de daune, excepție pusă în discuție din oficiu, instanța constată că aceasta a rămas fără obiect, în condițiile în care, prin declarația autentificată sub nr.947/12.10.2011, de către Biroul Notarial „Acord”, depusă la dosar la data de 13.10.2011 (filele 163-165- vol.V), reclamantul R. D.-S. a arătat că renunță la judecarea capetelor de cerere având ca obiect obligarea părților la ridicarea construcțiilor și plata de daune. Prin urmare, față de aceste aspecte și de împrejurarea că reclamantul R. D.-S. este singurul moștenitor al celeilalte reclamante, decedată la data de 12.06.2011, instanța va respinge această excepție, ca rămasă fără obiect.

Prin întâmpinarea depusă la fila 67 a vol.I, pârâtul S. V. a invocat lipsa calității sale procesuale pasive, pe considerentul că nu ocupă teren din proprietatea reclamanților, cea care stăpânește o suprafață de teren ce figurează pe titlul reclamanților fiind Natură S..

De asemenea, aceeași excepție, a lipsei calității procesuale pasive, a fost invocată de către instanță, din oficiu, în încheierea de ședință din data de 15.09.2011, cu privire la pârâții B. I.N. și R. N. G., aceasta din urmă în calitate de moștenitor al pârâtului P. A..

În aceste sens, instanța reține următoarele:

Calitatea procesuală presupune existența unei identități între părțile din procesul civil și persoanele implicate în raportul juridic dedus judecății. Astfel, reclamanta trebuie să coincidă cu titularul dreptului afirmat, iar pârâtul, cu cel care este subiect pasiv (obligat) în raportul juridic respectiv. În cazul situațiilor juridice pentru a căror realizare este obligatorie calea justiției, calitatea procesuală pasivă aparține celui care se poate prevala de acest interes, iar calitatea pasivă este a celui față de care se poate realiza interesul respectiv. Sarcina justificării calității procesuale active și a celei pasive în procesul civil revine reclamantului, iar instanța este datoare, odată sesizată, să verifice ambele calități.

În privința pârâtului S. V., primul expert desemnat în cauză a arătat că acesta nu ocupă teren proprietatea reclamanților, suprafața de 2974 m.p., revendicată de aceștia din urmă, fiind stăpânită, în realitate, de numita Natură S., ce nu este parte în prezenta acțiune (fila 274 – vol.I). Aceste concluzii au fost confirmate și de expertul Alexandrov P., desemnat de Judecătoria Iași să completeze lucrarea expertului Mateffy (fila 2065).

Și pârâtul B. I.N. a susținut, în întâmpinarea de la fila 182 – vol.I, că nu a deținut, nici nu deține teren pe tarlaua reclamanților. Același expert Mateffy a precizat că pârâtul B. a abandonat terenul de 1474 m.p, revendicat de reclamanți, în locul lui stăpânind numitul Oiaga V., ce nu a fost chemat în judecată de reclamanții R. (fila 280 – vol.I). Și expertul Alexandrov a arătat că terenul de 1253 m.p., identificat în . de numitul Oiaga V., fără a deține acte de proprietate (fila 2064).

Nu în ultimul rând, reclamanții nu au probat că pârâtul P. A. sau moștenitoarea acestuia a stăpânit, fără drept, suprafața de 2556 m.p., revendicată în prezenta cauză. Expertul Mateffy a precizat că acest pârât P. (decedat, de altfel, la data de 29.01.2007) nu ocupă teren proprietate reclamanților (fila 281 – vol.I).

Or, în condițiile în care ambele lucrări tehnice efectuate în cauză (raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit de expertul Mateffy Szusza și suplimentele la expertiză realizate de expertul Alexandrov P.) au concluzionat că acești pârâți nu ocupă teren din proprietatea reclamanților, cuprinsă în titlul de proprietate nr.3433/25.05.2005, instanța apreciază că pârâții S. V., B. I.N. și R. N. G., în calitate de moștenitor al pârâtului P. A., nu au calitate procesuală pasivă într-o acțiune a proprietarului neposesor împotriva posesorului neproprietar, motiv pentru care va admite excepția și, pe cale de consecință, va respinge acțiunea formulată în contradictoriu cu acești tri pârâți, pentru lipsa calității procesuale pasive.

Aceeași excepție a fost invocată și de pârâtul S. O., care a învederat instanței că nu ocupă terenul de 3800 m.p., situat în . suprafață a fost înstrăinată fiului său, S. G., de intervenienta voluntară accesorie N. M., prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr._/01.06.1999 (fila 324 – vol.I).).

Cât privește suprafața de 3800 m.p., revendicată de la acest pârât, instanța observă că dreptul de proprietate asupra terenului este menționat în titlul de proprietate nr.3088/1998, eliberat pe numele N. M., și a fost transmis de către intervenienta N., prin contractul de vânzare-cumpărare nr.1851/30.06.1999 al BNP M. A., intervenientului S. G., fiul pârâtului.

Se constată, însă, că ambii experți desemnați în cauză au identificat această suprafață de teren (filele 274 – vol.I și 2066) și au concluzionat că pârâtul stăpânește terenul categoria arabil de 3800 m.p., ce este amplasat în continuarea casei sale, pârâtul și intervenienții voluntari accesorii neprobând contrariul (respectiv, faptul că posesia este exercitată, efectiv, de cumpărătorul din contract, S. G., și nu de tatăl lui, pârâtul S. O.). Or, în situația invocării unei excepții procesuale, cea care trebuie să aducă dovezi în susținerea acesteia este tocmai partea care a invocat excepția. În condițiile în care materialul probator administrat în cauză (și anume, rapoartele de expertiză întocmite) este în sensul acestei posesii reale și directe a pârâtului S. O. asupra terenului de 3800 m.p., instanța va respinge, ca neîntemeiată, excepția lipsei calității sale procesuale pasive.

Nu în ultimul rând, prin încheierea de ședință din data de 15.09.2011, instanța a pus în discuție, din oficiu, și excepția lipsei coparticipării procesuale pasive privind revendicarea suprafeței de 2418 m.p. de la moștenitorii pârâtului S. G., decedat la data de 10.05.2009, în cursul procedurii judiciare (astfel cum rezultă din dovada depusă la fila 375 – vol.II al Judecătoriei Iași).

Cu privire la această coparticipare procesuală pasivă, instanța observă că, potrivit dispozițiilor art.47 C.p.civ., „Mai multe persoane pot fi împreună reclamante sau pârâte dacă obiectul pricinii este un drept sau o obligațiune comună ori dacă drepturile sau obligațiile lor au aceeași cauză.”

Acest text reglementează principiul coparticipării procesuale facultative, de la care excepțiile sunt de strictă interpretare, coparticiparea procesuală necesară (obligatorie) fiind incidentă în situația unui raport juridic unic și indivizibil.

Într-o acțiune având ca obiect revendicare imobiliară, regula este aceea a chemării în judecată a tuturor coproprietarilor unui bun, indiferent de natura și cauza acelei indiviziuni sau coproprietăți. Regula este rațională, deoarece asigură finalitatea proteguirii intereselor tuturor părților față de care instanța urmează a dispune o soluție, iar pe de altă parte asigură opozabilitatea soluției procesuale date.

În ceea ce-l privește pe pârâtul S. G., în urma decesului acestuia, intervenit în timpul desfășurării judecății, reclamanții au solicitat introducerea în cauză, în calitate de moștenitor al pârâtului, a soției supraviețuitoare a acesteia, S. M., fără a se indica existența și a altor succesori al defunctului S. G.. În contextul în care nu s-a probat că ar mai fi și alți moștenitori ai acestui pârâți, care să justifice interesul de a fi parte în prezentul litigiu, instanța va respinge excepția lipsei coparticipării procesuale pasive, ca neîntemeiată.

Pe fondul acțiunii în revendicare imobiliară, se rețin următoarele:

Prezenta cauză presupune, în ansamblu, analiza distinctă a două categorii de revendicare imobiliară: revendicarea unor suprafețe de teren deținute de pârâți în baza unor titluri de proprietate, fie de constituire, fie de reconstituire a acestui drept fundamental, pe de o parte, și revendicarea altor suprafețe de teren folosite fără a se justifica existența unui titlu de proprietate, pe de altă parte.

Instanța urmează a verifica situația fiecărui pârât în mod separat, cu aplicarea normelor de drept material corespunzătoare, făcând observația că, din lucrările tehnice judiciare efectuate în cauză, rezultă, în mod indubitabil, suprapunerea de terenuri între cele revendicate de reclamanți și cele stăpânite efectiv de pârâți.

În prezenta cauză, mai mulți pârâți au invocat existența unor titluri de proprietate, eliberate în perioada 1994-1999, prin care li s-a reconstituit sau constituit dreptul de proprietate cu privire la suprafețe de teren ce se suprapun peste terenul obiect al titlului de proprietate nr.3433/25.05.2005.

Cât timp ambele părți au pretins un drept de proprietate asupra aceluiași bun, instanței îi revine obligația de a compara titlurile ce se opun și care provin de la autori diferiți, urmând a se da preferință celui mai bine caracterizat, sarcina probei că autorul său a avut un drept preferabil revenind reclamantului.

Potrivit L. nr.1/2000, art.2 alin.1, “În aplicarea prevederilor prezentei legi, reconstituirea dreptului de proprietate se face pe vechile amplasamente, dacă acestea nu au fost atribuite legal altor persoane. Comisiile de aplicare a legilor fondului funciar, de comun acord cu proprietarii, pot comasa terenurile care urmează să fie retrocedate într-un singur amplasament.”

Mai mult, în conformitate cu alin.2 al aceluiași articol, “Drepturile dobândite cu respectarea prevederilor L. fondului funciar nr.18/1991, pentru care au fost eliberate adeverințe de proprietate, proces-verbal de punere în posesie sau titlu de proprietate, rămân valabile fără nicio altă confirmare”.

Prin urmare, acest text de lege consfințește principiul reconstituirii dreptului de proprietate pe vechiul amplasament, iar, prin alineatul al doilea, se confirmă actele de reconstituire sau constituire a dreptului de proprietate, care au fost emise în baza L. nr.18/1991, cu respectarea dispozițiilor legale.

Din înscrisurile depuse la dosar în susținerea acțiunii, respectiv fișa-proces verbal de punere în posesie și schițele aferente, atașate la filele 775-778 – vol.II, rezultă că reclamanților li s-a reconstituit, în temeiul L. nr.1/2000, dreptul de proprietate cu privire la suprafața totală de 11 hectare 6500 m.p. pe vechiul amplasament al autorului lor comun, R. I., amplasament ce reprezintă, în realitate, vatra satului S. M., ..Iași. Această reconstituire a avut la bază procesul-verbal de luare în primire și predare avere, privind pe numitul R. I., întocmit la data de 10.11.1949, și schița terenului acestuia, aflate la filele 286-288 și 291 – vol.I.

Pe de altă parte, o parte din pârâți au primit titlu de proprietate, în cadrul procedurii de reconstituire în baza L. nr.18/1991, pentru alte terenuri decât vechile lor amplasamente, ca urmare a faptului că aceste amplasamente erau deja ocupate la momentul formulării și al analizării cererilor lor de reconstituire. Instanța observă că aceste titluri de proprietate au fost eliberate în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare, motivat de faptul că au adus teren în cooperativa agricolă de producție, au figurat în registrele agricole din anii 1959-1962, iar pe vechile lor amplasamente au fost edificate construcții precum un spital, asociația intercooperatistă și un abator.

Cu privire la ceilalți pârâți cărora li s-a constituit dreptul de proprietate asupra unor terenuri, acestora li s-a dat teren de câte 1000 m.p. pentru a-și edifica locuințe, sens în care au obținut și autorizații de construire. Acești pârâți au prezentat procesele-verbale ale CAP C. Luncii, actele de dare cu plată a locului de casă și adresele emise de CAP către notariatul de stat, pentru transcrierea dreptului de proprietate, toate acest înscrisuri fiind anterioare momentului eliberării titlurilor de proprietate ai căror titulari sunt.

Instanța reține că excepțiile de la reconstituirea dreptului de proprietate pe fostul amplasament presupun, în primul rând, existența unor atribuiri legale ale terenurilor solicitate de către foștii proprietari către terțe persoane, situație în care comisia locală poate refuza reconstituirea dreptului de proprietate, iar legalitatea titlurilor de proprietate emise în favoarea terților urmează a fi analizată din perspectiva art.III din Legea nr.169/1997, pentru a se stabili dacă aceste titluri au fost emise cu respectarea dispozițiilor L. nr.18/1991, în vigoare la data întocmirii lor. Mai mult, dacă există acte de reconstituire în favoarea unor terțe persoane asupra terenului solicitat de fostul proprietar, iar comisia de fond funciar, în mod culpabil, nu a făcut dovada existenței acestor acte de reconstituire, urmează ca, pe calea unei acțiuni în revendicare, să se compare titlurile părților și să aibă câștig de cauză partea al cărei titlu a fost emis cu respectarea cerințelor impuse de legislația fondului funciar.

Aceasta este și situația din cauza dedusă judecății, C. locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor C. Luncii fiind cea care a formulat propunere de validare a anexei 28, în soluționarea cererii de reconstituire formulate de reclamanții R., iar C. Județeană Suceava adoptând Hotărârea 2313/25.11.2004, de validare a poziției 2 din anexa 28, cu suprafața de 11,65 hectare.

În ceea ce privește aplicabilitatea dispozițiilor art.III din Legea nr.169/1997, se reține că acesta prevede mai multe cazuri de nulitate absolută a actelor emise cu încălcarea prevederilor L. fondului funciar nr.18/1991, L. nr.1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și a celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor L. fondului funciar nr.18/1991 și ale L. nr.169/1997, cu modificările și completările ulterioare și ale prezentei legi. Respectiva enumerare nu este exhaustivă și privește, în principal, situații de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate, în favoarea persoanelor care nu erau îndreptățite, potrivit legii, la astfel de reconstituiri sau constituiri, cum sunt.

Instanța mai observă faptul că, din înscrisurile depuse în cele 7 volume ale prezentului dosar, reiese că, în perioada 1991-2001 moșia boierului R. era la dispoziția Comisiei Locale, în vederea constituirii sau reconstituirii dreptului de proprietate pentru persoane fizice.

Analizând, în ansamblu, titlurile de proprietate exhibate de o parte din pârâți, din perspectiva dispozițiilor art.III din Legea nr.169/1997, instanța constată că nu s-a făcut dovada vreunui caz de nulitate absolută a acestor titluri, prin urmare se poate reține valabilitatea lor, raportat la prevederile L. fondului funciar.

Mai mult, în perioada în care au fost emise titlurile de proprietate pentru o parte din pârâți (1991-2001), stabilirea amplasamentului terenurilor recunoscute era atributul exclusiv al Comisiei Locale de fond funciar, principiul reconstituirii pe vechiul amplasament fiind introdus odată cu . L. nr.1/2000. Prin urmare, instanța consideră că cele două acte fundamentale în materia fondului funciar, Legea nr.1/2000 și Legea nr.247/2005, nu pot aduce atingere titlurilor de proprietate legale emise până la ., necontestate și aflate de mult în circuitul civil. În situația contrară, stabilitatea actelor și a raporturilor juridice născute în tot acest interval de timp, de 17 ani, ar fi în mod grav și iremediabil afectată, în condițiile în care pârâții aflați în această situație nu sunt în culpă cu privire la modalitatea de emitere a titlurilor lor de proprietate. Dimpotrivă, toți pârâții care au prezentat titluri de proprietate valabil emise la momentul întocmirii au fost de bună-credință în susținerea solicitării de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, vina pentru situația creată și dedusă judecății (eliberarea de titluri de proprietate pe aceeași suprafață de teren) revenind exclusiv celor două comisii de aplicare a L. nr.18/1991 (C. Locală C. Luncii și C. Județeană Suceava).

Mai mult, instanța are în vedere, la soluționarea prezentei cauze, și dispozițiile cuprinse în art.1 din Protocolul nr.1 al Convenției Europene a Drepturilor Omului, conform cărora: "Orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauză de utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege și de principiile generale ale dreptului internațional.

Dispozițiile precedente nu aduc atingere dreptului statelor de a adopta legile pe care le consideră necesare pentru a reglementa folosința bunurilor conform interesului general sau pentru a asigura plata impozitelor ori a altor contribuții sau a amenzilor."

În lumina jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, o privare de proprietate care să țină de cea de-a doua normă se poate justifica numai dacă se demonstrează în special că ea a intervenit din motiv de utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege. În plus, orice ingerință în exercitarea dreptului de proprietate trebuie să răspundă criteriului de proporționalitate. Curtea nu încetează să reamintească următorul lucru: trebuie păstrat un echilibru just între cerințele interesului general al comunității și imperativele protecției drepturilor fundamentale ale omului. Echilibrul ce trebuie păstrat va fi distrus dacă persoana în cauză suportă o sarcină specială și exorbitantă. În acest sens, Curtea a statuat deja că acest echilibru este atins, de obicei, atunci când despăgubirea plătită persoanei private de proprietate este rezonabilă în raport cu valoarea "venală" a bunului, așa cum este ea stabilită la data la care a intervenit privarea de proprietate (a se vedea, în acest sens, Cauza Brumărescu împotriva României, hotărârea din 28.10.1999, și Cauza Pincova și Pinc împotriva Republicii Cehe, hotărârea din 05.11.2002).

În Cauza R. împotriva României (hotărârea din 19.10.2006), Curtea a precizat că, presupunând că ingerința litigioasă ar avea o "bază legală" și ar servi unei cauze de utilitate publică, trebuie să se analizeze dacă ea corespunde criteriului proporționalității. Mai mult, Curtea amintește faptul că atenuarea vechilor prejudicii nu trebuie să creeze noi neajunsuri disproporționate. În acest scop, legislația ar trebui să permită să se țină seama de circumstanțele speciale ale fiecărei spețe, pentru ca persoanele care și-au dobândit bunurile de bună-credință să nu fie puse în situația de a suporta povara responsabilității statului care confiscase odinioară aceste bunuri.

De asemenea, în Cauza Toscuța și alții împotriva României (hotărâre publicată la 25.11.2008), Curtea a reținut că anularea titlurilor de proprietate emise în baza legilor fondului funciar se analizeaza ca o privare de proprietate așa cum aceasta este definită prin cea de-a doua frază a primului alineat al art.1 din Protocolul nr.1, așa încât anularea va fi permisă numai dacă este prevazută de lege, urmărește un scop legitim și păstrează un just echilibru între interesul general al comunității si imperativele protecției drepturilor fundamentale ale individului .

În cauza de față, ignorarea titlurilor de proprietate ale pârâților, după trecerea unei perioade mari de timp de la emitere, după ce terenurile au și intrat în circuitul civil și pentru motive care sunt imputabile exclusiv autorităților statului român ar reprezenta o încălcare gravă a principiului securității raporturilor juridice și a articolului 1 din Protocolul aditional nr.1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, iar această încălcare nu ar fi justificată în nici un fel de motive imperioase.

Cu privire la cea de-a doua ipoteză constatată în cauză, respectiv revendicarea unor suprafețe de teren pentru care pârâții nu au putut prezenta acte de proprietate, instanța are în vedere verificarea a două condiții, pentru a da prioritate titlului reclamanților: titlul de proprietate să emane de un terț, iar nu de la reclamanți înșiși (cerință îndeplinită) și data titlului acestora să fie anterioară posesiei pârâților.

Prin titlu al reclamanților se înțelege sensul de negotium, nu cel de instrumentum, așadar ceea ce contează este titlul originar, al autorului reclamanților, care este, în mod evident, anterior posesiei exercitate de pârâți, nu înscrisul emis sub nr.3433/25.05.2005.

Înainte de a analiza, separat, situația fiecărui pârât din prezenta cauză, instanța apreciază că se impune formularea unei observații în ceea ce privește expertizele tehnice judiciare realizate în cauză, sub aspectul legalității modalității de efectuare și a concluziilor. În acest sens, se remarcă faptul că prima lucrare dispusă în cauză a fost întocmită de un expert de specialitate agricolă, iar raportul de expertiză prezintă deficiențe serioase în ceea ce privește procedura de convocare a părților la efectuarea lucrării la fața locului și modalitatea de întocmire a schițelor corespunzătoare terenurilor revendicate.

Astfel, din raportul depus la filele 267-426 – vol.I, rezultă faptul că convocarea pârâților nu s-a realizat prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, conform art.208 alin.1 C.p.civ., ci cu tabel de luare la cunoștință, pe bază de semnătură (filele 282-283 – vol.I), această neregularitate fiind acoperită, în cazul unor pârâți, prin luarea la cunoștință, sub semnătură, a datei și orei de prezentare la fața locului.

De asemenea, instanța observă că schițele anexă la raportul de expertiză întocmit de expert Mateffy nu au fost întocmite într-o formă tehnică adecvată, cu identificarea precisă a terenurilor și precizarea dimensiunilor corecte și exacte ale laturilor acestora.

Pe de altă parte, suplimentele de expertiză efectuate de cel de-al doilea expert, desemnat de Judecătoria Iași, respectiv expertul tehnic judiciar în specialitatea topografie, P. Alexandrov, se prezintă într-o formă mai detaliată și aptă de a fi servi la punerea în executare a prezentei sentințe.

În aceste condiții, instanța va avea în vedere, cu prioritate, concluziile și anexele aparținând expertului Alexandrov P. (atașate la filele 2065 – vol.IV și cu luarea în considerare a schiței finale depuse la filele 144 – vol.V), iar lucrarea realizată de expertul Mateffy va fi utilizată doar în acele situații și pentru acei pârâți pe care expertul Alexandrov nu i-a avut în vedere în expertiza sa și atunci când neregulile de procedură au fost acoperite prin informarea pârților cu privire la data și ora lucrării la fața locului, prin prezența părților la lucrare și posibilitatea acestora de a prezenta înscrisuri și de a formula concluzii în fața expertului.

Analizând cererea în revendicare imobiliară formulată de reclamanți în contradictoriu cu pârâtul P. C., instanța reține că obiectul material al acestei cereri constă în suprafața de 16.400 m.p., situată parțial în . .> Expertul Alexandrov a arătat, în lucrarea sa (filele 2065 – vol.IV), că acest pârât stăpânește următoarele suprafețe de teren:

-6800 m.p. categoria CC, P4, în baza titlului de proprietate nr.2170/20.06.1995 (fila 340 – vol.I), în baza fișei-proces-verbal de punere în posesie nr.2170 (fila 93 – vol.VII) pe care a edificat o moară, o brutărie și un magazin, conform autorizației de construire nr.299/24.12.1997 (fila 344 – vol.I);

-1031 m.p. categoria CC, P4, deținută fără acte și pe care nu au ridicate construcții;

-2600 m.p., P5, în baza titlului de proprietate nr.2170/20.06.1995, pe care pârâtul a început să construiască o locuință, cu anexă gospodărească, bazându-se pe autorizația de construire nr.50/02.12.1997 (fila 343 – vol.I);

-225 m.p. categoria A, P5, fără acte și fără a exista edificate construcții.

În ceea ce privește titlul de proprietate nr.2170/20.06.1995, instanța reține că acesta a fost emis pe numele pârâtului P. C., în cadrul procedurii de reconstituire a dreptului de proprietate al autorului acestuia, P. I. N., pentru suprafața de teren ce rezultă din extrasul din registrul agricol corespunzător anilor 1956-1962 (filele 48 și urm. – vol.I și 347 – vol.I). Instanța constată că acest titlu a fost emis în mod valabil, ca urmare a formulării cererii de reconstituire a dreptului de proprietate, de către moștenitorul unei persoane îndreptățite la reconstituire, la schimb cu terenul predat la cooperativa agricolă de producție, al cărui amplasament nu mai era liber la data formulării cererii de reconstituire. Mai mult, titlul de proprietate nr.2170/20.06.1995 a fost emis în urma pronunțării sentinței civile nr.5258/06.07.1992 a Judecătoriei Suceava, în dosarul nr.5529/1992 (filele 1005 și urm. – vol.II), prin care s-a constatat îndreptățirea la emiterea titlului și care consfințește valabilitatea respectivului titlu.

Prin urmare, instanța apreciază că titlul de proprietate al pârâtului este preferabil în raport de cel al reclamanților, în condițiile art.3 alin.2 din Legea nr.1/2000, raportat la art.III din Legea nr.169/1997.

Cu privire la suprafețele de teren pentru care pârâtul P. C. nu a prezentat un act valabil de dobândire a dreptului de proprietate, de 1031 m.p. și 225 m.p., instanța apreciază că acestea sunt stăpânite în mod nelegal, cu nesocotirea titlului de proprietate al reclamanților, în calitate de moștenitori ai proprietarului inițial, și fără a se proba existența unei situație de prioritate a posesiei pârâtului. De altfel, însuși pârâtul P. C. a precizat că este de acord să lase reclamanților, în deplină proprietate și liniștită posesie, aceste două terenuri, ce se suprapun cu cel al reclamanților, potrivit concluziilor ambilor experți din prezenta cauză.

Pe cale de consecință, instanța va admite în parte acțiunea formulată în contradictoriu cu pârâtul P. C. și îl va obliga pe acesta să lase reclamantului R. D.-S., suprafețele de 1031 m.p. în P4 (4-34/2), categoria CC, individualizată în planul de situație anexa nr.C.S1.1 la raportul de expertiză P. Alexandrov (fila 144 - vol.V), și 225 m.p. P5 (5—1/2), categoria A, individualizată în planul de situație anexa nr.C.S1.1 la raportul de expertiză întocmit de expertul P. Alexandrov (fila 144 - vol.V).

Cu privire la acțiunea formulată în contradictoriu cu pârâtul D. O., instanța reține următoarele:

Reclamanții au revendicat de la acesta suprafața de 4.135 m.p., situată în satul S. M., ..Suceava. Expertul tehnic judiciar Mateffy a identificat 1.176 m.p. categoria A, P5, pe care nu sunt edificate construcții și pentru care nu s-a putut prezenta un titlu de proprietate, precum și 4000 m.p. categoria CC, P4, fără construcții (fila 272 – vol.I). P. suprafața de 3.600 m.p. din cei 4300 m.p., pârâtul D. O. este titularul dreptului de proprietate consfințit prin titlul nr.2706/2002.1996 (fila 293 – vol.I), emis în baza extrasului din registrul agricol pe perioada 1956-1959, conform căruia autorului pârâtului a avut 0,36 hectare în vatra satului, pe care a fost construit un spital, motiv pentru care i s-a acordat teren la schimb, pe vechiul amplasament al boierului R.. Însuși pârâtul a recunoscut că stăpânește cele două suprafețe de teren identificate, cu mențiunea că bucata de 1176 m.p. ar fi posedată în locul terenului tatălui său, D. I.P., menționat în registrul agricol 1959-1963. Instanța reține, însă, că aceste susțineri ale pârâtului, privind legitimitatea stăpânirii suprafeței de 1176 m.p., nu au fost probate, nefiind prezentat vreun act de proprietate în sensul respectiv.

Și expertul Alexandrov a susținut că pârâtul stăpânește două terenuri din moșia boierească, însă, în opinia acestui expert, prima suprafață este mai mică, de 1077 m.p. categoria A, P5, iar nu de 1176 m.p., astfel cum a indicat expertul Mateffy. În privința acestui pârât, instanța va da lua în considerare, cu prioritate, prima expertiză, întrucât pârâtul D. O. a fost prezent la lucrarea la fața locului și a recunoscut și în scris, prin obiecțiunile formulate cu privire la expertiza Mateffy (fila 463 – vol.I) că stăpânește efectiv 1176 m.p.

Prin urmare, instanța va admite în parte acțiunea formulată în contradictoriu cu acest pârât, urmând a-l obliga să lase reclamantului, în deplină proprietate și liniștită posesie, următoarele terenuri: 1176 m.p. P5 (poziția nr.10 pe schița anexă la raportul de expertiză Mateffy Zsuzsa), categoria A, individualizată în schița anexă la raportul de expertiză Mateffy Zsuzsa (fila 270 vol.I) și 700 m.p. P4 (poziția nr.33 pe schița anexă la raportul de expertiză Mateffy Zsuzsa), categoria A, reprezentând diferența între suprafața de 4300 m.p. (individualizată de expertul Mateffy la poziția 33 în schița anexă la raportul de expertiză -fila 271 vol.I, vecini: la est-P. E., la sud-P. C., la vest-drum și la nord-C. M.), și suprafața de 3600 m.p. (menționată în titlul de proprietate nr.2706/20.02.1996, emis pe numele D. P.T., în T 111, Vatra .: la nord-P. C., la est-Drum communal, la sud-C. M, la vest-Drum expl.)

Soluționând cererea formulată în contradictoriu cu pârâtul C. M., privind revendicarea suprafeței de 3040 m.p., instanța reține că acesta a prezentat două titluri de proprietate, având nr.1583/03.03.1995 și nr.2079/02.06.1995 (filele 62 și urm., 355-365 – vol.I). Aceste două titluri au fost emise în baza sentinței civile nr.5580/15.06.1993, pe numele C. M. și C. D. și, respectiv, S. F., primul titlu fiind întocmit în cadrul procedurii de constituire a dreptului de proprietate privată, pentru 1000 m.p., pe care sunt edificate o casă de locuit și un grajd, în baza autorizației de construire nr.74/09.12.1995 (fila 357 – vol.I), iar cel de-a doilea privește reconstituirea dreptului de proprietate al autoarei soției pârâtului, S. F., în schimbul celor 18 ari de sub abatorul din satul S. Nouă, . baza procesului-verbal de punere în posesie și anexei 2A - filele 80-83 – vol.VII). P. acești 18 ari, a fost formulată cerere de reconstituire de către intervenientul S. A., socrul pârâtului, la data de 13.11.1991 (fila 430 – vol.II), în baza registrului agricol aferent perioadei 1959-1961 (fila 363 – vol.I), solicitantul primind teren la schimb, pe vechea moșie boierească, dată fiind ocuparea vechiului său amplasament.

Suprafața totală de 2800 m.p., cuprinsă în cele două titluri de proprietate, a fost donată pârâtului și soției sale, de către părinții acesteia, cu titlu de zestre, fiind stăpânită de familia C. și suprapunându-se cu terenul reconstituit reclamanților.

Instanța reține, însă, că titlurile de proprietate ale pârâtului sunt preferabile în raport de cel al reclamanților, fiind emise în mod valabil, în conformitate cu dispozițiile L. nr.18/1991 și intrând în circuitul civil cu 10 ani înainte de emiterea titlului reclamanților.

Mai mult, se constată faptul că între suprafața revendicată de la acest pârât și cea efectiv identificată de experți există o diferență de 204 m.p., ce nu a fost, însă, individualizată în cele două lucrări, iar, în condițiile în care titlul de proprietate nr.2079/02.06.1995 cuprinde mai multe suprafețe de teren, în lipsa altor criterii de individualizare, instanța este în imposibilitatea de a putea identifica, ea însăși, această diferență.

P. motivele expuse anterior, instanța va respinge, ca neîntemeiată, acțiunea formulată în contradictoriu cu pârâtul C. M..

În ceea ce privește revendicarea suprafeței de 3296 m.p., pretins stăpânită fără drept de pârâtul D. G., instanța constată:

Prin întâmpinarea depusă la fila 127 a vol.I, pârâtul a învederat instanței faptul că i s-a constituit un drept de proprietate cu privire la suprafața de 1000 m.p., situată în T 104 P 39, din care 400 m.p. teren arabil și 600 m.p, curți construcții, conform titlului de proprietate nr.1723/09.05.2005 (fila 130 – vol.I). Cu privire la acest teren, a fost obținută autorizația de construire nr.48/21.07.1995 (fila 128 – vol.I), în baza căreia pârâtul a edificat o casă cu anexă gospodărească și grajd. Pe lângă această suprafață, stăpânită în baza titlului de proprietate menționat, pârâtul mai posedă, conform concluziilor expertului tehnic judiciar Alexandrov, un teren de 2515 m.p., categoria arabil, în P4, fără a prezenta vreun act care să-l îndreptățească la această posesie.

Pe cale de consecință, reținând că terenul de 1000 m.p. are la bază un titlu de proprietate valabil întocmit, instanța va admite în parte acțiunea formulată în contradictoriu cu acest pârât, obligându-l să lase reclamantului, în deplină proprietate și liniștită posesie, suprafața de 2515 m.p. P4 (4-29/2), categoria A, individualizată în planul de situație anexa nr.C.S1.1 la raportul de expertiză P. Alexandrov (fila 144 vol.V).

Prezenta cauză are ca obiect și revendicarea suprafeței de 1572 m.p. de la pârâtul Ș. R..

Cu privire la acesta, instanța reține că este beneficiarul unui titlu de proprietate emis sub nr.2171/20.06.1995 (fila 122 – vol.I), pe numele Ș. P., autoarea acestui pârât, în cadrul procedurii de reconstituire a dreptului de proprietate, pentru terenul în suprafață totală de 2 hectare 1000 m.p. La baza acestei reconstituiri s-a aflat documentația depusă la filele 42-45 – vol.VII, din care rezultă că numitul Ș. C., autorul inițial al acestui pârât, a adus, în CAP, suprafața de 1,62 hectare, fiind înscris în Anexa 2A la poziția 37. Mai mult, la fila 154 – vol.II al Judecătoriei Iași se află adeverința nr.1094/16.02.2009, emisă de Primăria comunei C.-Luncii, din care rezultă că numita Ș. P. figurează înscrisă în registrul agricol al satului S. M., . vol.II, fila 24, cu suprafața de 1800 m.p. teren vatră . de consecință, numita Ș. P. a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate, solicitând atribuirea de teren în altă parte față de vechiul amplasament, în condițiile în care acesta era ocupat, la momentul formulării cererii, de asociația intercooperatistă (fila 153 – vol.II al Judecătoriei Iași).

Expertul tehnic judiciar P. Alexandrov a identificat suprafața de 1800 m.p. categoria A, stăpânită de pârât, dar a făcut observația că acest teren este inclus în titlul de proprietate nr.2171/20.06.1995 (fila 2064 - vol.IV), prin urmare instanța va da preferință acestui titlu, față de cel al reclamanților, și va respinge acțiunea în contradictoriu cu pârâtul Ș. R., ca neîntemeiată.

Reclamanții au revendicat o suprafață de 1680 m.p. și de la pârâtul V. M.M., decedat la data de 02.07.2007, în timpul derulării procedurii judiciare, motiv pentru care au fost introduși în cauză moștenitorii săi: V. M., V. M., V. C. și V. T..

În privința acestui pârât, instanța observă faptul că, la data de 30.11.1995, a fost emis titlul de proprietate nr.2481, pe numele V. M.M. (fila 337 – vol.I), titlu ce are la bază documentația depusă la filele 56-57 – vol.VII, respectiv fișa-proces-verbal de punere în posesie nr.2481 și anexa 2A (poziția 69). Pârâtului i s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața totală de 2 hectare 3000 m.p. în S. M., . care 1800 m.p. P4 în schimbul terenului predat la CAP de către socrul său, I. T., și situat în S. Nouă, fostul amplasament fiind ocupat, la momentul întocmirii fișei de punere în posesie, de către asociația intercooperatistă.

Din concluziile expertului tehnic Alexandrov (fila 2064 – vol.IV) rezultă că moștenitorii acestui pârât stăpânesc terenul de 1800 m.p. categoria A P4, din vechea moșie a boierului R., dar acest teren este menționat în titlul de proprietate nr.2481/30.11.1995.

Pe cale de consecință, instanța va respinge acțiunea în contradictoriu cu moștenitorii pârâtului V. M.M., ca neîntemeiată, pe considerentul preferinței titlului de proprietate al acestora.

Soluționând cererea în revendicare imobiliară formulată în contradictoriu cu pârâtul B. I.T., instanța constată că acestuia i s-a constituit dreptul de proprietate asupra unei suprafețe de 1000 m.p. teren situat în intravilanul satului S. M., . Anexei 2B, prin titlul de proprietate nr.1570/05.03.1995 (fila 113 – vol.I). Din suprafața de 1000 m.p., pentru 250 m.p. a fost întocmit procesul-verbal din data de 10.02.1989, prin care terenul de 250 m.p. i-a fost atribuit pentru loc de casă (fila 110 – vol.I). Pe acest teren, pârâtul a edificat o casă și o anexă gospodărească, în baza autorizației de construire nr.2150/09.02.1990 (fila 108- vol.I).

Potrivit suplimentelor la raportul de expertiză tehnică judiciară, întocmite de expertul Alexandrov, instanța constată că au fost identificate următoarele suprafețe de teren stăpânite de pârât:

- 5403 m.p. categoria A, P5, deținută fără acte și fără a fi edificate construcții pe acest teren;

- 147 m.p. categoria CC, P5, deținută fără a justifica vreun drept de proprietate;

- 1000 m.p. categoria CC, P5, ce coincide cu suprafața menționată în titlul de proprietate nr.1570/05.03.1995.

Prin urmare, instanța va da prioritate titlului pârâtului, pentru suprafața de 1000 m.p., și va admite acțiunea în ceea ce privește suprafețele de 4503 m.p. P5 (5-3/3), categoria A, și 147 m.p. P5 (5-3/2), categoria CC, individualizate în planul de situație anexa nr.C.S1.A la raportul de expertiză P. Alexandrov (fila 144 vol.V).

În privința pârâtului B. C., instanța reține că expertul Alexandrov a identificat o suprafață de 1412 m.p. categoria A, P4, ce se suprapune cu terenul menționat în titlul de proprietate nr.3433/25.05.2005 al reclamanților și în privința căruia pârâtul nu a putut justifica vreun drept de proprietate.

Pe cale de consecință, instanța va admite în parte acțiunea formulată în contradictoriu cu pârâtul B. C., pentru suprafața de 1412 m.p. P 4 (4-23), categoria A, individualizată în planul de situație anexa nr.C.S1.1 la raportul de expertiză P. Alexandrov (fila 144 vol.V), față de cea de 1439 m.p., pretinsă de reclamanți.

În dosarul nr._ a fost formulată o acțiune în revendicare imobiliară și în contradictoriu cu pârâtul C. V.C., pentru suprafața de 5033 m.p., instanța reține că expertul Alexandrov a individualizat un teren de 4581 m.p. categoria A, P4, deținut de pârât fără acte și fără să fi ridicat construcții, ce se suprapune cu cel al reclamanților. Pârâtul a recunoscut că stăpânește acest teren din 1990, dar nu a probat dobândirea dreptului de proprietate cu privire la suprafața menționată, titlurile la care a făcut referire (nr.2160/20.06.1995 și 2299/21.08.1995 – filele 435-436 – vol.I) nefiind emise pe numele său, ci pe cel al cumnatului (N. S.V.), al cărui moștenitor nu s-a dovedit a fi.

În lumina considerentelor de mai sus, instanța va obliga pârâtul să lase această suprafață de teren, în deplină proprietate și liniștită posesie, reclamantului.

Pârâtul A. Gh.M. a fost chemat în judecată pentru a lăsa reclamanților suprafața de teren ocupată fără drept din proprietatea menționată în titlul nr.3433/25.05.2005.

Expertul tehnic judiciar Alexandrov a identificat un teren de 2755 m.p., categoria A, P4, ocupat de pârât și care se suprapune cu cel al reclamanților, însă o parte din teren, respectiv 1900 m.p., figurează și în titlul de proprietate nr.2672/25.01.1996, emis pe numele A. P.G., autorul pârâtului (fila 104 – vol.I), pentru diferența de 855 m.p. P4 (4-20) neexistând vreun înscris care să dovedească dreptul de proprietate al pârâtului.

În privința titlului nr.2672/25.01.1996, instanța reține că acesta a fost eliberat în cadrul procedurii de reconstituire a dreptului de proprietate al autorului pârâtului, care a figurat în registrul agricol pentru anii 1956-1962 cu suprafața de 0,20 hectare, la locul numit M. (moară), conform adeverinței nr.1943/20.03.2009 a Primăriei . 144 – vol.II al Judecătoriei Iași), suprafața respectivă fiind ocupată de complexul intercooperatist, motiv pentru care a primit teren la schimb, pe vechea moșie boierească. La baza acestei reconstituiri se află și sentința civilă nr.237/23.06.1994 a Tribunalului Suceava, prin care pârâta C. locală C.-Luncii a fost obligată să-l pună în posesie pe reclamantul A. G. cu suprafața de teren de 022 ha diferență în trupul de teren O., teren pentru care i s-a reconstituit dreptul de proprietate prin adeverința nr.236/1991, emisă de pârâtă (filele 157-158 – vol.II al Judecătoriei Iași). La dosar (filele 21-24-vol.IV) au fost atașate și procesul-verbal de punere în posesie nr.2672 și anexa 2A de validare, în care numitul A. P.G. figurează la poziția 21.

Prin urmare, instanța va admite acțiunea reclamanților doar în ceea ce privește suprafața de 855 m.p. P4 (4-20), reprezentând diferența între suprafața de 2755 m.p. (individualizată de expertul Alexandrov în planul de situație anexa nr.C.S1.1 la raportul de expertiză P. Alexandrov - fila 144 vol.V), și suprafața de 1900 m.p. (cuprinsă în suprafața de 2500 m.p., menționată în titlul de proprietate nr.2672/25.01.1996, emis pe numele A. P.G. T 106, vecini: la nord-drum comunal, la est-A. P., la sud-N. I., la vest-S. I.).

Reclamanții au revendicat teren și de la pârâtul A. N., în privința căruia expertul Alexandrov a individualizat suprafața de 1000 m.p., categoria A, P4, ocupată fără acte și fără să existe construcții edificate pe teren.

Deși pârâtul a pretins că acest teren i-a fost atribuit din vechea moșie boierească, pentru a face schimb cu N. M., fiindu-i constituit un drept de proprietate, instanța constată că nu există titlu de proprietate emis pe numele pârâtului sau al unui autor al acestuia, care să-i legitimeze posesia, titlul de proprietate nr.2030/22.06.1995 (fila 78 – vol.II al Judecătoriei Iași) având ca obiect un teren cu alte vecinătăți decât cel identificat de cei doi experți desemnați în cauză.

Pe cale de consecință, va admite acțiunea și va obliga pârâtul să lase reclamantului, în deplină proprietate și liniștită posesie, terenul de 1000 m.p. P4 (4-19), categoria A, individualizată în planul de situație anexa nr.C.S1.1 la raportul de expertiză P. Alexandrov (fila 144 vol.V).

Aceeași situație, a inexistenței unui titlu de proprietate cu privire la suprafața ocupată, a fost constatată și în ceea ce-l privește pe pârâtul G. G.. Acesta stăpânește un teren de 1982 m.p., individualizat de expertul Alexandrov în P 4, categoria A, fără a justifica vreun drept de proprietate. Deși a pretins că a cumpărat acest teren de la tatăl său, G. M.C., care l-ar fi dobândit de la numita T. M., instanța observă că nu s-a probat temeinicia acestor susțineri, nefiind depusă nicio dovadă la dosar.

Pe cale de consecință, instanța va admite acțiunea în parte, cu privire la terenul de 1982 m.p. P4 (4-18), categoria A, individualizată în planul de situație anexa nr.C.S1.1 la raportul de expertiză P. Alexandrov (fila 144 vol.V).

Analizând cererea de revendicare imobiliară ce îl privește pe pârâtul M. V., se reține că nici acesta nu a prezentat vreun titlu de proprietate cu privire la terenul de 1400 m.p. categoria A, P4, menționat în suplimentul Alexandrov (fila 2064 – vol.IV).

În aceste condiții și dat fiind faptul că, pe acest teren, nu au fost ridicate construcții, instanța va obliga pârâtul M. V. să lase reclamantului suprafața menționată.

În privința pârâtului P. N., deși reclamanții au susținut că ar fi aceeași persoană cu pârâtul N. V., instanța reține că atât reprezentanții Primăriei . și pârâții prezenți la judecată au negat că ar fi o identitate de persoană cu pârâtul N. V. (fila 167 verso – vol.VI).

În condițiile în care reclamanții au insistat, prin reprezentant convențional, că se judecă și cu acest pârât, instanța va avea în vedere concluziile lucrărilor tehnice judiciare efectuate în cauză. Astfel, se constată că nici expertul Mateffy, nici expertul Alexandrov nu au găsit vreo suprafață de teren din cea menționată în titlul de proprietate nr.3433/25.05.2005, pe care să o stăpânească pârâtul P. N.. Expertul Mateffy a arătat că ar fi o persoană cu nume asemănător, P. R., ce ar ocupa 9,94 ari, în P4 (fila 395 – vol.I), dar această persoană nu a fost chemată în judecată, în calitate de pârâtă, nici nu s-a dovedit calitatea acesteia de autor al pârâtului P. N..

Prin urmare, în temeiul art.1169 cod civil (în vigoare la data învestirii instanței cu soluționarea prezentei cauze), urmează ca, în lipsa altor dovezi din care să rezulte, în mod indubitabil, că acest pârât stăpânește teren proprietatea reclamanților, să se respingă acțiunea privind revendicarea suprafeței de 1438 m.p., ca neîntemeiată.

Pe de altă parte, pârâtul N. V. ocupă din terenul menționat pe titlul de proprietate al reclamanților o suprafață de 1205 m.p., categoria F, P5, astfel cum a fost identificată de expertul tehnic P. Alexandrov (fila 2068 – vol.IV), suprafață pentru care acest pârât nu a prezentat nici un act de proprietate, nici vreun alt înscris care să-i legitimeze posesia. Este adevărat că, potrivit înscrisurilor atașate la raportul expertului Mateffy, reiese că autoarea pârâtului, N. P., a figurat în registrul agricol pentru anii 1956-1962 cu o suprafață de 18 ari teren arabil, situat în vatra satului, dar nu există vreun act din care să rezultă parcurgerea procedurii de reconstituire a dreptului de proprietate cu privire la acest teren, în baza L. nr.18/1991 (filele 396-397 – vol.I.).

Pe cale de consecință, instanța va admite în parte acțiunea formulată de reclamanți în contradictoriu cu pârâtul N. V., care va fi obligat să lase, în deplină proprietate și liniștită posesie, suprafața de 1205 m.p. P5 (5-12), categoria F, individualizată în planul de situație anexa nr.C.S1.1 la raportul de expertiză P. Alexandrov (fila 144 vol.V).

Cu privire la acțiunea formulată în contradictoriu cu pârâtul V. T.D., instanța observă că acesta este succesorul numitei V. V., beneficiara titlului de proprietate nr.2175/20.06.1995, emis, printre altele, și pentru suprafața de 2200 m.p., situată în T104, categoria arabil (fila 118 – vol.I, filele 398-400 –vol.I).

Instanța constată că acest titlu de proprietate a fost întocmit ca urmare a reconstituirii dreptului de proprietate al autoarei pârâtului, care s-a înscris la CAP cu suprafața de 6,54 hectare, fiind menționată în anexa 2A, poziția 93, cu această suprafață. Mai mult, la dosar există fișa-proces-verbal de punere în posesie nr.2175, privind pe numita V. V., ce confirmă valabilitatea titlului emis pe numele acesteia (filele 40-41 – vol.VII). Terenul cu care a figurat numita V. în registrul agricol avea alt amplasament față de cel pe care l-a primit prin titlul de proprietate nr.2175/1995, însă fostul său amplasament era ocupat, la data solicitării reconstituirii dreptului de proprietate, astfel încât a primit teren la schimb, pe veche moșie boierească.

Instanța reține că expertul tehnic judiciar Alexandrov nu face nicio mențiune cu privire la acest pârât.

Având în vedere că titlul de proprietate nr.2175/20.06.1995 a fost emis în mod valabil, cu respectarea prevederilor în vigoare din materia fondului funciar, instanța va da prioritate acestui titlu al pârâtului și va respinge acțiunea formulată în contradictoriu cu acesta, ca neîntemeiată.

Instanța observă că reclamanții R. au revendicat teren și de la pârâta C. F., pentru ca, ulterior, să precizeze că nu se mai judecă cu aceasta, ci cu numita C. M. (fila 243 – vol.I). Având în vedere decesul acestei pârâte, instanța a dispus introducerea în cauză a moștenitoarei sale, respectiv N. M. (fila 739 – vol.II).

Cu privire la această pârâtă, instanța reține că doar expertul Mateffy a identificat un teren ocupat, și anume 22,25 ari în P4, teren pe care pârâta N. M. l-a moștenit de la mama sa, pârâta C. M., pe numele căreia a fost emis titlul de proprietate nr.3607/06.02.2008 (fila 890 – vol.III), prin reconstituirea dreptului de proprietate privată cu privire la suprafața de 4 hectare 9600 m.p., situată pe teritoriul comunei C. Luncii. Terenul de 2225 m.p. se suprapune, în opinia expertului, cu cel pretins de reclamanți, nefiind edificate construcții pe respectiva suprafață.

În condițiile în care pârâta N. M. a dovedit calitatea de succesor al mamei sale, C. M., prin depunerea testamentului autentificat sub nr.1044/26.03.1998 (fila 889 – vol.III), precum și a sentinței civile nr.436/26.02.2009 a Judecătoriei Fălticeni (dosar nr._ – fila 877 – vol.III), dat fiind faptul că respectiva suprafață este menționată și în rolul agricol al comunei C. Luncii, la poziția 2391 (conform chitanței nr._/22.06.2010), având în vedere și înscrisurile depuse la filele 33-37 – vol.VII de către OCPI Suceava (anexa de validare, Hotărârea Comisiei Județene nr.637/20.12.1994 și procesul-verbal de punere în posesie, care au stat la baza titlului de proprietate nr.3607/06.02.2008), instanța va da preferință titlului pârâtei, în detrimentul celui al reclamanților, și va respinge, ca neîntemeiată, acțiunea formulată în contradictoriu cu pârâta N. M., în calitate de moștenitor al pârâtei C. M..

Analizând cererea formulată în contradictoriu cu pârâtul S. G., instanța observă că acesta a decedat la data de 10.05.2009, în cursul procesului, în cauză fiind introdusă soția sa supraviețuitoare, S. M., prin încheierea de ședință din data de 10.05.2009 (fila 375 – vol.II al Judecătoriei Iași).

Se reține că doar expertul Mateffy a avut în vedere, în lucrarea întocmită, verificarea ocupării vreunei suprafețe de teren de către acest pârât sau de moștenitoarea sa, rezultând stăpânirea unui teren de 3218 m.p., categoria A, P4, ce se suprapune cu terenul reclamanților. Potrivit susținerilor expertului Mateffy, acest teren ar fi fost primit de pârât, cu titlu de zestre pentru soția sa, în schimbul terenului menționat în registrul agricol 1956-1962, ocupat de clădirea spitalului, însă nu s-a făcut dovada eliberării vreunui titlu de proprietate cu privire la acest teren.

Având în vedere aceste considerente, față de împrejurarea neprobării vreunui drept al pârâtului sau al succesoarei acesteia pe terenul în discuție, instanța va admite acțiunea, astfel cum a fost precizată, și va obliga pârâta S. M. să lase reclamantului 3218 m.p. P4 (poziția nr.11 pe schița anexă la raportul de expertiză Mateffy Zsuzsa), categoria A, individualizată în schița anexă la raportul de expertiză Mateffy Zsuzsa (fila 271 vol.I)

Pârâtul I. C.I. a fost chemat în judecată de către reclamanți pentru suprafața de 2332 m.p. În privința acestuia, se constată că, în urma formulării cererii de reconstituire a dreptului de proprietate, în baza mențiunilor din registrul agricol aferent perioadei 1959-1962 (fila 298 – vol.I), i s-a eliberat titlul nr.2295/21.08.1995 (fila 297 – vol.I), pentru suprafața totală de 3 hectare 8700 m.p., astfel cum rezultă și din documentația depusă la filele 46-49 – vol.VII (cuprinzând anexa 2A și procesul-verbal de punere în posesie).

Expertul Mateffy a menționat faptul că, din cei 21,82 ari ce se suprapun cu terenul reclamanților (fila 300 – vol.I), suprafața de 2000 m.p., T 68, . primită la schimb, în locul vechiului amplasament, ocupat de clădirea spitalului, nefiind edificate construcții. Cu toate acestea, expertul nu a individualizat în mod precis, pe planul de situație anexă la raport (fila 300 – vol.I) diferența de 182 m.p., stăpânită în plus față de cei 2000 m.p., nici nu a verificat dacă această diferență nu se regăsește, cumva, în titlul de proprietate al vecinei din partea de vest, P. D..

În ceea ce privește suplimentul efectuat de expertul Alexandrov, acesta nu a identificat terenul pretins a fi ocupat fără drept, de către pârâtul I. C.I..

Pe cale de consecință, dat fiind faptul că nu s-a dovedit stăpânirea, fără drept, a terenului proprietatea reclamanților, de către pârâtul I. C.I., instanța va respinge acțiunea formulată în contradictoriu cu acesta, ca neîntemeiată.

Cu privire la pârâta P. D., instanța observă că aceasta a decedat la data de 10.02.2010 (conform extrasului din registrul de deces –pentru uz oficial- depuse la fila 802 – vol.III). Pe cale de consecință, în cauză au fost introduși cei 9 moștenitori ai acesteia.

Potrivit raportului de expertiză întocmit de expertul tehnic judiciar Mateffy Szuszanna (fila 280 – vol.I), instanța reține că pârâta P. D. a stăpânit, în timpul vieții, suprafața de 2419 m.p., în P4, ca moștenitor al numitului P. G. P., ce a figurat în registrul agricol pentru anii 1956-1962, în vatra satului, cu 27 de ari. Având în vedere că, pe fostul amplasament, s-a construit spitalul, autorul acesteia, P. G. P., a primit, la schimb, suprafața de 270 m.p., menționată în titlul de proprietate nr.2799/28.04.1996 – vatra . – vol.I), ce se suprapune cu terenul reclamanților și pe care nu sunt construite imobile.

Prin urmare, dat fiind faptul că autorul pârâtei P. D. era îndreptățit la această reconstituire, neexistând motive de nulitate a acestui titlu de proprietate, luând în considerare și documentația depusă la filele 70-75 – vol.VII, instanța constată preferința sa în raport de cel al reclamanților și va respinge acțiunea formulată în contradictoriu cu moștenitorii pârâtei P. D., ca neîntemeiată.

Nici acțiunea formulată în contradictoriu cu pârâtul I. M. nu este fondată. Astfel, se reține faptul că, din cei 1000 m.p. pretinși de reclamanți, expertul tehnic judiciar Alexandrov a identificat două parcele distincte, ce se suprapun cu terenul reclamanților:

- 879 m.p. categoria A, P5, deținută în baza titlului de proprietate nr.3257/24.01.2001 (fila 301 – vol.I), emis în baza documentației atașate la filele 58-61 – vol.VII (proces-verbal de punere în posesie și anexa 2A), pentru edificarea unei locuințe,

- 121 m.p. categoria A, P5, în legătură cu care expertul Alexandrov face mențiunea nestăpânirii efective de către acest pârât, ci de pârâtul Akenson O..

Prin urmare, instanța reține că nu sunt motive de admitere a acțiunii formulate în contradictoriu cu pârâtul I. M., în contextul în care acesta justifică titlu de proprietate valabil și necontestat pentru suprafața de 879 m.p., iar cealaltă parcelă identificată nu este posedată de el. Pe cale de consecință, va respinge acțiunea în contradictoriu cu pârâtul I. M., ca neîntemeiată.

Situația este diferită în ceea ce-l privește pe pârâtul S. O., în raport cu care reclamanții au pretins restituirea suprafeței de 5100 m.p.

Expertul tehnic judiciar Alexandrov a individualizat patru suprafețe de teren stăpânite de pârâtul S. O.:

- 1000 m.p. categoria CC, P5, în privința căreia pârâtul a prezentat titlul de proprietate nr.1057/20.10.1994 (fila 316 – vol.I), ce are la bază procesul-verbal de punere în posesie nr.1057 (fila 86 – vol.VII), privind constituirea dreptului de proprietate asupra unui teren de 1000 m.p., în vederea ridicării locuinței; imobilul compus din casă, anexă și grajd a fost edificat în baza autorizației de construire nr.1149/09.02.1990 (filele 320-321 – vol.I), terenul fiind predat în baza procesului-verbal din 10.02.1989 (fila 9 – vol.I). La dosar se află și adresa nr.1408/24.10.1989, prin care CAP a solicitat Notariatului de Stat transcrierea proprietății în favoarea pârâtului, precum și chitanța de plată a contravalorii locului de casă (filele 317-318 – vol.I). Toate aceste înscrisuri dovedesc îndreptățirea pârâtului la constituirea dreptului de proprietate privind suprafața de 1000 m.p. și legalitatea titlului nr.1057/1994.

- 3600 m.p. categoria A, P5: în privința acestei suprafețe, se constată că ambii experți desemnați în cauză au confirmat exercitarea posesiei efective de către acest pârât. Terenul respectiv face obiectul titlului de proprietate nr.1851/30.06.1999 al intervenientei N. M., care, la rândul său, l-a dobândit prin reconstituirea dreptului de proprietate privată conform titlului nr.2088/1998, emis în baza sentinței civile nr.1274/15.05.1995 (filele 326-327 – vol.I). Ulterior, suprafața respectivă a fost vândută intervenientului voluntar accesoriu S. G., prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.1851/30.06.1999 (fila 324 – vol.I). Prin urmare, titlul persoanei vânzătoare este valabil, emis în temeiul unei hotărâri judecătorești irevocabile, anterior reconstituirii dreptului de proprietate al reclamanților.

- 579 m.p. categoria A, P5: pe acest teren nu sunt edificate construcții, nici nu au fost prezentate, de către pârâtul S. O., care o stăpânește efectiv, vreun act de proprietate.

- 1800 m.p. categoria A, P4: pârâtul justifică posesia prin titlul de proprietate nr.2128/20.06.1995, emis pe numele D. I., D. A., V. M. și A. Șt.D. (fila 329 – vol.I), în baza căruia au fost încheiate contractul autentic de partaj voluntar nr.430/13.02.1997 și contractul de schimb nr.1865/30.06.1999. Prin urmare, acest teren este stăpânit de pârât în calitate de dobânditor de bună credință al terenului reconstituit prin titlu de proprietate valabil emis, anterior titlului reclamanților.

În lumina tuturor acestor considerente, instanța va admite în parte acțiunea formulată în contradictoriu cu pârâtul S. O., doar în ceea ce privește suprafața de 579 m.p. P5 (5-4/3), categoria A, individualizată în planul de situație anexa nr.C.S1.1 la raportul de expertiză P. Alexandrov (fila 144 vol.V).

În ceea ce-l privește pe pârâtul D. I., se reține faptul că reclamanții au pretins de la acesta 1800 m.p., însă niciunul dintre experți nu a identificat vreun teren ocupat de respectivul pârât. Prin urmare, în temeiul art.1167 Cod civil, instanța apreciază că reclamanții nu și-au probat acțiunea, neexistând vreo dovadă în sensul celor susținute în cererea de chemare în judecată, ceea ce atrage netemeinicia acțiunii, având în vedere și poziția procesuală a pârâtului, care a negat că ar ocupa fără drept teren din proprietatea reclamanților R..

În dosarul de față, a fost chemat în judecată și pârâtul D. A., în privința căruia expertul Alexandrov a menționat că ocupă terenul de 1959 m.p. categoria A, P4, pentru care nu s-au prezentat acte de proprietate (fila 2068-vol.IV). Această împrejurare a fost confirmată și de concluziile raportului Mateffy (fila 280 – vol.I), conform cărora terenul stăpânit de pârât se suprapune cu cel al reclamanților.

Având în vedere aceste aspecte, precum și faptul că pârâtul nu a edificat construcții pe respectivul teren, instanța va admite acțiunea, astfel cum a fost precizată, formulată în contradictoriu cu pârâtul D. A., obligându-l să lase reclamantului, în deplină proprietate și liniștită posesie, suprafața de 1959 m.p. P4 (4-6), categoria A, individualizată în planul de situație anexa nr.C.S1.1 la raportul de expertiză P. Alexandrov (fila 144 vol.V).

În privința pârâtului N. T.A., acesta a fost chemat în judecată pentru suprafața de 3440 m.p., însă raportul Mateffy, singurul care identifică terenul ocupat de pârât, individualizează o suprafață de 1987 m.p., P4 (fila 281 – vol.I), ce se suprapune cu terenul reclamanților și pentru care nu există titlu de proprietate pe numele pârâtului sau al unui autor al acestuia. Atât pârâtul, cât și expertul Mateffy au menționat că pârâtul N. T.A. a figurat, în registrul agricol 1956-1962, cu suprafața de 1800 m.p., pentru care a primit, la schimb, teren în moșia boierească, însă, în condițiile neparcurgerii procedurii de reconstituire a dreptului de proprietate, o eventuală pretenție a pârâtului cu privire la acest teren nu este preferabilă, în nici un caz, legitimității conferite reclamanților prin titlul nr.3433/25.05.2005.

Pe cale de consecință, instanța va admite în parte acțiunea și îl va obliga pe pârâtul N. T.A. să lase reclamantului suprafața de 1987 m.p. P4 (poziția nr.4 pe schița anexă la raportul de expertiză Mateffy Zsuzsa), categoria A, individualizată în schița anexă la raportul de expertiză Mateffy Zsuzsa (fila 271 vol.I).

În aceeași cauză, reclamanții au revendicat teren, în suprafață de 2236 m.p., și de la pârâtul I. V.V.. Acesta a prezentat, în apărare, titlul de proprietate nr.2818/23.04.1996, emis pe numele I. F., precum și contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.757/19.03.1999, emis în baza registruui agricol pentru anii 1956-1962 (fila 314 – vol.I) și a anexei 2A, și planul de situație al terenului cumpărat (filele 114-117 – vol.I). Aceste acte, împreună cu fișa-proces-verbal de punere în posesie nr.2818 și anexa 2A (filele 25-28 – vol.VII) întăresc legitimitatea posesiei cu privire la terenul de 1300 m.p. arabil, intravilan ..C. Luncii, ce face obiectul contractului de vânzare-cumpărare nr.757/19.03.1999, însă nu justifică posesia pentru diferența de 450 m.p., până la întregirea suprafeței totale de 1750 m.p., P5, pe care o menționează expertul Mateffy în raportul său (fila 273 – vol.I).

Prin urmare, dat fiind faptul că expertul Alexandrov nu identifică acest teren, ce se suprapune cu cel al reclamanților și pe care nu există construcții, luând în considerare și faptul că pârâtul a luat la cunoștință data și ora convocării pentru lucrarea la fața locului, instanța va admite în parte acțiunea și va obliga pârâtul I. V.V. să lase reclamantului, în deplină proprietate și liniștită posesie, suprafața de 450 m.p. P4 (poziția nr.7 pe schița anexă la raportul de expertiză Mateffy Zsuzsa), categoria A, individualizată în schița anexă la raportul de expertiză Mateffy Zsuzsa (fila 271 vol.I), reprezentând diferența între suprafața de 1750 m.p. (individualizată de expertul Mateffy la poziția 7 în schița anexă la raportul de expertiză -fila 271 vol.I, vecini: la est-D. A., la vest-B. M.), și suprafața de 1300 m.p. (menționată în titlul de proprietate nr.2818/23.04.1996, emis pe numele I. F., și în contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.757/19.03.1999, în T 104, intravilan .: la nord-Linie og., la est-B. M., la sud-drum comunal, la vest-D. A.).

Cu privire la pârâtul A. D.D., de la care reclamanții revendică 1747 m.p., expertul Alexandrov menționează 1800 m.p. categoria A, P4, pe care pârâtul o deține în baza titlului de proprietate nr.2169/20.06.1995 și a contractului de vânzare-cumpărare nr.131/09.02.2004, încheiat cu autorul său, A. C.D. (filele 350-352 – vol.I și 29-32 – vol.VII). Acesta din urmă figurează în registrul agricol aferent perioadei 1956-1962 cu suprafața de 3 hectare 2400 m.p. (fila 353 – vol.I).

În aceste condiții, față de valabilitatea necontestată a titlului de proprietate al autorului pârâtului, acțiunea formulată în contradictoriu cu acesta va fi respinsă, ca neîntemeiată.

Pârâtul D. A. a fost chemat în judecată pentru suprafața de 1747 m.p., însă ambii experți au concluzionat că acesta nu stăpânește teren din moșia boierească, suprafața ocupată inițial fiind abandonată la momentul efectuării raportului de expertiză și a suplimentelor la acesta (filele 281 – vol.I și 2063- vol.IV).

Așadar, acțiunea în revendicare în contradictoriu cu acest pârât va fi respinsă, ca nefondată.

În ceea ce o privește pe pârâta B. M., se rețin următoarele:

Expertul tehnic Alexandrov a identificat suprafața de 2040 m.p. P4 (4-8), categoria A, individualizată în planul de situație anexa nr.1 la raportul de expertiză (fila 144 vol.V, coroborat cu fila 2063 – vol.IV), pe care această pârâtă o stăpânește fără drept și fără a prezenta vreun act de proprietate, nefiind edificate imobile.

Pe cale de consecință, instanța va admite acțiunea formulată în contradictoriu cu aceasta, pentru respectiva suprafață.

Pe de altă parte, acțiunea formulată în contradictoriu cu pârâta Rotăriței M. este neîntemeiată, în condițile în care cei 1512 m.p. pe care îi revendică reclamanții și care se suprapun cu terenul din titlul nr.3433/25.05.2005 sunt posedați de pârâtă în baza titlului de proprietate nr.2936/19.03.1991, emis pe numele tatălui pârâtei, N. C., în cadrul procedurii de reconstituire a dreptului de proprietate. Acesta a solicitat atribuirea vechiului amplasament, pentru suprafața de 1400 m.p., dar, dată fiind ocuparea acestuia de AGROMEC Fălticeni, a primit teren în tarlaua Movila, la locul denumit Dosul Morii (fila 565 – vol.II), în baza fișei-proces-verbal de punere în posesie nr.2936 și a anexei 2A (filele 66-69 – vol.VII).

Prin urmare, instanța va respinge acțiunea formulată în contradictoriu cu pârâta Rotăriței M., ca neîntemeiată.

Cu privire la pârâtul V. D., din concluziile lucrării efectuate de expertul Alexandrov instanța reține că acesta ocupă, fără drept și fără vreun act de proprietate, suprafața de 1684 m.p. categoria A, P4, pe care nu a ridicat construcții, acest teren regăsindu-se în titlul de proprietate al reclamanților (fila 2064 – vol.IV).

În baza acestor considerente, acțiunea formulată în contradictoriu cu pârâtul V. D. va fi admisă în parte, pentru 1684 m.p. P4 (4-16), categoria A, individualizată în planul de situație anexa nr.C.S1.1 la raportul de expertiză P. Alexandrov (fila 144 vol.V).

Și pârâta B. F. stăpânește teren din moșia boierului R., fără a justifica vreun drept de proprietate, și anume cu privire la suprafața de 1115 m.p., identificată de expertul Alexandrov în P4, (4-24), categoria A, categoria A, individualizată în planul de situație anexa nr.C.S1.1 la raportul de expertiză P. Alexandrov (fila 144 vol.V), cu privire la care acțiunea va fi admisă.

Instanța mai reține că și pârâtul B. I.C. deține o parte din terenul menționat în titlul nr.3433/25.05.2005, și anume:

- 1000 m.p. categoria CC, P5, în privința căruia a prezentat titlul de proprietate nr.1718/09.05.1995 (fila 528 – vol.II), privind constituirea dreptului de proprietate privată, în vederea edificării unei locuințe. Terenul de 250 m.p. i-a fost predat în baza procesului-verbal din 06.03.1990, iar dreptul de proprietate pentru acest teren a fost înscris în evidențele Notariatului de stat în urma adresei nr.385/02.04.1990 a CAP, în urma efectuării plății aferente (filele 529-533 – vol.II). Pârâtul a edificat o locuință și o anexă gospodărească pe respectiva suprafață de teren, în baza autorizației de construire nr.26/28.07.1990 (filele 536-537 – vol.II).

- 839 m.p. categoria A, P5: în privința acestei suprafețe nu există dovada vreunui drept de proprietate pe numele pârâtului, motiv pentru care instanța va admite în parte acțiunea și va obliga pârâtul B. I.C. să lase reclamantului, în deplină proprietate și liniștită posesie, acest teren din P5, (5-6/2), categoria A, individualizată în planul de situație anexa nr.C.S1.1 la raportul de expertiză P. Alexandrov (fila 144 vol.V).

Împotriva pârâtului B. V. a fost formulată cerere de revendicare imobiliară pentru un teren de 1728 m.p.

Instanța reține, din concluziile expertului Alexandrov, că acest pârât stăpânește efectiv următoarele suprafețe:

- 1000 m.p. teren din categoria CC, P5, în baza titlului de proprietate nr.1724/1995, emis ca urmare a constituirii dreptului de proprietate, în vederea edificării unei locuințe; pe acest teren, pârâtul a ridicat o casă și o anexă gospodărească

- 793 m.p. categoria A, P5, pentru care nu au fost prezentate acte de proprietate, nefiind ridicate construcții de către pârât.

Prin urmare, pentru aceleași considerente reținute și în privința celorlalți pârâți care nu au justificat vreun drept de proprietate, dobândit în mod legal, instanța va admite în parte acțiunea și va obliga pârâtul B. V. să lase reclamantului, în deplină proprietate și liniștită posesie, terenul de 793 m.p. P5 (5-7/2), categoria A, individualizată în planul de situație anexa nr.C.S1.1 la raportul de expertiză P. Alexandrov (fila 144 vol.V).

În privința pârâtului L. G., instanța reține că acesta a decedat la data de 20.02.2010 (conform dovezii depuse la fila 806- vol.III), în cauză fiind introdusă soția supraviețuitoare, L. S., menționată în anexa 24 (fila 862 – vol.III).

Față de concluziile expertului P. Alexandrov (fila 2068- vol.IV), instanța urmează a admite acțiunea formulată în contradictoriu cu această pârâtă, în calitate de moștenitoare a pârâtului L. G., pentru suprafața de 1266 m.p. P5 (5-9), categoria CC, individualizată în planul de situație anexa nr.C.S1.1 la raportul de expertiză P. Alexandrov (fila 144 vol.V), pentru care nu au fost prezentate acte de proprietate, pârâta nejustificând în niciun mod posesia asupra acelui teren. Prin urmare, reclamanții au un titlu preferabil în raport de posesia efectivă exercitată de această pârâtă.

Situația este asemănătoare și în cazul pârâtei D. D., în privința căreia expertul Alexandrov a identificat un teren de 1368 m.p. categoria F, P 5, deținută de această pârâtă fără a avea un drept de proprietate asupra terenului menționat (fila 2068 – vol.IV). Or, în aceste condiții, instanța va admite acțiunea și o va obliga pe pârâta D. D. să-i lase reclamantului R. D.-S. terenul menționat, situat în P5 (5-11), categoria F, individualizată în planul de situație anexa nr.C.S1.1 la raportul de expertiză P. Alexandrov (fila 144 vol.V).

Referitor la situația pârâtului A. D.P., instanța observă că acestuia i s-a constituit dreptul de proprietate pentru suprafața de 1000 m.p., din care 500 categoria A și 500 categoria CC, prin titlul de proprietate nr.1730/09.05.1995 (filele 212-214 – vol.II), completat și emis în baza fișei-proces-verbal de punere în posesie nr.1730 (fila 90 – vol.VII). Pe respectivul teren a edificat o construcție cu destinația de casă de locuit, în baza autorizației de construire nr.25/25.04.1995.

Posesia cu privire la această suprafață a fost confirmată de expertul Alexandrov, care a menționat, în lucrarea sa (fila 2067 – vol.IV), atât acest teren, cât și cel de 309 m.p. categoria A, P5, pentru care nu au fost prezentate acte de proprietate, nici nu sunt imobile ridicate de pârât.

În aceste condiții, instanța va admite în parte acțiunea și va obliga pârâtul A. D.P. la lăsarea, în deplină proprietate și liniștită posesie, suprafața de 309 m.p. P5 (5-13/2), categoria A, individualizată în planul de situație anexa nr.C.S1.1 la raportul de expertiză P. Alexandrov (fila 144 vol.V).

Și pârâtul Akenson O. figurează în prezenta cauză, în calitate de pârât, fiind chemat în judecată în urma studierii concluziilor raportului întocmit de expertul Mateffy. În privința acestui pârât, doar expertul Alexandrov a individualizat terenul stăpânit de pârât, respectiv:

- 1124 m.p. categoria CC, P5, pentru care nu au fost prezentate acte de proprietate, deși pârâtul a precizat că ar fi cumpărat 250 m.p. de la CAP

- 4339 m.p. categoria A, P5, aflată în aceeași situație (inexistență dovezi privind dreptul de proprietate).

Pe cale de consecință, luând în considerare faptul că, pentru niciuna din aceste suprafețe, pârâtul nu a justificat vreun drept de proprietate, instanța va da prioritate titlului reclamanților și va obliga pârâtul să lase ambele terenuri în deplina proprietate și liniștita posesie a reclamantului R. D.-S..

În cauza de față, au fost chemați în judecată și pârâții D. D.D. și D. R., pentru suprafața totală de 104,97 ari.

Din înscrisurile depuse de acești doi pârâți, instanța reține că autorul lor comun, D. D., a solicitat, în anul 1990, reconstituirea dreptului de proprietate cu privire la suprafața de 5,16 hectare, conform registrului agricol corespunzător anilor 1951-1963 (filele 523-524- vol.II), fiind înscris în anexa 2A, la poziția 117. Pe cale de consecință, numitului D. D. i s-au atribuit 0,90 hectare la locul numit „L.”, nu pe vechiul amplasament al terenului său, care era ocupat de spital și de pășunea comunală, ci din rezerva Primăriei, reprezentând fosta moșie R., astfel cum rezultă din titlul de proprietate nr.2351/12.09.1995 (filele 62-65 – vol.VII și 68 – vol.II).

În privința pârâtului D. D.D., expertul judiciar Alexandrov a menționat suprafața de 1000 m.p., categoria CC, P5, cuprinsă în titlul de proprietate nr.2351/1995, pe care pârâtul a ridicat o casă și anexe gospodărești, actului de dare în plată din 24.08.1989 și a autorizației nr.1260 (filele 69-71 – vol.II) precum și suprafața de 4262 m.p. categoria A, P5, deținută fără acte de proprietate, ambele suprapunându-se cu terenul reclamanților și fiind în posesia efectivă a pârâtului.

Și pârâtul D. R. ocupă teren din fosta moșie boierească, în suprafață asemănătoare ca întindere cu cea stăpânită de pârâtul D. D.D., și anume:

- 1000 m.p. categoria CC, P5, pe care a ridicat o fundație de casă, în baza procesului-verbal din 06.03.1990 (fila 72 – vol.II) și care este cuprinsă în titlul de proprietate nr.2351/1995

- 4452 m.p. categoria A, P5, pentru care nu există acte de proprietate eliberate pe numele pârâtului sau al autorilor acestuia, care să-i legitimeze posesia.

În consecință, ambii pârâți vor fi obligați să predea reclamantului terenurile de 4262 m.p. P5 (5-5a/2), categoria A, individualizată în planul de situație anexa nr.C.S1.1 la raportul de expertiză P. Alexandrov (fila 144 vol.V) și, respectiv, 4425 m.p. P5 (5-5b/2), categoria A, individualizată în planul de situație anexa nr.C.S1.1 la raportul de expertiză P. Alexandrov (fila 144 vol.V).

Nu în ultimul rând, pârâtul P. T. va fi obligat să lase reclamantului suprafața de 843 m.p., individualizată de expertul tehnic judiciar Alexandrov în P4 (4-27), categoria A, în planul de situație anexa nr.C.S1.1 la raportul de expertiză P. Alexandrov (fila 144 vol.V), pentru care pârâtul nu a prezentat acte de proprietate, deși stăpânește efectiv un teren inclus în proprietatea reclamanților.

Față de declarația autentificată sub nr.947/12.10.2011, de către Biroul Notarial „Acord”, depusă la dosar la data de 13.10.2011 (filele 163-165- vol.V), prin care reclamantul R. D.-S., în nume propriu și în calitate de unic moștenitor al celeilalte reclamante, a arătat că renunță la judecarea acțiunii formulate în contradictoriu cu pârâții P. I., C. P., P. T., C. F., G. M., N. M. și C. C., precum și la soluționarea capetelor de cerere având ca obiect obligarea părților la ridicarea construcțiilor și plata de daune, în temeiul art.246 C.p.civ. instanța urmează a lua act de această manifestare de voință unilaterală, expresă și univocă a reclamantului.

În ceea ce privește cererea de intervenție voluntară accesorie formulată de intervenienții N. M., S. G., D. A., D. I. și V. M., cerere în folosul pârâtului S. O. (fila 85 și filele 270-272 – vol.II al Judecătoriei Iași), instanța urmează ca, în temeiul art.49 alin.2 C.p.cv., să o admită în parte, dată fiind soluția pronunțată cu privire la cererea de chemare în judecată a pârâtului S. O..

Și numitul S. A. a formulat cerere de intervenție voluntară alăturată pârâtului C. M. (filele 197-206 – vol.II al Judecătoriei Iași), pe considerentul priorității titlurilor de proprietate de care beneficiază acest pârât, însă, a înțeles să renunțe la această cerere (fila 162 – vol.VI), motiv pentru care instanța va face aplicarea dispozițiilor art.246 C.p.civ. și va lua act de manifestarea de voință expresă și neîndoielnică a aintervenientului voluntar accesoriu.

Pârâții I. M., D. I., D. O., I. I. și P. C. au formulat cerere de chemare în garanție a numitei C. C. DE APLICARE A LEGILOR FONDULUI FUNCIAR C.-LUNCII (fila 48 – vol.I), fără a semna această cerere și fără a complini această lipsă la temenele de judecată succesive acordate în cauză. Or, în condițiile în care singura semnătură de pe respectiva cerere nu a putut fi identificată și nici nu s-a probat acordarea unui mandat judiciar de către cei care au formulat cererea unuia dintre ei sau altei persoane, în temeiul art.133 C.p.civ., instanța va admite excepția nulității cererii de chemare în garanție, pentru lipsa obiectului, excepție pusă în discuție din oficiu, și va anula cererea, ca nesemnată. În aceste împrejurări, nu se mai impune soluționarea excepției nulității cererii de chemare în garanție, pentru lipsa obiectului.

De asemenea, va fi admisă și excepția nulității cererii de chemare în garanție a aceleiași Comisii, de către A. D.D. (fila 68 – vol.I), întrucât respectiva cerere nu are obiect, ceea ce atrage incidența dispozițiilor art.133 alin.1 C.p.civ. și, pe cale de consecință, sancțiunea nulității cererii. Instanța reține că și această excepție a fost pusă în discuția contradictorie a părților, cele lipsă la judecată fiind citate cu mențiunea de a formula concluzii, însă nu au fost formulate alte precizări sau puncte de vedere.

Soluționând cererile accesorii ce au ca obiect restituirea cheltuielilor de judecată efectuate de părți în vederea soluționării prezentei cauze, instanța urmează ca, în temeiul art.274 coroborat cu art.276 C.p.civ., să oblige pârâții care au căzut în pretenții, proporțional cu admiterea fiecărei cereri în revendicare imobiliară, la plata către reclamant a cheltuielilor de judecată.

Astfel, din totalul de 9701 RON plătiți de reclamanți, pe parcursul judecății, cu titlu de taxă judiciară de timbru, timbru judiciar, onorarii de expert și onorarii de avocat (filele 3, 4, 7, 178, 267 – vol.I, 596 – vol.II, 752, 1010 – vol.III, 403-404- vol.V), pârâții A. N., S. M., D. A., B. M., B. F., L. S., D. D. și P. T. urmează a fi obligați la plata sumei de 219,50 RON fiecare, în privința acestor acțiunea fiind admisă în totalitate, iar D. P.O., D. G., B. I.T., B. C., C. V.C., A. Gh.M., G. C.G., M. V., N. V., N. T.A., I. V.V., V. D., B. I.C., B. V., A. D.P., A. J.O., D. D.D. și D. R., la plata către reclamant a sumei de 109,75 RON fiecare, dat fiind faptul că cererile în revendicare ce-i privesc au fost admise în parte.

Instanța reține că și pârâții P. C. și S. O. au probat efectuarea de cheltuieli de judecată în cauza dedusă judecății, 3570 RON și, respectiv 2975 RON onorariu de avocat (filele 385-386-vol.V), în temeiul acelorași articole (274 și 276 C.p.civ.), instanța va compensa cheltuielile de jduecată efectuate de reclamanți și de acești pârâți până la concurența sumei de 109,75 RON pentru fiecare pârât și va respinge, ca neîntemeiate, cererile pârâților privind obligarea reclamantului la plata sumelor de 3460,25 RON și, respectiv, 2865,25 RON reprezentând diferență cheltuieli de judecată.

De asemenea, instanța va respinge, tot ca neîntemeiate, și cererile formulate de pârâții D. O., C. M., A. D.D. și de intervenienții N. M., D. I., D. A., V. M. și S. G. privind obligarea reclamanților la plata cheltuielilor de judecată, în condițiile în care nu s-a probat efectuarea acestor cheltuieli, în vederea soluționării pricinii deduse judecății.

Nu în ultimul rând, instanța reține că expertul tehnic judiciar P. Alexandrov a solicitat acordarea diferenței de onorariu de expert în cuantum de 3526 RON.

În temeiul art.23 din O.G.nr.2/2000, privind organizarea activității de expertiză tehnică judiciară și extrajudiciară, „Onorariul definitiv pentru expertiza tehnica judiciarã se stabilește de organul care a dispus efectuarea expertizei, în funcție de complexitatea lucrãrii, de volumul de lucru depus și de gradul profesional ori științific al expertului sau al specialistului.”

În aceste condiții, instanța apreciază că onorariul pretins de către acest expert este proporțional cu volumul de activitate efectiv al expertului și complexitatea cauzei. Este adevărat că expertul Alexandrov a fost desemnat să realizeze un supliment de expertiză, cu titlu de completare a lucrării expertului Mateffy, însă, în realitate, aceste trei suplimente sunt cele care fundamentează soluția pronunțată de instanță, beneficiind de un grad mai mare de profesionalism și de corectitudine în raport de lucrarea antecesorului său.

Pe cale de consecință, instanța urmează a obliga reclamantul, cel căruia i-a profitat în cea mai mare măsură lucrarea acestui expert, să plătească și diferența de 3526 RON, cu titlu de onorariu de expert.

Față de valoarea întregii suprafețe revendicate de reclamanți, astfel cum a fost această valoare indicată odată cu introducerea cererii de chemare în judecată (50.000 RON), în temeiul art.282 indice 1 C.p.civ., instanța constată că părțile au deschisă calea de atac a recursului.”

Împotriva acestei sentințe a formulat, recurs reclamantul R. D., criticând-o pentru motive de nelegalitate și netemeinicie, fiind invocat motivul de recurs prevazut de art. 304 pct. 9 C., dar și faptul că hotărârea pronunțata este rezultat al ignorării unor probe esentiale in deslusirea pricinii si a gresitei lor coroborari, fapt care atrage nelegalitatea si netemeinicia in parte a hotararii prin raportare la art 304 ind 1 C..

În motivare s-a arătat că instanța a admis acțiunea in principal pentru paratii care nu justificau detinerea terenurilor revendicate in baza unui titlu de proprietate.In privinta celor care prezentau un titlu de proprietate, respectiv emis in baza L. nr. 18/1991 sau act de vânzare cumpărare, respectiv instanța a admis acțiunea doar pentru suprafețele de teren deținute excedentar fata de cuprinsul titlului de proprietate.

S-a apreciat nelegala si netemeinica soluționarea acțiunilor in revendicare cu privire la pârâții care dețineau titluri de proprietate, întrucât soluția este in contradicție cu principiile incidente in materia revendicarii, in dezacord cu dispozitiile in materia restituirii proprietatilor agricole, in dezacord chiar cu principiile pe care insasi instanța le considera incidente.Astfel s-a invocat.

I. Greșita aplicare a regulilor incidente in operatiunea de comparare a titlurilor. Astfel, instanța deși afirma in plan teoretic ca in soluționarea cererii de revendicare cu privire la aceasta categorie din urma de parati aplica metoda compararii titlurilor, in realitate nu procedează la compararea titlurilor, limitandu-se in a aprecia că titlurile de proprietate emise in folosul acestor parati sunt legale. Analiza legalitatii titlului de proprietate in contextul metodei compararii din cadrul actiunii in revendicare este si ineficienta si insuficienta, având in vedere ca mecanismul compararii titlurilor nu presupune doar analiza condițiilor de forma ale titlurilor de proprietate, ci implica compararea modurilor de dobândire a proprietății de către autorii celor in litigiu pentru a se stabili care dintre cele doua moduri de transmitere a proprietății invocate de părți este preferabil. In acest sens practica si doctrina sunt unanime in a afirma ca un mod originar de dobândire a proprietății ( uzucapiunea) este preferat unui mod derivat de dobândire a proprietății. In speță, dedusa judecatii insa părțile se prevalează de moduri derivate de dobândire a proprietății, fiecare susținând ca terenurile înscrise in titlurile de proprietate sau in actele de vânzare cumpărare provin de la autorii lor. Prin urmare în cauza este aplicabila ipoteza in care părțile prezinta titluri de proprietate de la autori diferiti, situatie in care urmează a se compara titlurile pe care se intemeieaza drepturile autorilor, dandu-se castig de cauza celui a carui autor aveau un drept preferabil.Fundamentul acestui mijloc de comparare a titlurilor are la baza principiul inscris in art 17 alin 1 Noul Cod Civil conform cu care nimeni nu poate transmite sau poate constitui mai multe drepturi decat are el insusi, drepturi ce se impun a fi dovedite prin mijloacele de proba prevăzute de legea civila, dându-se preferința dreptului confirmat de acte a căror forța juridica este preferabila.De asemenea, instanta retine ca parații si reclamantul, invocând fiecare un titlu de proprietate asupra terenurilor in litigiu, considera ca are obligația de a compara titlurile ce se opun si care provin de la autori diferiti, urmand a se da preferinta celui mai bine caracterizat, sarcina probei ca autorul sau a avut un drept preferabil revenind reclamantului Or, în conditiile in care paratii afirma si exiba un titlu de proprietate, preiau si sarcina de a demonstra modul de dobandire a proprietatii de catre autorul lor, aspect gresit solutionat de instanta. Desi retine ca in operatiunea de comparare a titlurilor se impune analiza titlurilor autorilor partilor litigante {fila 23 hotarare) , instanta nu face decat o analiza formala a titlurilor obtinute de parati in baza dispozițiilor …. Legea 1/2000, concluzionand gresit si in dezacord cu dispozițiile imperative ale acestor legi, ignorand integral a face vreo referire la modul de dobandire al proprietatii de catre autorii paratilor. Se poate observa cu caracter de generalitate ca nici unul din paratii pentru care instanta a considerat preferabil titlul de proprietate emis in baza ,L. 18/1991, nu au depus actul de dobandire a proprietatii de catre autorul lor, hotararea enuntand ca dovada a dreptului de proprietate al paratilor inscrierea din registrul agricol fara suport justificativ . Aceste inscrieri au caracter declarativ si in nici un caz preferabile titlului de proprietate al autorilor subsemnatilor care au prezentat acte cu putere de act autentic, optiunea instantei de a da preferinta celor dintai fiind gresita .In acelasi sens tot cu caracter de generalitate instanta mai retine ca reconstituirea dreptului de proprietate in folosul paratilor nu s-a facut pe amplasamentele inscrise in registrele agricole, fapt care se constituia inca un argument de a nu face preferabil titlul de proprietate al paratilor fata de titlul de proprietate al recurentului recurent.De asemeni tot cu caracter general in ce ii priveste pe paratii care au prezentat titluri de proprietate instanta retine ca acestora le-au fost atribuite suprafete de cate 1000 mp pentru a edifica locuinte conform cu autorizatiile de construire obtinute ulterior titlurilor de proprietate, fara sa observe ca la data aparitiei legilor proprietatii paratii nu aveau construite casa de locuit si anexe. Optiunea instantei este in contradictie flagranta cu dispozitiile art. 22, 23, respectiv 24 conform cu noua numerotare din Legea 18/1991 (modificata si reactualizata) coroborate cu art 8 alin 1 din Decretul-Lege 42/1990, aceste dispozitii legale referindu-se la persoanele care aveau ediflcate pe baza de autorizatii de construire case de locuit la data intrarii in vigoare a actelor normative precizate. (In acest sens Decizia civ 1377/02 06 2010 Curtea deApe I Cluj Sectia Civila).Or in speta rezulta cu caracter de unanimitate faptul ca paratii nu aveau edificate aceste constructii la data aparitiei legii si nici la data emiterii titlurilor de proprietate astfel cum se confirma chiar prin considerentele hotararii sens in care indicam paragraf 1 fila 22 sentinta. Precaritatea titlurilor de proprietate urmare a incalcarii legilor enuntate era alt criteriu de natura a nu face preferabile aceste acte celor prezentate de recurent, instanta evaluandu-l in mod gresit. Instanta desi stabileste ca preferarea titlurilor se va face prin analiza modului de dobandire a proprietatii de catre autorii paratilor, greseste atunci cand prefera titlul paratilor motivat de imprejurarea emiterii lor anterior celui al recurentului, criteriu care nu ar putea sa fie aplicat decat daca s-ar fi prezentat de catre parati actele de proprietate ale autorilor lor, încat si aceasta optiune a instafitei este lipsita de temei si fundament probator.Nici retinerea de catre instanta a dobandirii cu buna credinta de catre parati a posesiei terenurilor revendicate nu poate sa constituie un criteriu de preferinta in conditiile in eare partile prezinta titluri de proprietate, iar operatiunea de comparare a acestora obliga la analizarea titlurilor autorilor partilor, operatiune pe care instanta o omite cu desavarsire pe, parcursul analizei drepturilor in litigiu. Plasarea culpei in sarcina celor doua Comisii locala si judeteana de aplicare a L. 18/1991 nu poate sa constituie un motiv pentru respingerea actiunii reclamantului in raport cu acesti parati, retinerea culpei autoritatilor putand fi valorificata de parati in demersurile lor pentru obtinerea reconstituirii pe amplasamente libere la dispozitia Comisiilor pe Legea 18/1991, intentie pe care paratii si-au manifestat-o atunci cand au chemat in garantie cele doua Comisii.

Instanța a ignorat total decizia pronuntata de Tribunalul Suceava ce a solutionat recursul dosarului_ ce a avut ca obiect anularea titlului de proprietate a recurentului recurent.Intimatii din acel dosar sunt parati in prezenta cauza, respectiv: V. T., Natura S., S. O., I. V., Murarita N., lacobescu M., I. loan, D. O., P. E., Bradatan T., Oiaga V., D. G., S. R., V. D., A. M., P. C., Apepei D., P. D., R. M., B. Ctin, C. M., C. D., S. A., N. A..Prin decizia nr 62/12 01 2009 ( filele 137-146 vol III dosar) Tribunalul Suecava admite recursul formulat de R. C. si D. si, analizand legalitatea titlului de proprietate emis, constata indeplinirea conditiilor legale privind emiterea acestuia, respingand actiunea in nulitate a titlului nostru ca neintemeiata..P. a se pronunta astfel, instanța de recurs a retinut in principal ca fiind vorba de un teren preluat de stat, potrivit cu art 36 din legea 18/1991 reconstituirea se putea face exclusiv in favoarea subsemnatilor R. ca mostenitori ai fostilor proprietariConforra deciziei pronuntata de Tribunalul Suceava se constata ca titlurile de proprietate a paratilor din prezenta cauza -(intimati in cauza_ ) au fost emise cu incalcarea dispozitiilor L. 18/1991. acestora atribuindu-li-se terenurile subsemnatilor care nu se aflau la dispozitia Comisei de legea 18/1991, care, fiind proprietate de stat nu se putea face reconstituirea dreptului de proprietate decat autorilor, mostenitorilor acestora sau proprietarilor de constructii, calitati pe care beneficiarii acestor titluri nu le aveau, tot astfel cum se retine de catre Tribunalul Suceava si nelegalitatea atribuirii a cate 1000 mp acestor pa rati in conditiile in care nu erau detinatorii caselor de locuit si anexelor gospodaresti la data aparitiei legii. Rezulta ca nici analiza legalitatii emiterii titlurilor in folosul paratilor nu subzista in conditiile in care prin considerentele unei hotarari intrate in puterea lucrului judecat se stabileste nelegalitatea atribuirii acestor terenuri catre parati in procedura de reconstituire in baza L. 18/1991.Ca paratii au beneficiat de acte formale, chiar false, atunci cand le-au fost atribuite aceste terenuri o dovedesc asa-zisele actele de dare in plataprecum si asa-zisele procesele verbale de atribuire a terenurilor pentru construirea de locuinte ce par afl emise de Adunarea G-la a CAP,care erau deja desfiintate la data inscrisa in aceste acte..Prin urmare paratii nu justiflca nici macar mentinerea in posesie a suprafatelor de 1000 mp in conditiile in care la data aparitiei legii 18/1991 constructiile nu erau ridicate, incat sa poata beneficia de art 22, 23 din legea 19/1991. Pe cale de consecinta trebuie acordata eficienta acestor statuari retinand preferabil titlul de proprietate al reclamantului a carui valabilitate si legitimitate a fost deja stabilita cu putere de lucru judecat in contrast cu cele emise in folosul paratilor emise prin incalcarea legii..In acest sens urmeaza de asemeni sa se retina dovada proprietatii facuta cu borderoul intocmit la recensamantul din 1948 si procesul verbal din 10-11 06 1949, care atestau ca bunicul R. a avut in proprietate 27,82 ha din care 10 ha au fost reconstitute in baza L. 18/1991, iar ulterior 11,65 ha prin TP 3433/25 05 2005 emis de C. judeteana Suceava in baza L. 1/2000.Avand in vedere ca titlul reclamantului este cel mai bine caracterizat, avand in vedere ca reclamantul a facut atat dovada deplina a dreptului de proprietate al autorului lui cat si dovada deplinei legalitati a reconstituirii acestuia spre deosebire de parati care nu au fost in masura sa produca astfel de dovezi, urmeaza să fie obligati paratii sa lase in deplina proprietate si linistita posesie terenurile detinute, potrivit constatărilor din teren ale expertului Mateffy de la fila 263 vol I dosar motivat de caracterul neprofesional al celei de-a doua lucrari tehnice administrate in cauza, neinsusita de nici una dintre partile prezente .

III.S-a invocat totodata gresita solutionare a actiunii pe fond cu privire la o parte dintre parati dupa cum urmeaza

1 .Astfel, cum am aratat prin actiune si rezulta din actele dosarului si constatarile expertizelor topometrice, suprafata de 11 ha si 6500 mp de teren este cea pentru care C. Judeteana Suceava (fila 6 vol I) a emis TP 3433/25 05 2005 prin care s-a reconstituit recurentului dreptul de proprietate dupa autorul să, boier R. loan ale carui terenuri au fost preluate de stat prin procesul verbal 10 -11 iunie 1949. Suprafata de teren este compusa din: a) un trup de teren .> in suprafata de 8 ha 3800 mp cu urmatorii vecini la nord- Voda I.; la est- drum comunal, P. Ctin si C. M. ; la sud- drum judetean, Natura S., P. E., D. G.; la vest- drump exploatare.b) . suprafata de 3 ha 700 mp aflata in continuare cu vecinii: la nord- drum judetean, A. P., B. V., B. Ctin; la est-P. Ctin, Atkenson O., Bradatean T., S. O. si D. ; la sud- P. Ctin; la vest- drum exploatare si proprietatea lui A. P..R. loan a detinut in mod legal suprafata de 11 ha 6500 mp pana in 1949 cand intreaga suprafata de teren i-a fost preluata in mod abuziv de catre stat, dovada acestui lucru este procesul verbal din 10-_ .Instanta stabilind ca indubitabila suprapunerea de terenuri dintre cele revendicate de reclamanti si cele stapanite efectiv de parati, totuși în mod eronat respinge acțiunea în ceea ce îi privește pe următorii pârâți:

1.1.P. C.: cu privire la acest parat s-a solicitat restituirea unei suprafete de teren de 16 400 mp situata partial in . . care doar 1031 mp si 225 mp teren au fost considerati ca nelegal detinuti,restul fiind justificati in baza titlului de proprietate 2170/1995 .Instanta retine ca acest parat justifica detinerea diferentei de teren cu extrasul din registrul agricol pe anii 1956- 1962 ( filele 48 vol I si 347 vol I).Faptul ca acest titlu de proprietate a fost emis legal, chiar efect al unei sentinte civile pronuntate de Judecatoria Suceava sent civ 5258/06 07 1992 nu poate sa se constituie un motiv de preferare a titlului paratului fata de titlul reclamantilor in conditiile in care instanta nu retine nici un indiciu al modului de dobandire a proprietatii de catre autorul acestuia. Mai mult decat atat inscrierea in registrul agricol este lipsita de o justificare a modului de dobandire, inscrierea in registrul agricol indicand detinerea de catre autorul paratului a unei suprafete pe un alt amplasement decat cel pentru care s-a atribuit terenul, aspect confirmat chiar de instanta atunci cand indica faptul ca reconstituirea proprietatii in folosul acestui parat s-a facut pe amplasamentul proprietatii Ripeanu, avand in vedere ca amplasamentul proprietatii P. fusese deja atribuit. In aceste conditii, in lipsa unui titlu de proprietate, in conditiile atribuirii terenului pe un amplasament nelegal, in conditiile in care reconstituirea s-a facut pe terenul reclamantilor care la data reconstiuirii nu

se afla la dispozitia Comisiei fiind teren proprietate de stat, nu poate sa

concure in folosul acestui parat nici un criteriu de preferinta de natura sa

inlature intaietatea tiltului autorului nostru care in unanimitate conform cu

actele depuse este cunoscut ca proprietar din 1949. Prin urmare se impune admiterea actiunii de revendicare pentru diferenta de teren de_ mp.

1.2. D. O.: cu privire la acest parat s-a solicitat restituirea unei suprafete de teren de 4135 mp, in.teren fiind identificata ca detinuta suprafata de 5476 mp de catre expertiza Mattfey.Instanta a acordat doar suprafța de1876 mp ( 1176 mp +700 mp) considerand ca pentru diferenta de teren acest parat justifica detinerea prin tilul 2706/1996 emis in baza registrului agricol pentru perioada 1956-1959.Desi parat.ul este inscris in registrul agricol cu 0,36 ha in vatra satului acesta detine in fapt 5476 mp pe amplasamentul proprietatii Ripeanu fara ca instanta sa analizeze modul de dobandire al terenului de catre autorii paratului.Se precizeaza ca pe terenul, fosta proprietatea a paratilor exista construit un spital situatie care indica faptul ca la data reconstituirii terenului nu era liber, legea 18/1991 nerecunoscand posibilitatea atribuirii de teren pe alt amplasament.In aceste conditii nici macar aparenta de legalitate a titlului de proprietate a paratului nu se justifica, imprejurare care coroborata cu lipsa dovezilor modului de dobandire a terenului cu inscrierea in registrul agricol ulterior inscrierilor proprietatii Ripeanu nu justifica preferarea titlului paratului fata de a reclamantului sens in care se impune admiterea actiunii in revendicare pentru diferenta de 3600 mp.

1.3.C. M.: prin actiune s-a solicitat suprafța de 3040 mp , instanta respingand actiunea fata de acest parat considerand ca detinerea terenului este facuta in baza unui titlu preferabil emis cu respectarea L. 18/1991, cu 10 ani anterior titlului recurentului.Astfel se retine ca detinerea terenurilor s-a facut in baza a doua titluri de proprietate 1583/1995 si 2079/1995 . Aceste doua titluri au fost emise in baza sentintei 5580/1993. S-a apreciat că nu pot fi preferate titlurile paratului fata de al reclamantului in conditiile in care nu s-a facut dovada dobandirii proprietatii printr-un act preferabil, inregistrarile in registrul agricol fiind datate 1950/1951 si privesc terenuri situate pe un alt amplasament.Se constata prin considerentele hotararii ca 1000 mp au fost atribuiti conform titlului de proprietate 1583/03 03 1995 cu incalcarea disp art 22, 23 Legea 18/1991 coroborat cu art 8 din Decretul lege 42/1990, autorizatia de construire fiind emisa la 9 luni de la emiterea titlului de proprietate,ori legalitatea atribuirii nu putea fi data decat de preexistenta constructiei casei și aanexelor gospodaresti fapt care nu se confirma in cauza de fata.Avand in vedere ca amplasamentul proprietatii paratului si autorului sau era ocupat de abatorul satesc, nu poate fi considerat ca legal nici cel de­ al doilea titlu de proprietate in conditiile in care conform L. 18/1991 nu puteau fi atribuite decat terenurile libere ale fostilor proprietari. In aceste conditii, s-a solicitat admiterea actiunii in revendicare si pentru aceasta suprafata de 3040 mp.

1.4.D. G.:cu privire la acest parat, s-a solicitat, prin acțiune, restituirea suprafetei de 3296 mp , in teren fiind identificata suprafata de 3515 mp identificata de expertiza Alexandrov, suprafata cu care recurentul este de acord. S-a arătat că instanta a acordat suprafata 2515 mp, pentru diferenta de 1000 mp considerand ca paratul justifica detinerea in baza titlului de proprietate 1723/09 05 2005, desi autorizatia de construire este din 1995, ulterior aparitiei L. 18/1991. Ori legalitatea atribuirii nu putea fi data decat de preexistenta constructiei casei si a anexelor gospodaresti la data aparitiei L. 18/1991.P. aceste motive, s-a apreciat ca se impune modificarea hotararii in sensul acordarii si a suprafetei de 1000 mp.

1.5.S. R.: cu privire la acest parat s-a solicitat, prin acțiune, restituirea restituirea suprafetei de 1572 mp, in teren fiind identificata de catre expertiza Alexandrov suprafata de 1800 mp .Instanta retine ca paratul justifica detinerea terenului prin titlul 2171/ 20 06 1995. Desi aceasta suprafata de teren a fost inclusa in titlul de proprietate mai sus mentionat, terenul se afla pe amplasamentul proprietatii Ripeanu.Chiar daca s-a atribuit teren pe un alt amplasament fata de vechiul amplasament urmare a cererii de reconstituire formulata de autorul paratului, s-a apreciat ca nici autorul paratului si nici paratul nu au justificat modul de dobandire a proprietatii, motiv pentru care se impune admiterea recursului si fata de acesta si acordarea suprafetei de 1800 mp.

1.6.V. M M. ( mostenitori V. M., V.

M., V. C., V. T.) cu privire la acest parat, s-a solicitat, prin acțiune restituirea suprafetei de 1680 mp, expertul Alexandrov identificand in teren suprafata de 1800 mp .Instanta retine ca paratul justifica detinerea acestei suprafete de teren prin titlul de proprietate nr 2481/30 11 1995 (. Mai retine instanta ca paratului i s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafata de 2 ha 3000 mp in S. M., fostul amplasament fiind Ocupat de asociatia intercooperatista.Prin expertiza se recunoaste faptul ca mostenitorii acestui parat stapanesc 1800 mp pe vechea mosie a boierului Ripeanu .Instanta a procedat gresit atunci cand a considerat ca titlul paratului este preferabil in raport de titlul reclmantului in conditiile in care nici paratul si nici autorul paratului nu au justificat in vreun fel modul de dobandire a proprietatii.In raport de aceste motive, se impune admiterea recursului si acordarea suprafetei de 1800 mp detinuti nelegal de mostenitorii paratului V. M..

1.7.A. Gh M.: cu privire la acest parat, s-a solicitat, prin acțiune restituirea suprafetei de 1689 mp, expertul Alexandrov identificand in teren suprafata de 2755 mp, detinerea acesteia fiind justificata in baza titlului de proprietate 2672/25 01 1996.Instanta retine ca acest titlu de proprietate a fost eliberat in cadrul procedurii de reconstitute a dreptului de proprietate al autorului paratului care a figurat in registrul agricol pe anii 1956- 1962 .Faptul ca acest titlu de proprietate a fost emis legal nu poate sa se constituie un motiv de preferare a tiltului paratului fata de titlul reclamantilor in conditiile in care instanta nu retine nici un indiciu al modului de dobandire a proprietatii de catre autorul acestuia.Mai mult decat atat inscrierea in registrul agricol este lipsita de o justificare a modului de dobandire, inscrierea in registrul agricol indicand detinerea de catre autorul paratului a unei suprafete pe un alt amplasement decat cel in litigiu .In conditiile atribuirii terenului pe un alt amplasament, in lipsa actelor de proprietate ale autorului paratilor, nu poate sa concure in folosul acestui parat nici un criteriu de preferinta de natura sa inlature intaietatea titlului autorului nostru care in unanimitate a fost recunoscut ca proprietar anterior inscrierilor paratilor in registerele agricole. În consecință și fata de acest parat se impune admiterea actiunii in sensul restituirii diferentei de teren de 1900 mp.

1.8.V. T. D.: cu privire la acest parat, s-a solicitat, prin acțiune restituirea suprafetei de 2160 mp.Instanta retine ca paratul justifica detinerea suprafetei de 2200 mp prin titlul de proprietate nr 2175/20 06 1995 intocmit ca urmare a reconstituirii dreptului de proprietate ai autoarei paratului V. V., recunoscandu-se ca aceasta a primit teren la schimb pe vechea mosie boiereasca.Atribuirea in folosul acestui parat pe un alt amplasament decat cel al proprietatii sale coroborata cu lipsa dovezilor modului de dobandire a terenului coroborat cu faptul inscrierii in registrul agricol a proprietatilor initiale ulterior inscrierilor proprietatii R. nu justifica preferarea titlului paratului fata de cel al reclamantului, sens in care se impune admiterea actiunii in revendicare pentru suprafata de 2200 mp.

1.9.Cislaru M. ( mostenitoarea N. M.) cu privire la aceasta parata, s-a solicitat, prin acțiune restituirea suprafeței de 2098 mp, expertiza Mateffy identificand in teren suprafata de 2225 mp, suprafata însușita de recurent.Instanta retine ca parata N. M. a mostenit terenul de la mama, in acest sens facandu-se dovada calitatii de succesor prin testamentul autentificat sub nr 1044/26 03 1998.De asemenea, se retine ca pe numele acestei parate a fost emis titlul de proprietate nr 3607/06 02 2008 prin reconstituirea dreptului de proprietate in baza sentintei civile 436/26 02 2009 a Judecatoriei Falticeni.Expertiza Mateffy a identificat suprafata de 2225 mp ca suprapunandu-se cu suprafata recurentului recurent, nefiind edificate constructii pe suprafata respectiva.F. de faptul ca testamentul este emis in 1998, fara ca din continutul acestuia sa rezulte modul de dobandire a proprietatii autorului, in conditiile in care titlul de proprietate invocat este emis in 2008, nu poate fi preferat titlului nostru de proprietate emis în 2005 ce are la baza dreptul autorului nostru atestat inca din 1949, motiv pentru care solicitam admiterea actiunii si fata de aceasta parata si restituirea suprafetei de 2225 mp.

1.10.I. C. I.: cu privire la acest parat, s-a solicitat, prin acțiune restituirea suprafetei de 2332 mp.Instanta a retinut ca paratul justifica detinerea terenul prin titlul de proprietate nr 2295/21 08 1995 eliberat ca urmare a formularii cererii de reconstituire in baza mentiunilor din registrul agricol 1959-1962.Faptul ca acest titlu de proprietate a fost emis legal nu poate sa se constituie un motiv de preferare a tiltului paratului fata de titlul reclamantilor in conditiile in care instanta nu retine nici un indiciu al modului de dobandire a proprietatii de catre autorul acestuia.Mai mult decat atat inscrierea in registrul agricol este lipsita de o justificare a modului de dobandire, inscrierea in registrul agricol indicand detinerea de catre autorul paratului a unei suprafete pe un alt amplasement decat cel in litigiu, in locul vechiului amplasament fiind cladirea spitalului.Mai retine instanta ca in suplimentul efectuat de expertul Alexandrov acesta nu a identificat terenul a fi pretins ocupat fara drept. Nici nu avea cum sa il identifice in conditiile in care acest expert nu s-a prezentat pentru a face masuratorile corespunzatoare.P. aceste motive s-a apreciat ca titlul paratului nu poate fi preferat titlului recurentului, motiv pentru care s-a solicitat admiterea actiunii si restituirea de catre acest parat a suprafetei de 2182 mp asa cum au fost identificati prin expertiza Mateffy.

1.11.P. D. ( 9 mostenitori): cu privire la aceasta parata, s-a solicitat, prin acțiune restituirea suprafeței de 2290 mp expertiza Mateffy a idenficat detinerea de catre aceasta a suprafetei de 2419 mp, suprafata însușită de recurent.Instanta retine ca se justifica detinerea acestei suprafete urmare a eliberarii titlului de proprietate 2799/28 004 1996 - vatra . suprapune cu terenul recurentului si pe care nu sunt edificate constructii.Nu poate fi preferat acest titlu in raport de titlul recurentului motivat de faptul ca instanta nu retine nici un indiciu al modului de dobandire a proprietatii de catre autorul acestuia. Mai mult decat atat inscrierea in registrul agricol din 1956-1962 este lipsita de o justificare a modului de dobandire, indicand detinerea de catre - autorul paratului a unei suprafete pe un alt amplasament decat cel pentru care s-a atribuit terenul, respectiv pe amplasamentul mosiei R. atestata public din 1949, circumstante care nu puteau sa conduca la preferarea titlului paratului. Prin urmare se impune admiterea actiunii si fata de mostenitorii paratei P. D. in vederea restituirii suprafetei de 2419 mp.

1.12. S. O. cu privire la acest parat, s-a solicitat, prin acțiune restituirea suprafetei de 5100 mp, expertul Alexandrov identificand 4 suprafete de teren, respectiv 1000 mp, reconstituiti in baza titlului de proprietate 1057/ 20 10 1994, teren pe care instanta in mod gresit il considera ca detinut legitim in conditiile in care actele despre care se pretinde ca ar justifica detinerea terenului sunt obtinute in baza unui asa numit proces verbal de predare primire din 10 02 1989, prin care s-ar fi atribuit acestui parat suprafata de 1000 mp pentru construirea unei locuinte.Acest act nu poate constitui nici pe departe o justificare a celor 1000 mp in conditiile in care singura modalitate de a obtine teren de la CAP nu era posibila decat prin act de dare in plata si nu mai mult de 250 mp.Nefiind prezentate actele legale de dobandire a unei asemenea suprafete de teren nu se poate considera preferabil un asemenea mod de dobandire atat de incert .Aceste asa zise procese verbale prin care CAP ar fi transferat 1000 mp catre parat, sunt in realitate intocmite dupa aparitia Decretului-lege nr.42/1990 . Dovada este faptul ca nici o dispozitie a statutului CAP nu

prevedea atribuirea a 1000 mp, posibilitatea atribuirii a 1000 mp fiind

legiferata prin art 8 si 11 din Decretul lege 42/1990. De altfel admitand ca actele in justificarea celor 1000 mp ar fi rezultatul unui comportament etic paratul nu ar justifica indreptatirea la suprafata detinuta in conditiile in care la data aparitiei Decretului-lege 42/1990 si a L. 18/1991 acesta nu era proprietarul vreunei gospadarii, casa si anexa care sa il indreptateasca la cei 1000 mp astfel ca incertitudinea modului de dobandire și suspiciunea asupra realitatii inscrisurilor prezentate si ignorarea dispozitiilor art 8,11 din Decretul lege 42/1990, art 22, 23 din Legea 18/1991 nu pot sa conduca la preferarea acestui titlu fata de cel al reclamantilor.Cu privire la suprafata de 3600 mp instanta retine ca paratul S. O. este un detentor al terenului ce apare ca fiind proprietatea intervenientului voluntar accesoriu S. G. in baza contractului de vanzare- cumparare 1851/30 06 1999 ,cumparat de acesta de la intervenienta N. M. care 1-a dobandit in baza titlului de proprietate 2088/1988. Or, dobandirea in proprietate a terenului detinut in fapt de S. O. s-a facut pe risc astfel cum rezulta din continutul contractului de vanzare cumparare, nefiind precizat in continutul actului modul de dobandire al terenului.Faptul ca acestia au cumparat pe rise, faptul ca in continutul actelor de instrainare nu se indica modul de dobandire a proprietatii anterior anului 1990 atesta precaritatea titlului acestora .Incertitudinea modului de dobandire a terenului de catre vanzatori, acceptarea anticipata de catre cumparatori a riscului de a nu fi cumparat de la adevaratul proprietar, recunoasterile unanime a faptului ca proprietatile acestora se gasesc amplasate pe mosia R., determina ca in operatiunea de comparare a titlurilor sa fie preferat titlul reclamantului care este cert, dovedit cu actul de preluare opozabil si unanim recunoscut de parati.Cu privire la suprafata de 1800 mp paratul invoca preluarea posesiei de la numitii D. I., D. A., Voda M. si A. St D. care au intocmit un contract de partaj voluntar nr 430/1997 si contract de schimb 1865/30 06 1999 fara ca in continutul actelor autentice ,retinute de instanta ca justificative ale posesiei, sa se regaseasca modul in care autorii numitilor D. si altii au dobandit terenurile in litigiu.Buna credinta a paratului S. O. este irelevanta in contextul actiunii in revendicare acesta ar fi putut sa se prevaleze de buna credinta . in anulare.In conditiile detinerii unor terenuri remise de proprietari care au dobandit proprietatea pe risc, apare cu evidenta faptul ca precaritatea titlului paratului nu poate sa infranga certitudinea si notoritatea titlului reclamantului recurent fapt care impune admiterea actiunii cu privire la paratul S. O. si pentru diferenta de teren de 4521 mp.

1.13. A. D. D.: cu privire la acest parat, s-a solicitat, prin acțiune suprafetei de 1747 mp, expertul Alexandrov identificand suprafata de 1800 mp, suprafata însușita de recurent.Instanta retine ca paratul detine aceasta suprafata de teren in baza titlului de proprietate 2169/20 06 1995 si a contractului de vanzare cumparare nr 131/09 02 2004 incheiat cu autorul sau A. C D. .Acesta a cumparat aceasta suprafeta de teren pe riscul sau, in continutul contractului de vanzare cumparare nefiind precizat modul de dobandire a terenului.Faptul ca acesta a cumparat pe rise, faptul ca in continutul actelbr de instrainare nu se indica modul de dobandire a proprietatii anterior anului 1990 atesta precaritatea titluli acestuia . Incertitudinea modului de dobandire a terenului de catre vanzator, acceptarea anticipata de catre cumparator a riscului de a nu ft cumparat de la adevaratul proprietar, recunoasterile unanime a faptului ca proprietatile acestora se gasesc amplasate pe mosia R., determina ca in operatiunea de comparare a titlurlor sa fie preferat titlul reclamantului care este cert, dovedit cu actul de preluare opozabil si unanim recunoscut de parati.P. aceste motive s-a solicitat admiterea actiunii si fata de acest parat, urmand sa obligati la restituirea suprafetei de 1800 mp.

1.14.Rotaritei M.: fata de aceasta parata s-a solicitat restituirea suprafetei de 1512 mp .Instanta retine ca aceasta justifica detinerea acestei suprafete in baza titlului de proprietate nr 2936/19 03 1991 emis pe numele tatalui paratei, N. Constanti, in cadrul procedurii de reconstituire a dreptului de proprietate. Nu poate fi preferat acest titlu in raport de titlul recurentului care este cert, dovedit cu actul de preluare opozabil si unanim recunoscut de parati, in conditiile in care instanta nu retine nici un indiciu al modului de dobandire a.proprietatii de catre autorul acestuia.Prin urmare se impune admiterea actiunii si fata de aceasta si obligarea la restituirea suprafetei de 1512 mp.

1.15.A. P.: cu privire la acest parat, s-a solicitat, prin acțiune suprafetei de 1176 mp expertiza Alexandrov identificand o suprafata de 1309 mp , pe care recurentul și-o însușește. Instanta a admis actiunea in parte si a dispus lasarea in proprietate si linistita posesie a suprafetei de 309 mp, considerand ca pentru diferenta de 1000 mp paratul justifica detinerea acestei suprafete in baza titlului de proprietate 1730/09 05 1995, pe respectivul teren fiind edifieata o constructie in baza autorizatiei de construire nr 25/25 04 1995. Paratul nu justifica indreptatirea la suprafata detinuta in conditiile in care la data aparitiei Decretului lege 42/1990 si a L. 18/1991 acesta nu era proprietaml vreunei gospadarii, casa si anexa care sa il indreptateasca la cei 1000 mp astfel ca incertitudinea modului de dobandire si ignorarea dispozitiilor art 8, 11 din Decrelul lege 42/1990, art 22, 23 din Legea 18/1991 nu pot sa conduca la preferarea acestui titlu fata de cel al reclamantului, motiv pentru care se impune admiterea actiunii si pentru diferenta de 1000 mp.

1.16. D. D. si D. R.: fata de acesti parati s-a solicitat prin acțiune restituirea suprafetei de_ mp.Instanta a dispus lasarea in deplina proprietate si linistita posesie suprafetele de 4262 mp, respectiv 4425 mp, considerand ca suprafata de 1000 mp detinuta de fiecare dintre parat este justificata prin titlul de proprietate nr 2351 /l 995. S-a arătat că pe suprafata de 1000 mp de teren paratul D. D. a construit o casa si anexe gospodaresti conform actului de dare in plata din 24 08 1989 si a autorizatiei nr 1260 .La fel paratul D. R. pe suprafata de 1000 mp a construit o fundatie de casa in baza procesului verbal din 06 03 1990 . S-a apreciat că instanta in mod gresiti a considerat suprafata de 1000 mp de teren ca detinute legitim de D. R. in conditiile in care actele despre care se pretinde ar justifica detinerea terenului sunt obtinute in baza unui asa numit proces verbal din 06 03 1990 prin care s-ar fi atribuit acestui parat suprafata de 1000 mp pentru construirea unei locuinte. Or, acest act nu poate constitui nici pe departe o justificare a celor 1000 mp in conditiile in care singura modalitate de a obtine teren de la CAP nu era posibila decat prin act de dare in plata si nu mai mult de 250 mp.Nefiind prezentate actele legale de dobandire a unei asemenea suprafete de teren nu se poate considera preferabil un asemenea mod de dobandire atat de incert.De altfel admitand ca actele in justificarea celor 1000 mp ar fi rezultatul unui comportament etic paratul nu ar justifica indreptatirea la suprafata detinuta in conditiile in care la data aparitiei Decretului-lege 42/1990 si a L. 18/1991 acesta nu era proprietarul vreunei gospadarii, casa si anexa care sa il indreptateasca la cei 1000 mp astfel ca incertitudinea modului de dobandire, suspiciunea asupra realitatii inscrisurilor prezentate si ignorarea dispozitiilor art 8, 11 din Decretul lege 42/1990, art 22, 23 din Legea 18/1991 nu pot sa conduca la preferarea acestui titlu fata de eel al reclamantilor, motiv pentru care se impune admiterea actiunii si fata de acesti parati si restituirea de catre parati a suprafetei de 1000 mp fiecare.

IV S-a invocat totoddata gresita aresita solutionare a exceptiei lipsei calitatii procesual active privind pe paratii S. V., B. N., R. N. G. ( mostenitoarea lui P. A.). S-a arătat că s-a solicitat restituirea suprafetei de 2974 mp in contradictor cu S. V., de 1474 mp in contradictor cu B. N., de 2556 mp in contradictor cu P. A., prin mostenitor R. N. G., respectiv de 1000 mp in contradictor cu P. N. zis N. V..Instanta a respins actiunea motivat de faptul ca fie terenul nu ar mai fi fost ocupat de parati la data efectuarii expertizei, fie la data efectuarii expertizei era detinut de alte persoane. S-a apreciat că important pentru solutionarea cauzei se impunea a se lua in consideratie situatia ocuparii terenurilor la data introducerii actiunii, fiind irelevant faptul ca pe parcursul procesului posesorul paratul chemat in judecata ar fi indicat detinerea terenului se face de alta persoana.

V. S-a invocat totoddata gresita solutionare a capatului de cerere privind acordarea cheltuielilor de judecata.In mod gresit instanta a stabilit in sarcina recurentului obligatia de a plati suma de 3526 ron, reprezentand onorariul expertului Alexandrov P., in conditiile in care aceasta proba cu expertiza a fost solicitata de paratii P. C. si S. O., motiv pentru care s-a apreciat că se impune admiterea recursului si modificarea hotararii in sensul obligarii acestor parati la plata sumei de 3526 Ron, cu titlu de onorariu expert.

In raport de criticile formulate s-a solicitat admiterea recursul si modificarea in parte a hotătârii in sensul admiterii actiunii in revendicare si cu privire la ceilalti parati pentru care instanta a admis doar in parte, fie a respins doar actiunea, potrivit motivelor de recurs invocate.

Legal citați, au formulat întâmpinare în cauza doar intimații S. A., P. C. si S. O. și C. COMUNALA P. A. L. 18/1991 C. LUNCII.

Intimatul sandu A. a arătat că instanța a hotărât foarte bine compararea titlurilor de proprietate deoarece titlurile de proprietate ale pârâților au fost emise cu 10 ani înaintea emiterii titlurilor de proprietate ale reclamanților, în baza L. 18/1991. Terenul pe care trebuia să construiască locuința era și este ocupat de construcțiile fostului Complex Intercooperatist din vremea comunistă, cu bazine de 3 m adâncime, construite din ciment, întrucât nu se poate niciodată recupera. Terenul boierului era liber la dispoziția primăriei, iar reclamanții, în anii 1991 – 1993 au primit 10 ha teren pe care l-au vândut fostului primar V. P.. La data respectivă nu era legea ca vechii proprietari să poată primi toată proprietatea; în anul 2000 a apărut Legea 1/2000 și construcțiile erau deja gata construite, cu toate actele emise de Primăria comunei C. Luncii, jud. Suceava; actele toate sunt depuse la dosarul respectiv.Legea 247/2005 prevede la Titlurile IV – VI, că vechii proprietari pot reveni pe vechiul amplasament dacă acesta nu este ocupat de alte persoane cu acte în regulă. D. ultimul expert a fost corect deoarece a arătat hotarele (Al. Alexandrov ), iar primul expert, în dreptul pârâtei P. R. a scris 26 ha în loc de 0,26 ari. P. aceste motive s-a solicitat respingerea recursului .

Intimații P. C. si S. O. au solicitat respingerea recursului și menținerea sentinței civile nr. 2894 din 8.02.2012, ca fiind temeinica și legala.

În motivare s-a arătat că deși recursul este dezvoltat pe mai multe pagini, de fapt se critica sentinja civila nr. 2894 din 8.02.2012 pentru un singur motiv, de netemeinicie, sustținandu-se faptul ca instan|a de fond a facut o apreciere gresita reținand ca titlurile in baza carora intimații stăpânesc terenurile revendicate sunt serioase, preferabile titlului de proprietate prezentat de catre reclamant. S-a arătat ca instanța de fond a dat o apreciere corecta probelor administrate, probe de unde rezulta atat dreptul de proprietate dar și modul de dobandire a acestuia, precum și a autorilor, astfel ca este cat se poate de firesc sa fie considerate ca fiind titluri de proprietate serioase, preferabile oricarui titlu emis ulterior. S-a arătat că intimații au fost membri CAP ca urmare sunt aplicabile dispozițiile art. 23 pct.l din legea nr. 18/1991 și in aceasta calitate fiecare a primit o suprafața de teren pentru ridicarea unor case de locuit Dupa anul 1991 in jurul caselor de locuit li s-a reconstituit cate 1.000 mp conform art. 8 DL 42/1990, cererile de reconstituire a dreptului de proprietate fiind formulate incă din 1991 de la data apariției L. nr. 18/1991. Reclamantul și autorii acestuia au formulat cereri de reconstituire abia dupa aparitia L. 1/2000, iar pana la apariția L. nr. 247/2005 comisiile locale aveau obligația sa stabileasca amplasamentul terenului solicitat pentru reconstituire conform art. 22 din Legea nr. 1/2000:” Legea nr. 1/2000 prevede in mod expres faptul ca raman valabile toate titlurile de proprietate emise in mod legal anterior aparijiei legii ( art. 2 alin.2 din Legea nr. 1/2000: „Drepturile dobândite cu respectarea prevederilor L. fondului funciar nr. 18/1991. pentru care au fost eliberate adeverințe de proprietate, proces-verbal de punere in posesie sau titlu de proprietate, raman valabile fara nici o alta confirmare,, )

In ceea ce priveste situatia intimatului P. C. s-a arătat că în mod corect instanta de judecata a admis acțiunea pentru suprafața de 1256 mp formata din doua trupuri adica suprafața de 1031 mp notata de expert ca si . si suprafața de 225 mp notata de expert ca fiind ., suprafețe deținute fără titlu. S-a arătat că s-a dovedit prin actele depuse la dosar - registrul agricol al autorului -dl P. I. N., pag. 347 dosar fond Falticeni - faptul ca acesta a avut in proprietate 1,13 ha teren, individualizati pe categorii de folosința si situati in vatra satului . Titlul de proprietate a fost emis deci prin reconstituirea dreptului cuvenit autorului intimatului . Mai mult, titlul a fost emis in temeiul unei hotarari judecatoresti definitive si irevocabile - depuse la pag. 1006 din dosarul Judecatoriei Iasi - este vorba de sentinta civila nr. 5258 /1992 a Judecatoriei Suceava care constats indreptațirea la emiterea titlului si reconstituie dreptul subsemnatului P. C..F. de aceste acte doveditoare, este evident ca titlul paratului este valabil si serios, de altfel el nici nu a fost contestat si este emis anterior cu 10 ani titlului reclamantilor. În anul 1991, reclamantji nu au formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate astfel ca, la data emiterii titlului subsemnatului, „mosia boierului" era la dispozitia Comisiei Locale in vederea constituirii sau reconstituirii dreptului de proprietate la persoanele fizice - in acel moment neputandu-se inca discuta de prevalent vechiului amplasament - principiu introduc doar dupa aparrfia L. 1/2000.Ca urmare, in anul 1995 cand a fost emis titlul de proprietate 2170/20.06.1995 nu a fost incalcata nici o dispoziție legala, stabilirea amplasamentului terenurilor recunoscute fiind atributul exclusiv al Comisiei locale de fond funciar. A. L. 1/2000 si a L. 247/2005 nu poate aduce atingere titlurilor emise legal pana la data intrarii in vigoare a acestor noi reglementari - astfel ca titlul intimatului, valabil si necontestat, emis in baza unei sentint,e definitive si irevocabile, este preferabil titlului recurentului - in cadrul prezentei acjiuni de revendicare, avându-se in vedere si data emiterii acestuia din urma .S-a apreciat că reclamanților nu trebuia să li se elibereze titlu pe un teren deja reconstituit altor persoane - dar daca s-a procedat la reconstituire, titlul intimatului eliberat in 1995 este preferabil titlului recurentului - eliberat in 2005, pe acelasi amplasament.

In ceea ce priveste situatia intimatului P. S. : s-a solicitatat că acesta deține teren în baza titlului de proprietate nr. 1057 din 20.10.1994 pentru suprafaja de 1000 mp ,contractului de schimb autentificat sub nr. 1865 din 30.06.1999 pentru 1.800 mp, contractului de vanzare-cumparare nr.1851 din 30.06.1999 pentru 3.800 mp teren. S-a arătat că intimatul și-a construit o casa de locuit, anterior anului 1990, cu autonzatie de construire, pe o suprafata de teren primita de la CAP in acest scop. Era absolut firesc ca, dupa 1990, in baza DL nr.42/1991 sa formuleze cerere de constituire a dreptului de proprietate pentru terenul aferent casei de locuit, fiind emis titlul de proprietate pentru suprafata de 1000 mp - TP nr. 1057 /20.10.1994.Dosarul de fond de la Judecatoria Falticeni include acte doveditoare ale constituirii dreptului sj care dovedesc eliberarea legala a titlului de proprietate. Astfel, la pag. 317 dosar exista adresa 1408/24.10.1989 prin care CAP cere transcrierea proprietajii in favoarea paratului S. O.; la pag. 318 exista chitanta prin care s-a achitat contravaloarea locului de casa catre CAP de catre parat, iar la paginile urmatoare sunt depuse hotararea CAP de atribuire si autorizatia de construire a casei de locuit. Documentele dovedesc indreptatirea paratului la constituirea dreptului de proprietate si legalitatea titlului emis acestuia si cu referire la dispozijiile art. 23 pct.l Legea nr. 18/1991 .Sustinerile de mai sus din prezentele concluzii privitoare la pasivitatea reclamantilor in sensul neformularii cererii in baza L. 18/1991 si valabilitatea titlurilor la data emiterii acestora, sunt valabile si in ceea ce-l privește pe S. O. .

S-a arătat că intimatul mai deține suprafata de 1800 m.p. teren - ., teren dobandit prin act autentic de schimb incheiat cu numitul D. I., nr. 1865 din 30. 06.1999. La randul sau, D. I. dobandise dreptul transmis paratului prin contract autentic de partaj voluntar nr. 430 din 13.02.1997, urmare a iesirii din indiviziune cu privire la terenul ce facuse obiectul reconstituirii dreptului de proprietate in favoarea lui D. I., D. A. si Voda M., TP 2128 din 20.06.1995.Acest teren este deci stapanit deci in calitate de proprietar, dobanditor de buna credintă al terenului reconstituit prin titlu de proprietate emis mult anterior emiterii titlului reclamantilor și mult anterior formularii cererii de reconstituire a reclamantilor unor persoane indreptafite la reconstituire.

În aceeasi situație mai exista o suprafata de 3800 m.p. (si nu 3600 m.p. cat eronat precizeaza expertul) - ., . de subsemnatul S. O., in numele fiului meu, S. G., care este proprietarul acestei parcele.Proprietatea dlui S. G. a fost dobandita prin act autentic de vanzare cumparare nr. 1851 din 30.06.1999 de la numita N. M., care la randul ei il dobandise prin reconstituirea dreptului de proprietate conform titlului nr. 3088/1998, titlu care a fost emis in conditii de legalitate deplina, in baza unei hotarari judecatoresti irevocabile nr. 1274 din 15.05.1995 - depusa la pag. 326 dosar Falticeni - prin care se admite plangerea lui N. M. si se reconstituie dreptul pentru 0,38 ha teren, inclusiv cu indicarea amplasamentului care i se cuvine.Astfel, titlul persoanei de la care s-a cumparat terenul este perfect valabil, emis urmare a unei sentinje judecatoresti, prin reconstituirea dreptului - anterior formularii cererii de reconstituire de catre reclamanti si, evident, anterior emiterii titlului acestora. De la aceasta persoana indreptatita la reconstituire a cumparat terenul, cu buna credința deplina, in anul 1999, numitul S. O. .

S-a arătat ca trebuie avute în vedere și prevederilee art. 30 din Legea 7/96 a cadastrului si publicitătii imobiliare potrivit carora „dacă in cartea funciară s-a inscris un drept real infolosul unei persoane, se prezumă că dreptul există in folosul ei dacă a fost dobândit sau constituit cu bună credință cat timp nu se dovedeste contrariul" si dispozifiile art. 31 pct. 2 din aceeasi lege, dispozitii care definesc buna credința, dispozițiile art. 25 si 28 din Legea 7/1996, dispoziții care stabilesc faptul ca dreptul real transcris este opozabil si terjilor, deci si reclamantilor.În final s-a invocat, practica C.E.D.O. privitoare la lipsa culpei beneficiarului unui act administrativ, cu privire la violabilitatea unui titlu de proprietate si cu privire la securitatea raporturilor juridice respectiv cauza Tascuță s.a. contra Romaniei, Jones contra Romaniei, R. contra Romaniei etc. În consecință s-a solicitat respingerea recursului, cu cheltuieli de judecata.

Intimata C. COMUNALA P. A. L. 18/1991 C. LUNCII a formulat întâmpinare prin care a solicitat în principal in temeiul art. 244 alin. 1 pct. 1 suspendarea prezentei cauze, pana la solutionarea irevocabila a dosarului aflat pe rolul Judecatoriei Falticeni, avand ca object actiunea introdusa de F. G., in calitate de primar al comunei C. Luncii si de presedinte al Comisiei Locale de aplicare a legii fondului funciar C. Luncii si C. Locala de aplicare a legii fondului funciar C. Luncii prin Forn G. presedinte avand ca obiect constatarea nulitatii absolute a Titlului de proprietate nr. 3433 din 25.05.2005 eliberat de catre C. iudeteana pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Suceava pe numele numitilor R. D. S. si RIPIANU C. (in prezent decedata, mostenita de R. D. S.. S-a arătat că se impune suspendarea judecarii acestui dosar, deoarece acțiunea in revendicare introdusa de catre reclamanți se bazeaza in exclusivitate pe Titlului de proprietate nr. 3433 din 25.05.2005 emis pe numele acestora, care este nelegal deoarece cuprinde suprafețe de teren pentru care anterior au fost eliberate mai multe titluri de proprietate, așa cum in mod corect a retinut și Judecatoria Iasi prin sentinta recurata.

Pe fond s-a solicitat respingerea recursului ca fiind nefondat. S-a apreciat că soluția pronunțata de catre instanța de fond este temeinica si legala oferind intaietate titlurilor de proprietate emise anterior pe numele unei parți dintre parați. Instanta de fond, a retinut ca titlurile intimaților au fost emise in mod legal, deoarece beneficiarii titlurilor nu au putut primi terenuri situate pe vechile amplasamente, intrucat acestea erau ocupate. Pe de alta parte, din documentatia care a stat la baza emiterii acestor titluri, reiese ca toate aceste persoane au cedat terenuri la CAP C. Luncii, asa cum se poate observa din extrasele din Registrul Agricol pentru anii 1959-1962, astfel incat erau indreptatite pentru reconstituirea dreptului de proprietate sau pentru constituirea dreptului de proprietate, in cazul in care terenul atribuit in titlu era aferent caselor de locuit. De altfel, pentru cei care au objținut de la CAP-uri terenuri in vederea construirii de locuinte, au fost depuse procese verbale incheiate cu CAP C. Luncii, acte cu dare de plata a locului de casa și adrese emise de CAP pentru transcrierea dreptului de proprietate, anterior emiterii titlului de proprietate a reclamantului. Prin urmare, avand in vedere dispozițiile art. 2 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor L. fondului funciar nr. 18/1991 si ale L. nr. 169/1997, conform carora, "(1) In aplicarea prevederilor prezentei legi reconstituirea dreptului de proprietate se face pe vechile amplasamente, daca acestea nu au fost atribuite legal altor persoane. Comisiile de aplicare a legilor fondului funciar, de comun acord cu proprietarii, pot comasa terenurile care urmeaza sa fie retrocedate .. (2) Drepturile dobandite cu respectarea prevederilor L. fondului funciar nr. 18/1991, pentru care aufost eliberate adeverinte de proprietate, proces-verbal de punere in posesie sau titlu de proprietate, raman valabile fara nici o alta confirmare", in mod corect instanța de fond a considerat ca titlurile de proprietate ale parajilor sunt preferabile celui al reclamanjilor, in cauza. nefiind incident vreun caz de nulitate absoluta a titlurilor de proprietate, enumerate de art. art. Ill alin. 1 din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea si completarea L. fondului funciar nr. 18/1991.Prin urmare s-a solicitat respingerea recursul ca nefondat.

În recurs nu s-au administrat probe noi.

Analizând actele și lucrările dosarului cauzei, instanța constată că recursul este fondat însă pentru următoarele considerente:

În ceea ce privește chestiunile procedurale invocate, Tribunalul reține că potrivit art.244 pct.1 C.pr.civ ,aplicabil în cauza, instanța poate dispune suspendarea judecății cand dezlegarea pricinii atârnă în tot sau în parte de existența sau neexistența unui drept ce face obiectul unei alte judecăți. Textul legal reglementează un caz de suspendare jurisdicțională facultativă a judecății în cazul în care instanța apreciază ca soluționarea cauzei nu se poate realiza fără statuarea definitiva asupra unui alt drept, ce face obiectul unui alt proces, aflat pe rol. Or, intimata C. COMUNALA P. A. L. 18/1991 C. LUNCII în susținerea cereii de suspendare in temeiul art. 244 alin. 1 pct. 1 a invocat cauza aflata pe rolul Judecatoriei Falticeni, respectiv actiunea introdusa de F. G., in calitate de primar al comunei C. Luncii si de presedinte al Comisiei Locale de aplicare a legii fondului funciar C. Luncii si C. Locala de aplicare a legii fondului funciar C. Luncii, având ca obiect constatarea nulitatii absolute a titlului de proprietate nr. 3433 din 25.05.2005 eliberat de catre C. iudeteana pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Suceava, pe numele numitilor R. D. S. si RIPIANU C. .

Or, pe de o parte prezenta instanța este învestită cu cercetarea legalității și temeiniciei sentinței civile nr.2894/08.02.2012 a Judecătoriei Iași, sentință definitiva la data introducerii noii acțiuni invocate - 30.10.2012, pe rolul Judecătoriei Fălticeni. Pe de alta pare, dreptul la proces echitabil include și dreptul părților la soluționarea cauzei într-un termen rezonabil, potrivit art.6 CEDO, iar în acest sens, instanța de recurs reține că exercițiul dreptului la acțiune de către una din părțile litigante nu se poate transforma într-un impediment procesual dilatoriu, de natura a temporiza acțiunea inițială a părții adverse. Mai mult, eventuala soluție favorabila va putea fi valorificata de C. COMUNALA P. A. L. 18/1991 C. LUNCII prin mijloacele procesuale legale, fără însă ca judecata din cauza înregistrata pe rolul Judecătoriei Fălticeni să influențeze obiectul prezentului recurs.

În consecință, se va respinge cererea de suspendare a judecării prezentului recurs în baza art. 244 pct.1 C.pr.civ

Tot din perspectiva procedurala, în ceea ce privește motivele de recurs referitoare la calitatea procesuala a pârâților S. V., B. N., R. N. G. ( mostenitoarea lui P. A.) instanța de recurs reține că actiunea în revendicare este definită ca fiind acțiunea proprietarului neposesor îndreptata împotriva posesorului neproprietar, prin care se urmărește reîntregirea în patrimoniul celui dintâi a atributelor dreptului de proprietate. În consecință, calitatea procesuala pasivă poate să aparțină doar posesorului/ detentorului imobilului, reclamantul urmărind prin acțiunea promovata condamnarea pârâtului la respectarea dreptului său de proprietate. În condițiile în care ambele lucrări tehnice efectuate în cauză (raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit de expertul Mateffy Szusza și suplimentele la expertiză realizate de expertul Alexandrov P.) au concluzionat că pârâții S. V., B. N., R. N. G. nu ocupă teren din proprietatea reclamanților, cuprinsă în titlul de proprietate nr.3433/25.05.2005, în mod corect prima instanța a respins acțiunea formulata împotriva acestora pe excepția lipsei calității procesuale pasive. Recurentul critică soluția pronunțata invocând se impunea a se lua in considerație situația ocupării terenurilor la data introducerii acțiunii, fiind irelevant faptul ca pe parcursul procesului paratul chemat in judecata ar fi indicat detinerea terenului de alta persoana.

Or, teza defensiva avansata de recurent este eronata, în condițiile în care obținerea unui titlu jurisdicțional împotriva pârâților ar fi lipsită de orice finalitate practica . Din aceasta perspectiva, calitatea procesuala nu poate fi raportata exclusiv la momentul introducerii acțiunii, astfel cum susține recurentul, întrucât în principal interesează valoarea executoriala a titlului jurisdicțional solicitat a fi obținut prin acțiunea promovată. În acest sens, legea procesuala ofera posibilitatea titularului acțiunii de a proceda la modificarea acesteia, în condițiile în care situația faptica suferă modificări pe parcursul derulării procesului. În consecință, întrucât la momentul judecării cauzei, pe baza probelor administrate s-a stabilit ca pârâții S. V., B. N., R. N. G. nu dețin vreo suprafața de teren din proprietatea reclamantului, în mod corect s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a acestora, motivele de recurs sub acest aspect fiind neîntemeiate.

Pe fondul recursului, criticile recurentului R. D. S. vizează greșita aplicare a legii în raport de situația de fapt reținută, ce a avut drept consecință pronunțarea unei hotărâri partial netemeinice în raport de pârâții P. C.. D. O., C. M., D. G., S. R., V. M M. (mostenitori V. M., V. M., V. C., V. T.) A. Gh. M., V. T. D., Cislaru M. ( mostenitoarea N. M.), I. C. M., S. O., A. D. D.,P. D. ( 9 mostenitori), Rotaritei M., A. P., D. D. si D. R.. În principal recurentul invoca greșita operatiune de comparare a titlurilor realizata de prima instanța, precum și ignorarea deciziei nr.62/12.01.2009 a Tribunalului Suceava, evidentindu-se ulterior situația particulara a fiecăruia dintre intimații pârâți.

În raport de criticile formulate în recurs, se reține că în mod corect prima instanța, reținând că atât reclamantul recurent, cât și pârâții intimați, în raport de care se recureaza sentința pronunțata, exhibă titluri de proprietate, litigiul trebuie tranșat în favoarea părții al cărui drept apare ca fiind preferabil.

Este real, așa cum susține recurentul că în materia revendicării este aplicabilă regula comparării titlurilor, însă în condițiile în care părțile își opun titluri derivand din legile speciale de reconstituire, regula invocata sufera particularități determinate de specificul legislației și aplicarea acesteia în timp. În consecință, reclamantul nu se poate prevala de regula dreptului preferabil al autorului său, boierul R. I., ci trebuie să dovedească, în condițiile art.1169 C.civ, că titlul său de reconstituire este preferabil titlurilor pârâților, emise în temeiul L. 18/1991.

Aceasta teza premisă se bazează pe succesiunea în timp a legilor speciale de reconstituire funciara. În acest sens, modificările aduse de Legea 1/2000 și Legea 247/2005 au permis formularea de cereri pentru suprafețe de teren, nereconstituite anterior sau exceptate de prevederile anterioare, fără a se aduce însă atingere situației juridice anterioare, pentru a nu se încălca principiul neretroactivității legii. Astfel, art. II din Legea nr. 169/1997 prevede expres că dispozițiile modificatoare, completatoare ori de abrogare a acestei legi nu aduc atingere în nici un fel titlurilor și altor acte de proprietate emise cu respectarea prevederilor L. nr. 18/1991, la data întocmirii lor. Prin urmare, în temeiul L. nr. 1/2000, astfel cum a fost modificata prin Legea nr. 247/2005, persoanele pot obține reconstituirea dreptului de proprietate numai în ipoteza în care, pentru aceeași suprafață de teren, nu s-a emis titlu unei alte persoane, cu respectarea prevederilor fondului funciar. În același sens, art. 2 din Legea nr. 1/2000, cu modificări ulterioare prevede că, "(1) în aplicarea prevederilor prezentei legi reconstituirea dreptului de proprietate se face pe vechile amplasamente, daca acestea nu au fost atribuite legal altor persoane (…). (2) Drepturile dobandite cu respectarea prevederilor L. fondului funciar nr. 18/1991, pentru care au fost eliberate adeverințe de proprietate, proces-verbal de punere in posesie sau titlu de proprietate, raman valabile fara nici o alta confirmare”. Or, în condițiile în care Legea 1/2000 a recunoscut valabilitatea titlurilor emise cu respectarea prevederilor L. 18/1991 cu modificari ulterioare, acordând totuși dreptul foștilor proprietari de a solicita diferența de peste 10 ha fie în natură, fie prin echivalent, trebuie apreciat că fostul proprietar nu poate pretinde decât respectarea noilor prevederi, fără însă a se putea aduce atingere drepturilor deja recunoscute altor persoane.

În ceea ce privește faptul că actele autorului recurentului trebuie considerate prevalente mențiunilor din registrul agricol pe care le invoca intimații, dincolo de argumentele deja expuse, instanța de recurs reține că dispozițiile art.6 din Legea nr.1/2000 modificată si completata reglementeaza valoarea probatorie a înscrisurilor, în sens larg, prezentate în procedura reconstituirii, fără ca natura diferită a acestora să conduca la o valoare juridica diferita a titlurilor emise pe baza acestora.

În ceea ce privește efectele deciziei civile nr.62/13.01.2009 pronuntata de Tribunalul Suceava în recurs, în acțiunea având ca obiect constatarea nulității absolute a titlului de proprietate nr.3433/25.05.2005 emis pe numele R. C. și R. D. S., instanța reține ca în jurisdicția anterioara s-a reținut ca temei al soluției pronunțate tocmai faptul că „ nu s-a făcut dovada că terenul în litigiu a fost atribuit în mod legal reclamanților și intervenienților, iar acest aspect nici nu poate fi analizat în prezentul cadru procesual, ci în cadrul acțiunii în revendicare, ce se află deja pe rolul Judecătoriei Fălticeni, unde urmează ase compara titlurile opuse de părțile litigante”. În condițiile în care decizia civila irevocabila obliga instanța să procedeze la compararea titlurilor, în mod eronat apreciaza recurentul că titlul jurisdicțional anterior îi consfințea prevalența dreptului și, în consecință, soluția pronunțata de prima instanța ar încălca autoritatea ce deriva din jurisdicția definitiva.

În ceea ce privește situația particulara a intimaților în raport de care a fost recurata sentința pronunțata, instanța de recurs reține:

Recurentul nu a contestat reținerile primei instanțe referitoare la modalitatea de dobândire a dreptului de proprietate de catre pârâtul P. C., însă a apreciat că emiterea titlului de proprietate nr.2170/20.06.1995, chiar ca efect al unei sentințe civile nr.5258/06 07 1992 pronunțate de Judecatoria Suceava, nu poate sa se constituie într-un motiv de preferare a titlului paratului fata de titlul reclamanților in condițiile in care instanța nu retine nici un indiciu al modului de dobândire a proprietății de catre autorul acestuia, iar amplasamentul atribuit a fost altul decat cel înscris în registrul agricol al autorului.

Or, fața de criticile formulate, instanța de recurs, având în vedere si considerentele anterior expuse, apreciază ca în mod corect s-a acordat prevalența dreptului pârâtului în raport de principiul aplicării în timp al legilor fondului funciar. În condițiile în care pârâtul era îndreptățit la reconstituirea dreptului de proprietate, pentru suprafața înscrisă în registrul agricol al autorului său, în condițiile în care Legea 18/1991 recunoștea valoarea probanta necondiționată a înscrierilor în registrul agricol și în condițiile în care respectarea vechiului amplasament nu reprezenta o condiție de valabilitate a reconstituirilor operate în temeiul L. 18/1991, iar, la data emiterii titlului pârâtului, reclamanții nici nu erau îndreptățiți la reconstituire, în mod judicios prima instanța a apreciat că nu există argumente juridice pentru a acorda prevalenta titlului recurentului, titlu emis ulterior, în temeiul L. 1/2000. Or, valabilitatea titlului de proprietate a pârâtului împiedica, în baza art.2 din Legea 1/2000 cu modificări ulterioare, acordarea prevalentei jurisdicționale titlului recurentului, motiv pentru care în mod corect instanța a respins cererea reclamantului pentru suprafața de_ mp înscrisă în titlul de proprietate nr.2170/20.06.1995 emis pe numele pârâtului P. C..

Considerentele anterior expuse rămân pe deplin valabile și în ceea ce privește situația intimatului D. O.. Recurentul susține, dincolo de prevalenta dreptului autorului său, în absența oricărei dovezi a modalității de dobândire a dreptului de proprietate de către autorul pârâtului, faptul că legea 18/1991 nu recunoștea posibilitatea atribuirii unui alt amplasament. Alături de argumentele deja expuse, instanța de recurs reține că în condițiile în care valabilitatea titlului de proprietate nr. nr.2706/1996 nu fusese contestata, titlul fiind în circuitul civil și fiind prezumat legal, nu se putea proceda la atribuirea aceluiași amplasament reclamanților, cel din urmă titlu fiind emis, din aceasta perspectivă, cu încălcarea prevederilor art.2 din Legea 1/2000 cu modificări ulterioare. Atribuirea unui alt amplasament nu conduce la aprecierea caracterului nelegal al titlului emis, în condițiile în care art.III alin.1 lit.a pct.ii sancționează cu nulitatea doar actele de reconstituire și constituire în favoarea altor persoane asupra vechilor amplasamente ale foștilor proprietari solicitate de către aceștia, în termen legal, libere la data solicitării în baza L. 18/1991 pentru terenurile intravilane, a L. 1/2000 și a prezentei legi (…). Or, la data reconstituirii dreptului de proprietate în favoarea pârâtului D. O. terenul atribuit nu era solicitat și nici nu putea face obiectul reconstituirii în favoarea reclamanților, avand în vedere limitările impuse de Legea 18/1991 cu privire la suprafața ce putea fi reconstituita. În consecință, în mod corect a soluționat acțiunea prima instanța în raport de pârâtul D. O..

Nici un argument nu justifica a se proceda la stabilirea unei alte soluții jurisdicționale în ceea ce privește recursul formulat împotriva hotărârii primei instanțe cu privire la cererea în revendicare formulata împotriva pârâților: S. R., V. M. M.(mostenitori V. M., V.

M., V. C., V. T.), A. Gh M., V. T. D., Rotaritei M., I. C. I., .P. D. ( 9 mostenitori), S. O., A. D. D., D. D. si D. R..

Astfel cu privire la titlurile de proprietate de care se prevaleaza Ștefanescu R., V. M. M., A. Gh M., V. T.D., I. C. I., P. D., Rotaritei M. recurentul nu critica situația stabilita de prima instanța, dar apreciaza ca în condițiile în care fiecare din titluri are la baza doar mențiunile din registrul agricol fără a se justifica și a proba modul de dobandire a proprietății, iar amplasamentul atribuit este pe fosta moșia R. trebuie apreciat ca titlul nr.3433/25.05.2005 emis pe numele reclamanților este preferabil si în consecință se impune admiterea acțiunii în revendicare. Or, toate aceste apărări au fost deja înlăturate, pentru considerentele anterior expuse. În acest sens, se rețin și dispozițiile art.11 din Legea 18/1991 care prevăd expres că „suprafața adusă în cooperativa agricola este cea care rezultă din: actele de proprietate, carte funciara, cadastru, cererile de înscriere în cooperativa, registrul agricol de la data intrării în cooperativa, evidențele cooperativei sau, în lipsa acestora, din orice alte probe, inclusiv declarații de martori”. În condițiile în care legea speciala de reconstituire instituie principiul echivalenței probatorii, atribuind aceeași valoare doveditoare mijloacelor probatorii enumerate de textul legal, instanța nu își poate întemeia soluția de prefarabilitate a titlului reclamanților prin ierarhizarea și atribuirea unei valori preeminente actelor prezentate de reclamanți în procedura reconstituirii. Din perspectiva amplasamentului atribuit, considerentele anterioare referitoare la aplicarea în timp a legilor speciale de reconstituire rămân pe deplin valabile. În consecință, argumentele expuse de recurent sunt neîntemeiate, soluția pronunțata fiind legala și temeinică.

O situație particulara în cauza o are pârâtul S. O. în raport cu care prin acțiunea formulata s-a solicitat obligarea acestuia la lăsarea în deplină proprietate și liniștită posesie a suprafeței de 5100 mo. Prima instanța a reținut că expertul tehnic judiciar Alexandrov a individualizat patru suprafețe de teren stăpânite de pârâtul S. O.:

- 1000 m.p. categoria CC, P5, în privința căreia pârâtul a prezentat titlul de proprietate nr.1057/20.10.1994 (fila 316 – vol.I), ce are la bază procesul-verbal de punere în posesie nr.1057 (fila 86 – vol.VII), privind constituirea dreptului de proprietate asupra unui teren de 1000 m.p., în vederea ridicării locuinței; imobilul compus din casă, anexă și grajd a fost edificat în baza autorizației de construire nr.1149/09.02.1990 (filele 320-321 – vol.I), terenul fiind predat în baza procesului-verbal din 10.02.1989 (fila 9 – vol.I). La dosar se află și adresa nr.1408/24.10.1989, prin care CAP a solicitat Notariatului de Stat transcrierea proprietății în favoarea pârâtului, precum și chitanța de plată a contravalorii locului de casă (filele 317-318 – vol.I). Toate aceste înscrisuri dovedesc îndreptățirea pârâtului la constituirea dreptului de proprietate privind suprafața de 1000 m.p. și legalitatea titlului nr.1057/1994.

- 3600 m.p. categoria A, P5: în privința acestei suprafețe, se constată că ambii experți desemnați în cauză au confirmat exercitarea posesiei efective de către acest pârât. Terenul respectiv face obiectul titlului de proprietate nr.1851/30.06.1999 al intervenientei N. M., care, la rândul său, l-a dobândit prin reconstituirea dreptului de proprietate privată conform titlului nr.2088/1998, emis în baza sentinței civile nr.1274/15.05.1995 (filele 326-327 – vol.I). Ulterior, suprafața respectivă a fost vândută intervenientului voluntar accesoriu S. G., prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.1851/30.06.1999 (fila 324 – vol.I). Prin urmare, titlul persoanei vânzătoare este valabil, emis în temeiul unei hotărâri judecătorești irevocabile, anterior reconstituirii dreptului de proprietate al reclamanților.

- 579 m.p. categoria A, P5: pe acest teren nu sunt edificate construcții, nici nu au fost prezentate, de către pârâtul S. O., care o stăpânește efectiv, vreun act de proprietate.

- 1800 m.p. categoria A, P4: pârâtul justifică posesia prin titlul de proprietate nr.2128/20.06.1995, emis pe numele D. I., D. A., V. M. și A. Șt.D. (fila 329 – vol.I), în baza căruia au fost încheiate contractul autentic de partaj voluntar nr.430/13.02.1997 și contractul de schimb nr.1865/30.06.1999. Prin urmare, acest teren este stăpânit de pârât în calitate de dobânditor de bună credință al terenului reconstituit prin titlu de proprietate valabil emis, anterior titlului reclamanților.

Recurentul nu a contestat situația stabilită de prima instanța, dar a arătat că titlul opus nr. nr.3433/25.05.2005 este preferabil întrucat titlul nr.1057/20.10.1994 este nelegal fiind emis cu încălcarea prevederilor legale în materia constituirii dreptului de proprietate, dobandirea in proprietate a suprafeței de 3600 mp de la N. M. s-a realizat pe riscul pârâtului, iar dreptul autorilor D. I., D. A., Voda M. si A. St D. de la care pârâtul deține suprafața de 1800 mp prin contract de partaj voluntar nr 430/1997 si contract de schimb 1865/30 06 1999 nu a fost cercetat.

Or, în ceea ce privște constituirea dreptului de proprietate, instanța de recurs reține că în cauza s-a probat că prin actul de dare în plata 1908/24.10.1989 s-a atribuit de C.A.P. C. Luncii pârâtului S. O. suprafața de 250 mp pentru construirea unei case, contra sumei de 840 lei, achitata prin chitanța 2156/24.10.1989. Ulterior, în urma intrării în vigoare a L. nr.18/1991 cu modificări ulterioare pârâtului i s-a eliberat titlul de proprietate nr.1057/20.10.1994, prin care s-.a procedat la constituirea dreptului de proprietate. Conform art.24 din Legea 18/1991 „terenurile situate în intravilanul localităților, care au fost atribuite de cooperativele agricole de producție, potrivit legii, cooperatorilor sau altor persoane îndreptățite pentru construcția de locuințe și anexe gopodărăști, pe care le-au edificat, rămân și se înscriu în proprietatea actualilor deținători, chiar dacă atribuirea s-a făcut din terenurile preluate în orice mod de la foștii proprietari. Fața de prevederea legala expresă, rămâne lipsita de orice relevanta modalitatea de preluare a terenului de la autorul reclamanților, teza defensiva avansata de recurent, în referire expresa la decizia civila nr.62/2009 a Tribunalului Suceava. Este real că actul de dare în plata din anul 1989 este doar pentru suprafața de 250 mp, însă potrivit art.23 coroborat cu art.8 alin.2 din Decretul 42/1990, constituirea dreptului de proprietate s-a realizat în regimul L. 18/1991 pentru întreaga suprafața aferenta casei și anexelor gospodărești. De asemenea, instanța de recurs reține că dispozițiile art. 24 alin.2 din Legea 18/1991 au prevăzut expres că „foștii proprietari vor fi compensati cu o suprafața de teren echivalentă în intravilan sau, în lipsă, în extravilan (…)”. În consecință, în mod corect, prima instanța a acordat prevalența titlui pârâtului emis cu respectarea prevederilor legale. Nici apărările recurentului referitoare la suprafața de 3600 mp nu pot fi reținute în cauza, în condițiile în care referirea din contractul de vanzare cumparre autentificat sub nr. 1851/30.06.1999 la BNP M. A. privește asumarea riscului de către cumpărător cu privire la necercetarea sarcinilor imobilului existente la momentul înstrăinării și nu privește valabilitatea titlului. Din aceasta perspectiva, necercetarea sarcinilor existente nu poate conduce la concluzia jurisdicționala a prevalentei titlului reclamanților, care oricum a fost eliberat ulterior, după ce terenul intrase în circuitul civil și făcuse obiectul tranzacțiilor civile. Aceasta teza trebuie apicata pentru identitate de rațiune și în cazul terenului dobandit de la D. I., D. A. si Voda M., teren initial reconstituit prin titlul de proprietate 2128 din 20.06.1995. Conform art. 34 din Legea nr. 7/1996, în forma anterioară modificării prin Legea nr. 247/2005, terțul dobânditor este de bună-credință dacă la data dobândirii dreptului său nu a fost înscrisă în cartea funciară vreo acțiune prin care se contestă cuprinsul ei sau dacă nu a cunoscut, pe altă cale, această inexactitate. Rezultă că, în sistemul L. nr. 7/1996, anterior modificării prin Legea nr. 247/2005, terțul dobânditor poate invoca principiul publicității materiale a înscrierii în cartea funciară, în situația în care nu a luat cunoștință, pe nicio cale, de faptul că cel de la care dobândește dreptul real nu mai este titularul acestui drept, indiferent de împrejurarea că în cartea funciară era sau nu notată acțiunea formulată de adevăratul titular al dreptului. Or, nu s-a dovedit în cauza că la momentul încheierii tranzacțiilor civile, pârâtul ar fi cunoscut despre pretențiile reclamanților cu privire la suprafețele în litigiu. În consecință, anterioritatea titlului, coroborată cu intabularea dreptului de proprietate cu efect de opozabilitate fața de terți și buna credința a terțului dobânditor în sensul art.34 din Legea 7/1996, reprezintă considerente juridice suficiente pentru a conchide în sensul caracterului preferabil al dreptului pârâtului, soluția primei instanțe fiind legala și temeinică.

Considerentele anterior expuse se impun și în ceea ce privește situația intimatului A. D., care a dobandit dreptul de proprietate asupra suprafeței de 1800 mp în litigiu, în baza contractului de vânzare-cumpărare nr.131/09.02.2004, încheiat cu autorul său, A. C.D., dreptul fiind înscris în cartea funciara în baza încheierii 1005/06.04.2004 și fiind reconstituit în favoarea vanzatorului in baza titlului de proprietate 2169/20 06 1995, pe baza mențiunilor din registrul agricol.

P. argumentele anterior expuse, trebuie acordata prevalența procesuala și titlului de proprietate nr.2351/1995 emis pe numele D. D., în baza căruia pârâții D. D. D., respectiv D. R. dețin cate o suprafața de 1000 mp. Avand în vedere actul de dare în plată nr.1179 din 24.08.1989 și procesul verbal din 06.03.1900 (f.71-72 vol II) dispozițiile art.23 și 24 din Legea 18/1991 anterior citate, instanța reține că reclamanții au exclusiv dreptul, în baza art.24 alin.2 din legea 18/1991, de a primi o suprafața în echivalent intravilan sau extravilan pentru terenul din fosta proprietate ce este inclus în titlul de proprietate nr. 2169/20 06 1995.

În ceea ce privește situația intimatei Cislaru M. (mostenitoarea N. M.), instanța de recurs reține că la dosar a fost depus titlul de proprietate nr.194/06.12.1993 emis pe numele C. C., N. M. și câșlaru F. privind reconstituirea suprafeței de 1500 mp pe teritoriul satului S. M., . situata în tarlaua Frumușica.

Prin expertiza realizata de expert Mattefy Zsuzsa s-a reținut că „numita Cîslaru F. ocupa . 12 cu suprafața de 22,15 ari, aceasta fiind moștenitoarea numitei Cislaru C., în favoarea căreia s-a emis titlul de proprietate nr. 194/06.12.1993, numai extravilan Frumușica, deci acest teren ocupat în . este justificat cu acte”.

Instanța de recurs reține însă că prin declarația autentificată sub nr.947/12.10.2011, de către Biroul Notarial „Acord”, depusă la dosar la data de 13.10.2011 (filele 163-165- vol.V), reclamantul R. D.-S., în nume propriu și în calitate de unic moștenitor al celeilalte reclamante, a arătat că renunță la judecarea acțiunii formulate în contradictoriu cu pârâții P. I., C. P., P. T., C. F., G. M., N. M. și C. C., precum și la soluționarea capetelor de cerere având ca obiect obligarea părților la ridicarea construcțiilor și plata de daune, prima instanța luând act de actul de dispoziție al părții.

Cîslaru M. își justifica dreptul prin titlul de proprietate nr.3607/2008 (f.858 vol II Falticeni) pentru suprafața de 4 ha 9600 mp pe teritoriul satului S. M., . niciuna din expertizele efectuate în cauza nu a identificat suprafața deținuta de aceasta și nici daca exista vreo suprapunere cu suprafața înscrisă în titlul reclamanților, deși sarcina probei le revenea conform art.1169 C.Civ din 1864. De altfel, recurentul rămâne în eroare invocand în recursul formulat suprapunerea existentă cu titlul nr. 194/06.12.1993, astfel cum a reținut expertul Mattefy ZsuZsa, deși la judecata în contradictoriu cu C. F. se renunțase, iar dreptul paratei intimate N. M., succesoarea autoarei C. M. deriva din alt titlu de proprietate nr.3607/06.02.2008.

În consecință, soluția instanței de fond deși corecta, se impune substituirea considerentelor ce au stat la baza acesteia, apreciindu-se că în limitele învestirii instanței, astfel cum au fost modificate, probele administrate vizeaza exclusiv situația titlului de proprietate nr. 194/06.12.1993 emis pe numele numitei C. F., în raport de care s-a renunțat la judecata, pe cand dreptul paratei intimate N. M., succesoarea autoarei C. M. deriva din titlul de proprietate 3607/06.02.2008 iar probele administrate nu au dovedit existenta vreunei suprapuneri cu suprafața înscrisă în titlul reclamanților.

Tribunalul reține că recursul formulat este totuși fondat în ceea ce privește suprafețele de 1000 mp revendicate de la pârâții C. M., D. G. și A. P..

Astfel, cu privire la pârâtul C. M. prima instanța a reținut acesta a prezentat două titluri de proprietate, având nr.1583/03.03.1995 și nr.2079/02.06.1995 (filele 62 și urm., 355-365 – vol.I). Aceste două titluri au fost emise în baza sentinței civile nr.5580/15.06.1993, pe numele C. M. și C. D. și, respectiv, S. F., primul titlu fiind întocmit în cadrul procedurii de constituire a dreptului de proprietate privată, pentru 1000 m.p., pe care sunt edificate o casă de locuit și un grajd, în baza autorizației de construire nr.74/09.12.1995 (fila 357 – vol.I), iar cel de-a doilea privește reconstituirea dreptului de proprietate al autoarei soției pârâtului, S. F., în schimbul celor 18 ari de sub abatorul din satul S. Nouă, . baza procesului-verbal de punere în posesie și anexei 2A - filele 80-83 – vol.VII)

Cu privire la pârâtul D. G. s-a reținut că acesta a probat un drept de proprietate cu privire la suprafața de 1000 m.p., situată în T 104 P 39, din care 400 m.p. teren arabil și 600 m.p, curți construcții, conform titlului de proprietate nr.1723/09.05.2005 (fila 130 – vol.I). Cu privire la acest teren, a fost obținută autorizația de construire nr.48/21.07.1995 (fila 128 – vol.I), în baza căreia pârâtul a edificat o casă cu anexă gospodărească și grajd.

Cu privire la pârâtul prima instanța a reținut că acestuia i s-a constituit dreptul de proprietate pentru suprafața de 1000 m.p., din care 500 categoria A și 500 categoria CC, prin titlul de proprietate nr.1730/09.05.1995 (filele 212-214 – vol.II), completat și emis în baza fișei-proces-verbal de punere în posesie nr.1730 (fila 90 – vol.VII). Pe respectivul teren a edificat o construcție cu destinația de casă de locuit, în baza autorizației de construire nr.25/25.04.1995.

Intanța a reținut că titlurile de proprietate ale pârâților sunt preferabile în raport de cel al reclamanților, fiind emise în mod valabil, în conformitate cu dispozițiile L. nr.18/1991 și intrând în circuitul civil înainte de emiterea titlului reclamanților.

Or, teza premisă a primei instanțe este eronata . P. a acorda prevalenta titlurilor de proprietate ale pârâților era necesar a se stabili că acestea au fost emise cu respectarea prevederilor legii speciale, pârâții fiind îndreptăți la constituire în temeiul art.23 și 24 din legea 18/1991, cu modificări ulterioare. Astfel, în dovedirea îndreptățirii la suprafețele înscrise în titlurile opuse reclamanții pârâții C. M., D. G. și A. P. au prezentat autorizațiile de construire 74/09.12.1995, 48/21.07.1995 și respectiv nr.25/25.04.1995. Nicio proba administrata în cauza nu face dovada ca la data intrării în vigoare L. 18/19.02.1991 pârâții C. M., D. G. și A. P. ar fi deținut în proprietate casa și terenul aferent, nici faptul atribuirii vreunei suprafețe de teren de fosta cooperativa agrricola de producție. În condițiile în care documentația care a stat la baza la baza emiterii titlurilor nr. 1583/03.03.1995, nr.1723/09.05.2005 și nr.1730/09.05.1995 (vol VII) contine exclusiv procesele verbale de punere în posesie, fără a se face dovada existentei unei hotărâri de validare, iar autorizațiile de construire sunt eliberate în anul 1995, mult dupa . L. nr. 18/1991, nici un element nu permite instanței de recurs să aprecieze preferabilitatea titlurilor pârâților în detrimentul titlului reclamanților. Astfel reclamanții au probat dreptul de proprietate al autorului lor, R. I., preluarea de stat a terenului prin procesul-verbal de luare în primire și predare avere, privind pe numitul R. I., întocmit la data de 10/11.06.1949 precum și faptul că suprafața revendicata reprezintă fostul amplasament al moșiei R.. Existența actuala a construcțiilor edificate de pârâți nu reprezintă un element juridic suficient, în condițiile în care fiind probata îndreptățirea reclamanților la reconstituire era în sarcina pârâților să realizeze contradovada, în sensul existenței unui drept special, derogatoriu privind constituirea dreptului de proprietate, în detrimentul fostului proprietar, proba ce nu a fost realizata în prezeta cauza.

În consecință, întrucat reclamanții au probat prevalența dreptului lor în raport cu al pârâților C. M., D. G. și A. P., fața de dispozițiile art.312 C.pr.civ se va admite recursul formulat de R. D.-S. împotriva sentinței civile nr.2894/08.02.2012 pronunțata deJudecatoria Iași, pe care o va modifica in parte.

Rejudecând cauza se va admite în parte acțiunea formulata de reclamantul R. D.-S. în nume propriu și în calitate de succesor a reclamantei R. C. în contradictoriu cu pârâții C. M., D. G. și A. P..

Se va obliga pârâtul C. M. să lase în deplină proprietate și liniștită posesie reclamantului suprafața de 1000 mp situata pe raza comunei C. Luncii, .. Suceava, suprafața deținută în baza titlului de proprietate nr.1583/03.03.1995 eliberat de C. Județeana pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor Suceava.

Se va obliga pârâtul D. G. să lase în deplină proprietate și liniștită posesie reclamantului și suprafața de 1000 mp, situata pe raza comunei C. Luncii, .. Suceava, suprafața deținută în baza titlului de proprietate nr.1723/09.05.1995 eliberat de C. Județeana pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor Suceava.

Se va obliga pârâtul A. P. să lase în deplină proprietate și liniștită posesie reclamantului și suprafața de 1000 mp situata pe raza comunei C. Luncii, .. Suceava, suprafața deținută în baza titlului de proprietate nr.1730/09.05.1995 eliberat de C. Județeana pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor Suceava.

În ceea ce privește criticile recurentului referitoare la cheltuielile de judecata, instanța de recurs reține că prin încheierea de ședinta din 31.03.2010 fața de cererea de probatorii realizata în cauza, s-a stabilit cuantumul onorariului provizoriu – 700 lei și modalitatea de avansare a acestuia pentru suplimentul de expertiza, în sensul că suma de 500 lei va fi avansata de reclamanți, iar suma de 200 lei de către pârâții S. ovidiu și P. C. . Avand în vedere proportia stabilita în avansarea onorariului provizoriu, instanța apreciaza întemeiat recursul și sub acest aspect, sens în care se va modifica obligația de avansare a onorariului definitiv expert .

În consecință, se va da în debit pârâtul S. O. cu suma de 493,6 lei în favoarea expertului P. Alexandrov, respectiv pârâtul P. C. cu suma de 493,6 lei în favoarea expertului P. Alexandrov.Se va da în debit reclamantul R. D.-S. cu suma de 2538,8 lei în favoarea expertului P. Alexandrov.

Se vor menține celelalte dispoziții ale sentinței civile recurate ce nu contravin prezentei decizii.

Fața de dispozițiile art. 274 și 276 C.pr.civ, soluțiile pronunțate în recurs, inclusiv sub aspectul cheltuielilor de judecata, se va admite în parte cererea intimatului S. O. de acordare a cheltuielilor de judecata și, în consecință, se va obliga recurentul la plata în favoarea intimatului S. O. a sumei de 2000 lei cu titlu de cheltuieli de judecata, respectiv la plata în favoarea intimatului P. C.- C. a sumei de 2000 lei cu titlu de cheltuieli de judecata Onorariu avocat)

Fața de dispozițiile art.274 și art.276 C.pr.civ se va admite în parte cererea recurentului de acordare a cheltuielilor de judecataa efectuate in recurs și în consecința obligă pe fiecare dintre intimatii C. M., D. G. și A. P. la plata in favoarea recurentului a sumei de 695,5 lei cu titlu de cheltuieli de judecata in recurs.

P. ACESTE MOTIVE

IN NUMELE L.

HOTĂRĂȘTE :

Respinge cererea de suspendare a judecarii prezentului recurs în baza art. 244 pct.1 C.pr.civ

Admite recursul formulat de R. D.-S. împotriva sentinței civile nr.2894/08.02.2012 pronunțata deJudecatoria Iași, pe care o modifica in parte.

Rejudecând cauza:

Admite în parte acțiunea formulata de reclamantul R. D.-S. în nume propriu și în calitate de succesor a reclamantei R. C. în contradictoriu cu pârâții C. M., D. G. și A. P..

Obliga pârâtul C. M. să lase în deplină proprietate și liniștită posesie reclamantului suprafața de 1000 mp situata pe raza comunei C. Luncii, .. Suceava, suprafața deținută în baza titlului de proprietate nr.1583/03.03.1995 eliberat de C. Județeana pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor Suceava.

Obliga pârâtul D. G. să lase în deplină proprietate și liniștită posesie reclamantului și suprafața de 1000 mp, situata pe raza comunei C. Luncii, .. Suceava, suprafața deținută în baza titlului de proprietate nr.1723/09.05.1995 eliberat de C. Județeana pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor Suceava.

Obliga pârâtul A. P. să lase în deplină proprietate și liniștită posesie reclamantului și suprafața de 1000 mp situata pe raza comunei C. Luncii, .. Suceava, suprafața deținută în baza titlului de proprietate nr.1730/09.05.1995 eliberat de C. Județeana pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor Suceava.

Modifica obligația de avansare a onorariului definitiv expert și în consecință:

Dă în debit pe pârâtul S. O. cu suma de 493,6 lei în favoarea expertului P. Alexandrov.

Dă în debit pe pârâtul P. C. cu suma de 493,6 lei în favoarea expertului P. Alexandrov.

Dă în debit reclamantul R. D.-S. cu suma de 2538,8 lei în favoarea expertului P. Alexandrov.

Menține celelalte dispoziții ale sentinței civile recurate ce nu contravin prezentei decizii.

Admite în parte cererea intimatului S. O. de acordare a cheltuielilor de judecata și, în consecință, obliga recurentul la plata în favoarea intimatului S. O. a sumei de 2000 lei cu titlu de cheltuieli de judecata.

Admite în parte cererea intimatului P. C.- C. de acordare a cheltuielilor de judecata și, în consecință, obliga recurentul la plata în favoarea intimatului P. C.- C. a sumei de 2000 lei cu titlu de cheltuieli de judecata.

Admite în parte cererea recurentului de acordare a cheltuielilor de judecarta efectuate in recurs și în consecința obligă pe fiecare dintre intimatii C. M., D. G. și A. P. la plata in favoarea recurentului a sumei de 695,5 lei cu titlu de cheltuieli de judecata in recurs.

Irevocabila.

Pronunțata în ședinta publică astăzi, 11.03.2013.

Președinte, Judecător, Judecător,Grefier,

F.E.C. C.M. C.E. B.M

RED/TEHNORED/FEC

2ex/24.07.2013

Jud fond R. I.

← Fond funciar. Decizia nr. 571/2013. Tribunalul IAŞI		Fond funciar. Decizia nr. 536/2013. Tribunalul IAŞI →

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Fond funciar. Decizia nr. 1310/2013. Tribunalul IAŞI Fond funciar. Decizia nr. 1444/2013. Tribunalul IAŞI Contestaţie la executare. Decizia nr. 1485/2013. Tribunalul IAŞI Fond funciar. Decizia nr. 571/2013. Tribunalul IAŞI Fond funciar. Decizia nr. 536/2013. Tribunalul IAŞI Obligaţia de a face. Sentința nr. 659/2013. Tribunalul IAŞI Fond funciar. Decizia nr. 541/2013. Tribunalul IAŞI Contestaţie la executare. Decizia nr. 529/2013. Tribunalul IAŞI