Exercitarea autorităţii părinteşti. Decizia nr. 260/2015. Tribunalul MARAMUREŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 260/2015 pronunțată de Tribunalul MARAMUREŞ la data de 04-06-2015 în dosarul nr. 260/2015
ROMÂNIA
TRIBUNALUL MARAMUREȘ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._ cod operator 4204
DECIZIA CIVILĂ NR. 260/A
Ședința publică din data de 4 iunie 2015
Instanța constituită din:
Președinte: P. G. – Vicepreședinte Tribunalul Maramureș
Judecător: S. - T. A. A.
Grefier: M. R.
Pe rol este pronunțarea asupra apelului declarat de reclamantul T. Z., domiciliat în Sighetu Marmației, ./21, jud. Maramureș, împotriva sentinței civile nr. 164 din 28 ianuarie 2015, pronunțată de Judecătoria Sighetu Marmației în dosarul nr._, având ca obiect exercitarea autorității părintești.
Se constată că, la data de 21 mai 2015, prin serviciul registratură după dezbaterea cauzei apelantul T. Z. a depus cerere de judecare în lipsă.
Dezbaterile asupra apelului și susținerile orale ale părților au avut loc la data de 21 mai 2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când instanța în aceeași constituire, în baza art. 396 Cod procedură civilă a amânat pronunțarea soluției la data de 4 iunie 2015, când a decis următoarele:
TRIBUNALUL
Deliberând asupra apelului civil, reține următoarele:
Prin sentința civilă nr. 164 din 28 ianuarie 2015, pronunțată de Judecătoria Sighetu Marmației în dosarul nr._ s-a admis cererea în parte formulată de reclamantul T. Z., în contradictoriu cu pârâta S. Elenonora Dumitrița, s-a admis și cererea reconvențională formulată de pârâtă și în consecință s-a dispus exercitarea autorității părintești în comun și s-a stabilit locuința minorului T. L. G., născut la data de 10.06.2006, la domiciliul pârâtei reclamante, respectiv în Sighetu Marmației, .. 35/A, jud. Maramureș.
S-a majorat pensia de întreținere stabilită pe seama reclamantului prin sentința civilă nr. 3125 din 11 decembrie 2008 pronunțată de Judecătoria Sighetu Marmației în dosar nr._ în favoarea minorului T. L. G., de la 110 lei la 225 lei. Reclamantul a fost obligat la 720 de lei cheltuieli de judecată compensându-se restul cheltuielilor.
În considerentele sentinței se arată că, conform prevederilor art. 487 Cod civil, părinții au dreptul și îndatorirea de a crește copilul, îngrijind de sănătatea și dezvoltarea lui fizică, psihică și intelectuală, de educația, învățătura și pregătirea profesională a acestuia, potrivit propriilor convingeri, însușirilor și nevoilor copilului; ei sunt datori să dea copilului orientarea și sfaturile necesare exercitării corespunzătoare a drepturilor pe care legea le recunoaște acestuia, iar potrivit art.499 alin.1 Cod civil, tatăl și mama sunt obligați, în solidar să dea întreținere copilului minor, asigurându-i cele necesare traiului, precum și educația, învățătura și pregătirea profesională.
De asemenea, art. 529 cod civil prevede că întreținerea este datorată potrivit cu nevoia celui care o cere și cu mijloacele celui ce urmează a o plăti.
Cât privește mijloacele de plată ale reclamantului, la dosar nu au existat probe din care să reiasă obținerea unor venituri periodice de către aceasta însă, având în vedere faptul că aceasta este apt de muncă, instanța a apreciat că ar trebui să realizeze cel puțin salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, în cuantum de 850 lei, astfel cum rezultă din art. 1 din HG 871/2013 („Începând cu data de 1 iulie 2014 salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată se stabilește la 900 lei lunar…”).
Pentru stabilirea în concret a pensiei de întreținere, instanța a avut în vedere cotele reglementate de art. 529 alin. 2 Cod civil, dispoziție legală conform căreia „când întreținerea este datorată de părinte, ea se stabilește până la o pătrime pentru 1 copil”.
Astfel, prin aplicarea cotei de 1/4 la venitul minim pe economie, s-a obținut cuantumul de 225 lei.
Raportat la aceste aspecte instanța a admis în parte acțiunea formulată de reclamant și a admis cererea reconvențională formulată de pârâtă potrivit dispozitivului.
Potrivit art. 453 Cod procedură civilă au fost compensate cheltuielile de judecată până la suma de 60 de lei și a obligat reclamantul să plătească suma de 720 de lei pârâtei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel T. Z. care a solicitat admiterea apelului, schimbarea în parte a hotărârii atacate în sensul admiterii și a capătului de cerere privind stabilirea obligației de întreținere în sarcina părinților și compensarea cheltuielilor de judecată avansate de părți.
În motivarea apelului se arată că, câtă vreme apelantul a solicitat stabilirea obligației de întreținere pentru ambii părinți, iar instanța majorează pensia stabilită în sarcina sa prin hotărârea de divorț, însă nu se pronunță asupra cererii sale, în esență aceeași hotărâre suferă critici.
Se impune compensarea cheltuielilor de judecată nicidecum obligarea apelantului la 720 lei cu acest titlu.
Intimata S. E. Dumitrița prin întâmpinarea depusă (fila 14) a solicitat respingerea apelului cu motivarea că instanța de fond a admis doar în parte cererea reclamantului – apelant în sensul dispunerii exercitării autorității părintești în comun coroborat cu admiterea cererii reconvenționale formulate de intimată în sensul stabilirii locuinței minorului la mamă și majorarea pensiei de întreținere pe seama minorului. În mod corect s-a dispus compensarea cheltuielilor de judecată.
Analizând apelul prin prisma motivelor invocate, în baza dispozițiilor art. 479 alin. 1 N Cod procedură civilă, tribunalul constată următoarele:
Părțile au fost căsătorite, iar prin sentința civilă nr. 3125 din 11.12.2008 pronunțată de Judecătoria Sighetu Marmației s-a desfăcut căsătoria, minorul fiind încredințat la mamă spre creștere și educare cu obligarea tatălui la plata unei pensii de întreținere.
Instanța de fond din prezentul litigiu a dispus exercitarea autorității părintești în comun, a stabilit locuința minorului la mamă, a majorat pensia de întreținere la care a fost obligat reclamantul – apelant de la 110 lei la 225 lei.
Potrivit dispozițiilor art. 530 alin. 1 și 2 Cod civil obligația de întreținere poate fi stabilită în natură sau în bani.
În cauză faptul că s-a stabilit un cuantum în bani cu care apelantul va contribui la întreținerea minorului nu înseamnă că intimata nu va contribui și ea la cheltuielile privind creșterea și educarea copilului, deoarece suma de 220 lei la care a fost obligat apelantul nu acoperă, în întregime, nevoile unui copil de 7 ani. Aceasta presupune că restul cheltuielilor vor fi suportate de către mamă.
În privința cheltuielilor de judecată la instanța de fond apelantul a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru de 60 lei, fără a face dovada onorariului de avocat. Copii după chitanțele justificative a onorariului de avocat au fost depuse de abia odată cu promovarea apelului.
Potrivit dispozițiilor art. 452 Noul Cod de procedură civilă partea care pretinde cheltuieli de judecată trebuie să facă dovada existenței și întinderii lor cel mai târziu la data închiderii dezbaterilor asupra fondului cauzei.
Cum în cauză apelantul nu a făcut dovada cheltuielilor reprezentând onorariu de avocat, în mod corect instanța de fond l-a obligat la plata cheltuielilor de judecată, compensând doar în parte cheltuielile de judecată.
Față de cele de mai sus, în temeiul dispozițiilor art. 480 Noul Cod de procedură civilă se va respinge apelul declarat, urmând a se menține în tot sentința apelată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul declarat de T. Z., CNP_, domiciliat în Sighetu Marmației, ./21, județul Maramureș, în contra sentinței civile nr. 164 din 28 ianuarie 2015 a Judecătoriei Sighetu Marmației, județul Maramureș.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică de azi 4 iunie 2015.
Președinte Judecător Grefier
P. G. S. - T. A. M. R.
Red. P.G./04.06.2015
Dact. B.M./08.06.2015
Ex. 4, .
Judecător fond: C. M. S.
| ← Reintegrare în familie. Sentința nr. 373/2015. Tribunalul... | Pensie întreţinere. Decizia nr. 120/2015. Tribunalul MARAMUREŞ → |
|---|
