Partaj judiciar. Decizia nr. 145/2013. Tribunalul ILFOV

Decizia nr. 145/2013 pronunțată de Tribunalul ILFOV la data de 26-06-2013 în dosarul nr. 145/2013

Dosar nr. _

ROMÂNIA

TRIBUNALUL I.

SECȚIA CIVILĂ

DECIZIA CIVILĂ nr. 145A

Ședința publică de la data de 26 iunie 2013

Tribunalul constituit din:

PREȘEDINTE E. M. O.

JUDECĂTOR L. C. C.

Grefier C. D.

Pe rol judecarea apelului formulat de apelanții D. S., M. V. și M. A. D. împotriva sentinței civile nr. 5830/14.12.2012 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimatul G. Ș., în cauza având ca obiect partaj judiciar.

Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică de la data de 18.06.2013 fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, parte integrantă din prezenta decizie când tribunalul, având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea la 25.06.2013, apoi la 26.06.2013, când în aceeași compunere a decis următoarele:

TRIBUNALUL

Deliberând asupra apelului declarat împotriva sentinței civile nr. 5830/14.12.2012 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr._, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei B. la data de 29.03.2011 și înregistrată sub nr._, reclamantul G. Ș. a chemat în judecată pe pârâții D. S., M. V. și M. A. D., solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună ieșirea din indiviziune asupra bunurilor rămase de pe urma defunctei G. T., decedată la data de 8.01.1984, precum și asupra bunurilor aflate în masa de împărțit a defunctului G. V., decedat la data de 11.04.1997 și atribuirea acestora către copărtași, în funcție de cotele succesorale. Cu obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată și plata cheltuielilor efectuate cu îmbunătățirile aduse imobilului.

În motivarea acțiunii reclamantul a arătat că, la data de 8.01.1984, a decedat mama sa, G. T., în urma căreia au rămas ca moștenitori: G. V., soț supraviețuitor (cu o cotă de ¼); D. S., fiică (cota de ¼), G. Ș., fiu (cota de ¼); M. A. L., fiică, în prezent decedată (cota de ¼), succesorii acesteia fiind M. V., soț și M. A. D., fiu.

A mai arătat că la moartea defunctei G. T., masa succesorală era alcătuită din cota-indiviză de ½ din imobilul teren în suprafață de 250 mp. și construcția din paiantă. În prezent, reclamantul este cel care folosește efectiv acest imobil încă din 1997.

Reclamantul a mai arătat că după moartea defunctului G. V., masa succesorală era compusă din: teren extravilan de 37.700 mp., această suprafață fiind însă înstrăinată în totalitate; imobil teren și construcție conform titlului de proprietate nr._/18.01.1991. A mai arătat că încă din anul 1997 a folosit și întreținut singur imobilul construcție și teren, efectuând reparații și aducând îmbunătățiri imobilului. Mai mult decât atât, a lucrat terenul agricol și a plătit impozitele aproximativ 14 ani.

În drept, și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile art. 728 C.civil, art. 673 ind. 1-673 ind. 14 C.proc.civ.

În dovedirea acțiunii a solicitat instanței administrarea probei cu înscrisuri, interogatoriul pârâților, martori, pe situația de fapt, expertiză tehnică judiciară.

A depus la dosarul cauzei următoarele înscrisuri, în copie: certificat de moștenitor nr. 671/9.08.1984; certificat emis de Camera Notarilor Publici nr. C10678/30.11.2010, titlul de proprietate nr._/18.01.1996; contractul de vânzare-cumpărare cu drept de habitație viageră autentificat la data de 2.10.1996; schiță; certificat de moștenitor nr. 14/21.02.2005; contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1720/25.05.2005; acte de stare civilă; proces-verbal pentru lucrări executate pe suprafața de 3,77 ha; chitanțe, factura_/11.05.2005; facturi ENEL, ROMTELECOM; facturi de plată utilități.

La data de 8.09.2011, pârâții D. S. și M. V. au depus cerere reconvențională prin care au solicitat instanței să se constate că masa succesorală rămasă de pe urma defunctului G. V. este formată și din cota de 3/8 din terenul în suprafață totală de 1746 mp. situat în intravilanul satului Căciulați, .. I. și să se dispună ieșirea din indiviziune, prin formare de loturi și atribuirea lor în natură către părți, și asupra cotei de 3/8 din terenul indicat. Cu compensarea cheltuielilor de judecată potrivit cotelor cuvenite.

La aceeași dată pârâții au formulat și întâmpinare prin care au invocat excepția prescripției dreptului material la acțiune în ceea ce privește obligarea pârâților la plata sumei de 2600lei, în cote egale.

În drept, au invocat dispozițiile art. 115, art. 119, art. 673 ind. 1 și următ. C.proc.civ., art. 728 C.civ.

În probațiune au solicitat administrarea probei cu înscrisuri, interogatoriul reclamantului, expertiză tehnică de specialitate construcții și topografie.

Prin sentința civilă nr. 5830/14.12.2012, instanța de fond a respins excepția prescripției ca rămasă fără obiect, a admis în parte cererea principală formulată, a admis în parte cererea reconvențională, a constatat că masa succesorală este compusă din cota de 3/8 din terenul în suprafață totală de 1746 mp. (din măsurători 1713 mp.), situați în intravilanul satului Caciulati, . I. conform titlului de proprietate nr._/18.01.1996, a dispus ieșirea din indiviziune, prin atribuirea către reclamant a dreptului de proprietate asupra cotei de 3/8 din terenul în suprafață totală de 1746 mp., situați în intravilanul satului Caciulati, . I. conform titlului de proprietate nr._/18.01.1996, în valoare totală de_ lei (24 lei/mp), a obligat reclamantul să plătească fiecărui pârât suma de 5139 lei cu titlu de sultă, într-un termen de 3 luni de la rămânerea irevocabilă a hotărârii.

Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a constatat următoarele:

Cu privire la excepția prescripției invocată de pârâții-reclamanți prin întâmpinare, față de poziția procesuală acestora și în considerarea principiului disponibilității (având în vedere că aceștia au solicitat respingerea excepției ca rămasă fără obiect), instanța a respins excepția ca rămasă fără obiect, apreciind că nu se mai impune analizarea acestei excepții.

Potrivit Certificatului de Moștenitor nr. 671 din 09.08.1984 de pe urma defunctei G. T. a rămas ca moștenire o cotă de ½ din imobilul din Moara Vlăsiei, compus din teren în suprafață de 250 mp. și construcție, realizată de către ambii soți în timpul căsătoriei prin contribuție egală. Au calitatea de moștenitori defunctul G. V. cu o cotă de ¼, în calitate de soț, D. S. cu o cotă de ¼, în calitate de fiică, M. A. L. cu o cotă de ¼, în calitate de fiică și G. Ș. cu o cotă de ¼, în calitate de fiu.

Potrivit Certificatului de Moștenitor nr. 14 din 21.05.2005 de pe urma defunctului G. V. a rămas ca moștenire un teren în suprafață de 37.700 mp. conform Titlului de Proprietate nr._/18.01.1996. Au calitatea de moștenitori D. S. cu o cotă de 3, în calitate de fiică, M. A. L. decedată la data de 04.01.2002 cu o cotă de 1/3, în calitate de fiică și G. Ș. cu o cotă de 1/3, în calitate de fiu.

Din actele de stare civila depuse la dosar, rezulta ca au calitatea de moștenitori legali ai defunctei M. A. L.: M. V., în calitate de soț și M. A. D. în calitate de fiu.

Prin Titlul de proprietate nr._/18.01.1996 eliberat de Comisia Județeana I. pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor (f. 8), s-a reconstituit dreptul de proprietate pe numele defunctului, G. V. pentru o suprafață de 3 ha 9446 mp, suprafețe individualizate și identificate în titlu de proprietate. Instanța a reținut faptul că părțile solicită ieșirea din indiviziune asupra suprafeței de teren de 250 mp. și asupra construcției existente pe acesta.

Potrivit Contractului de vânzare-cumpărare cu drept de habitație viageră autentificat sub nr. 2565 din 02.10.1996 de BNP C. I., defunctul G. V. a vândut reclamantului-pârât G. Ș. cota parte de 5/8 dintr-un imobil locuință și teren în suprafață de 1746 mp., T30, P 1131, 1132, 1133 din . I..

Instanța apreciază că solicitarea părților de a introduce în masa succesorală și a imobilului - casă, situat în . I. este neîntemeiată, întrucât din probele administrate la dosar nu rezultă existența acestuia. Părțile nu au depus niciun act de proprietate cu privire la imobilul casă menționat. Instanța a arătat faptul că dovada dreptului de proprietate asupra casei nu este împlinită prin depunerea la dosar a unui certificat de atestare fiscală sau a unei adeverințe, precum nici certificatul de moștenitor nu face dovada în acest sens. Prin urmare, instanța va respinge toate solicitările părților cu privire la casă (acordare îmbunătățiri) ca neîntemeiate.

Față de aceste aspecte, instanța a constatat că masa succesorală se compune din bunurile imobile, prevăzute în Titlul de proprietate nr._/18.01.1996 eliberat de Comisia Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor, respectiv cota de 3/8 din terenul în suprafață totală de 1746 mp. (din măsurători 1713 mp.), situați în intravilanul satului Caciulati, . I., conform titlului de proprietate nr._/18.01.1996.

La termenul din data de 13.09.2012, a fost depus la dosar raportul de expertiză topo completat, încuviințat în cauză, fiind efectuat de expert Parpala D. (fila 206).

În drept, instanța reține că, potrivit art. 728 C.civ, „nimeni nu poate fi obligat a rămâne în indiviziune, un coerede putând oricând cere împărțeala succesiunii, chiar când ar exista convenții sau prohibiții contrarii”.

Partajul este operațiunea juridică prin care se pune capăt stării de indiviziune sau coproprietate, în sensul că bunul stabilit în comun pe cote părți este împărțit materialmente între copărtași, fiecare dintre aceștia devenind proprietar exclusiv asupra unei părți determinate din bunul ce formează obiectul indiviziunii sau coproprietății.

Principala modalitate de realizare a împărțelii este partajul în natură, prin formarea de loturi și atribuirea acestora coproprietarilor, în funcție de criteriile prevăzute de art. 6739 C.proc.civ. și anume acordul părților, mărimea cotei-părți, natura bunurilor, domiciliul și ocupația părților, faptul că unii dintre coproprietari, înainte de a se cere împărțeala, au făcut construcții, îmbunătățiri cu acordul coproprietarilor sau altele asemenea.

Prin urmare, potrivit art. 728 cod civil și 673 Cod proc. civ., văzând și dispozițiile art.6739 C.proc.civ., instanța a dispus ieșirea părților din indiviziune cu privire la terenul ce face obiectul prezentului dosar, astfel cum rezultă din concluziile raportului de expertiză tehnică judiciară, ținând cont și de opțiunile părților.

Cu privire la solicitarea reclamantului-pârât ca din sultele pe care urmează să le plătească urmează a respins-o ca neîntemeiată, având în vedere că nu a indicat în mod concret suma plătită de reclamantul pârât cu titlu de impozit, nefăcând dovada nici că acesta ar fi plătit întreaga sumă.

Cu privire la valoarea mp. reținută de instanță, aceasta a arătat că va reține valoarea arătată de expert pentru suprafața de 428 mp., respectiv suma de 24 lei/mp.

Instanța a avut în vedere la atribuirea loturilor reclamantului-pârât înscrisurile depuse, precum și împrejurarea că reclamantul deține deja cota de 5/8 din teren, având astfel posibilitatea unei mai bune administrări a acestuia. Mai mult, instanța a avut în vedere și împrejurarea că lotizarea excesivă a unei suprafețe mici de teren nu duce decât la diminuarea valorii economice a bunului.

Împotriva acestei sentințe au formulat apel pârâții reclamanți D. S., M. V., M. A. D., cauza fiind înregistrată pe rolul Tribunalului I. la data de 16.05.2013, sub nr._ .

Apelanții au solicitat admiterea apelului si modificarea in parte a sentinței atacate, iar, pe fond, admiterea in totalitate a cererii reconvenționale, in sensul includerii in masa partajabila a cotei de 3/8 din construcțiile edificate pe terenul situat in intravilanul satului Căciulați, .. I., identificat prin . 1131, 1132 si 1133; modificarea cuantumului sultelor ce li se cuvin prin raportare la valoarea de circulatie a terenului supus partajului, astfel cum a fost aceasta stabilita prin raportul de expertiza intocmit in cauza; cu cheltuieli de judecata.

În motivarea cererii apelanții au arătat, cu privire la constructie, că instanta de fond a respins ca neintemeiata solicitarea partilor privind introducerea in masa partajabila a imobilului constructie deși, toate actele la care a facut referire instanta, precum si expertiza, nu reprezinta altceva decat probe care completeaza si consolideaza prezumtia legala aminitita, respectiva dreptului de proprietate. De altfel, pentru ca ridicarea constructiei s-a realizat de autorii acestora pe terenul proprietatea lor, este exclusa posibilitatea existentei unui act translativ de proprietate.

Niciuna dintre parti nu a dovedit din contra si nici nu ar fi putut din moment ce este unanim acceptat ca edificarea constructiei initiale a fost facuta integral si pe cheltuiala lor de autorii pârâților-reclamanți pe terenul lor.

Mai mult, consideră apelanții ca nu sunt in postura in care ar putea vorbi de accesiune sau uzucapiune, aceste institutii juridice reglementand cu totul alte situatii, fundamental diferite fata de cea dedusa judecatii in speta pendinte.

Instanta de fond nu a pus niciodata in discutia partilor teza ca imobilul constructie nu ar face parte din masa partajabilă.

In ceea ce priveste partajarea efectiva a constructiei, in fapt a cotei de 3/8 din aceasta, au aratat apelanții ca au solicitat sa fie avuta in vedere valoarea de circulatie a acesteia, raportata la data decesului autorului lor, pentru ca toate imbunatatirile si modemizarile ulterioare sunt realizate exclusiv de intimat pe cheltuiala sa.

In raportul de expertiza specialitatea constructii, intocmit de expert tehnic judiciar Basica A., se concluzioneaza ca valoarea totala de circulatie raportata la anul deschiderii succesiunii, deci fara a se tine cont de imbunatatirile, reparatiile, consolidarile, etc. efectuate de intimat este de 7.975 lei.

D. fiind că intimatul are un drept exclusiv de proprietate asupra unei cote de 5/8 din imobilul constructie, rezulta ca din masa succesorala face parte doar diferenta de 3/8 din aceasta.

Cu privire la sultele cuvenite apelanților, reprezentand contravaloarea cotelor parti asupra terenului, trebuie sa fie cea in care terenul nu este fragmentat, pentru ca atribuirea integrala in natura catre una dintre parti este de natura a conserva valoarea stabilita de expert pentru acest teren in integralitatea sa.

Au mai precizat apelanții că singura valoare de circulatie aplicabila la stabilirea sultelor este cea de 105 lei/mp.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 282 C.proc.civ.

În susținerea cererii a fost încuviințată proba cu înscrisuri.

Cererea a fost timbrată cu taxă judiciară de timbru de 2794,82 lei și timbru judiciar de 5 lei.

La data de 11.06.2013, intimatul a transmis pe fax întâmpinare, solicitând respingerea apelului ca neîntemeiat, menținerea ca legală și temeinică a sentinței de fond, cu cheltuieli de judecată.

A apreciat intimatul că in mod corect instanța de fond a respins introducerea în masa partajabilă a construcției, întrucât după administrarea probatoriului a rezultat că imobilul construcție la care se face referire în Certificatul de moștenitor nr._84, nu mai există în realitate, construcția existentă astăzi fiind edificată de intimat din temelii după cum se poate observa din înscrisurile reprezentând facturi și chitanțe cu sumele plătite pentru edificarea construcției, care sunt depuse la dosar, cât și din raportul de expertiză efectuat în cauză.

Prin expertiza tehnică judiciară efectuată în cauză, expertul a constatat că pe locul indicat de părți că ar fi fost o construcție, astăzi există o cu totul alta, care nu a mai reținut nimic din caracteristicile celei anterioare.

În raportul de expertiză întocmit în cauză, se arată că părțile au precizat că imobilul construcție, construit în 1945, era din paiantă, fără fundație, cu șarpantă din lemn și învelitoare de stuf, cu tencuieli exterioare și interioare din pământ, finisate cu zugrăveli din var, cu pardoseli de pământ și tâmplărie din lemn.

Pe locul fostei construcții, expertul a găsit o casă nouă, cu tencuieli exterioare și interioare din mortar de ciment, pardoseli de ciment placate cu gresie și parchet laminat, cu tâmplărie PVC, cu sistem de încălzire din radiatoare de perete din tablă de oțel alimentate cu centrală termică proprie, centrală existentă într-o altă clădire.

În mod similar, expertul a constatat și a consemnat, potrivit precizărilor părților, că anexa veche a fost demolată din cauza degradării avansate și s-a edificat alta nouă, pe care expertul a evaluat-o și a adăugat valoarea acesteia la cea stabilită pentru ipotetic o construcție tip locuință edificată în 1945, care azi nu mai există, realmente.

Cele două construcții, locuință și anexă, fizic nu mai există, ca atare, evaluările ipotetice nu conduc la includerea în masa succesorală a acestor valori.

A mai arătat intimata că, în mod corect instanța de fond a apreciat că, din punct de vedere juridic nu există niciun act care să facă dovada dreptului de proprietate asupra casei. Chiar dacă ar fi existat act de proprietate, astăzi nu mai există construcția lăsată moștenire în anul 1984, o casă de paiantă, învelită cu stuf.

Referitor la cel de-al doilea motiv de apel, în mod corect instanța de fond a reținut valoarea de 24 lei/mp. stabilită de expert pentru suprafața de 428 mp., supusă partajului, astfel că valoarea sultelor este corect stabilită.

Chiar și pârâții în apelul formulat, au afirmat că sunt de acord că această valoare este corectă pentru laturile care formează masa partajabilă. Faptul că terenul nu a putut fi atribuit în natură, nu înseamnă că acele parcele de teren valorează mai mult când sunt atribuite unuia dintre coindivizari.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 115 C.proc.civ.

În susținerea cererii a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.

Analizând cererea de apel prin raportare la motivele invocate, tribunalul reține următoarele:

Cu privire la motivul de apel vizând greșita înlăturare din masa succesorală de către prima instanță a construcției, tribunalul reține caracterul nefondat al acestuia.

În acest sens, tribunalul reține că, în cuprinsul certificatului de moștenitor nr. 671/09.08.1984 eliberat de notariatul de Stat I., s-a menționat că în masa succesorală de pe urma defunctului G. T. intră și cota de ½ din imobilul construcție edificată de defunctă împreună cu soțul acesteia G. V. în timpul căsătoriei, prin contribuție egală.

Astfel, se apreciază că, în mod legal și temeinic, prima instanță a înlăturat din compunerea masei de împărțit imobilul construcție mai sus menționat, în lipsa unui titlu de proprietate care să facă dovada calității de proprietari a copartajanților și în condițiile în care certificatul de moștenitor nu face dovada calității de proprietar, ci doar a calității de moștenitori și a cotelor ce se cuvin acestora.

Tribunalul va înlătura susținerile apelanților în sensul că în cauză operează prezumția instituită de prevederile art. 492 C. civ., întrucât invocarea acestor dispoziții legale trebuie să se circumscrie unui alt cadru procesual, respectiv unei acțiuni în constatarea dobândirii dreptului de proprietate prin efectul accesiunii imobiliare, acțiune la care, însă, apelanții nu au recurs, apreciind suficientă invocarea prezumției anterior menționate fără circumscrierea acesteia mijlocului procesual prevăzut de lege și fără administrarea de probe pe acest aspect.

De asemenea, va înlătura tribunalul și susținerile referitoare la faptul că prima instanță nu a pus în discuția părților teza că imobilul nu ar face parte din masa partajabilă, întrucât principiul disponibilității prevalează principiului rolului activ al judecătorului, părțile fiind obligate să manifeste diligență, să-și conducă procesul cu bună-credință și să-și probeze pretențiile și apărările, conform art. 129 alin. 1 C. proc. civ..

Pentru toate aceste considerente, tribunalul va respinge acest motiv de apel ca nefondat.

Privitor la motivul de apel vizând greșita stabilire a sultelor, tribunalul reține următoarele:

Din concluziile raportului de expertiză tehnică efectuat în cauză de expert P. D. rezultă că valoarea terenului de 105 lei/mp. a fost calculată pentru suprafața de 1713 mp., iar dacă se ia în considerare o suprafață de 428 mp., rezultă o valoare de 24 lei/mp., în varianta 1 sau de 20 lei/mp. în varianta 2 (fila 207 dosar fond).

Prin sentința civilă apelată, prima instanță a dispus atribuirea întregului imobil teren către reclamantul G. Ș., luând în considerare valoarea de 24 lei/mp.

Analizând sentința civilă apelată sub acest aspect, tribunalul apreciază întemeiat motivul de apel invocat, având în vedere că, în ipoteza în care terenul nu a mai fost fragmentat între coproprietari în mai multe loturi, prețuirea acestuia crește, date fiind posibilitățile mai bune de folosire și administrare a terenului. Numai o împărțire a terenului în mai multe loturi ar fi atras o diminuare valorică a acestuia, fiind evident că o îmbucătățire nu ar permite exploatarea fezabilă și profitabilă a acestuia.

Pe cale de consecință, reținând că în mod greșit prima instanță s-a raportat la valoarea terenului pentru ipoteza în care suprafața acestuia ar fi fost îmbucătățită, iar nu la valoarea terenului pentru varianta în care acesta rămâne un singur lot, tribunalul va lua în considerare valoarea terenului de 105 lei/mp.

Prin urmare, în temeiul dispozițiilor art. 296 C. proc. civ., tribunalul va admite apelul, va schimba in parte sentinta civila apelata in sensul ca va obliga reclamantul sa plateasca paratei D. S. suma de 22.916,25 lei si paratilor M. V. si M. A. D. suma de 22.916,25 lei, cu titlu de sulta, conform valorii terenului de 105 lei/mp.. Va mentine in rest dispozitiile sentintei civile apelate.

Cu privire la cererile părților de obligare la plata cheltuielilor de judecată, tribunalul având în vedere cuantumul acestor sume, faptul că pretențiile și apărările fiecărei părți au fost admise în parte, în condițiile art. 276 C. proc. civ., va compensa in tot cheltuielile de judecata.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite apelul formulat de apelanții D. S., cu domiciliul în ., M. V. și M. A. D., ambii cu domiciliul în București, ., ., . în contradictoriu cu intimatul G. Ș., cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură la Cabinet de avocat Nainer N. în București, sectorul 4, ., ., ..

Schimba in parte sentinta civila apelata in sensul ca:

Obliga reclamantul sa plateasca paratei D. S. suma de 22.916,25 lei si paratilor M. V. si M. A. D. suma de 22.916,25 lei, cu titlu de sulta.

Mentine in rest dispozitiile sentintei civile apelate.

Compenseaza in tot cheltuielile de judecata.

Cu recurs in 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică, azi, 26.06.2013.

Președinte Judecător

E. M. O. L. C. C.

Grefier

C. D.

pentru grefier aflat în concediu de odihnă

semnează grefierul-șef al Secției Civile

I. D.

Red. jud. E.M.O.

Thn.red. C.D. /6 ex./2013

.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Partaj judiciar. Decizia nr. 145/2013. Tribunalul ILFOV