Ordonanţă preşedinţială. Decizia nr. 336/2015. Tribunalul MARAMUREŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 336/2015 pronunțată de Tribunalul MARAMUREŞ la data de 19-08-2015 în dosarul nr. 336/2015
cod operator 4204
ROMÂNIA
TRIBUNALUL MARAMUREȘ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ Nr. 336/A
Ședința publică din 19 August 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE D. T.
Judecător A. L. V.
Grefier A. C. P.
Pe rol fiind judecarea apelul declarat de către apelanții F. V. domiciliat în Rona de sus, nr. 534, jud. Maramureș, B. S. domiciliat în Rona de Sus, nr. 824 ,jud. Maramureș, B. E. domiciliată în Rona de Sus,nr. 569 ,jud. Maramureș, B. I. domiciliat în Rona de Sus, nr. 532 ,jud. Maramureș, B. I. domiciliat în Rona de Sus, nr. 1345 ,jud. Maramureș, H. I. domiciliat în Rona de Sus, nr.1253, jud. Maramureș, G. I. domiciliat în Rona de Sus, nr. 26 ,jud. Maramureș, L. V. domiciliat în Rona de Sus,nr. 1349, jud. Maramureș, N. I. domiciliat în Rona de Sus, nr. 837, jud. Maramureș și P. M. domiciliată în Rona de Sus, nr. 533, jud. Maramureș, având CNP_1, împotriva sentinței civile nr. 1018/28 mai 2015 pronunțată de către Judecătoria Sighetu Marmației în dosarul nr._, având ca obiect ordonanță președințială .
Se constată că dezbaterea apelului a avut loc în ședința publică din 18 august 2015, susținerile părților fiind consemnate în încheiere de ședință de la acea dată, care face parte din prezenta, pronunțarea deciziei fiind amânată la data de azi.
În urma deliberării s-a dat decizia de mai jos.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra apelului de față constată următoarele,
Prin sentința civilă nr. 1018/28 .05. 2015, pronunțată de către Judecătoria Sighetu Marmației în dosarul nr._ a fost respinsă cererea de ordonanță președințială formulată de către reclamanții F. V., B. S., B. E., B. I., B. I., H. I., G. I., L. V., N. I. și P. M. împotriva pârâtului Laviță G..
Reclamanții au fost obligați în solidar să plătească pârâtului 1.000 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut că prin cererea de ordonanță președințială înregistrată sub dosar nr._ /05.05.2015,reclamanții F. V., B. S., B. E., B. I., B. I., H. I., G. I., L. V.,N. I., P. M. au chemat în judecată pe pârâtul Laviță G., pentru ca instanța să-l oblige pe pârât a permite accesul reclamanților pe drumul public(ulița comunală denumită Lalov), spre terenurile proprietatea acestora de la locul numit Lalov din ..
S-a solicita ca executarea să se facă fără somație și fără trecerea unui termen.
În susținerea cererii, reclamanții arată următoarele:
Sub dosar nr. 1060/307/05.05.2015, reclamanții au formulat acțiune prin care au solicitat obligarea pârâtului să permită accesul reclamanților la drumul public (ulița Lalov), spre terenurile proprietatea lor.
Reclamanții sunt proprietarii unor imobile în natură terenuri cu sau fără case de locuit, situate în . ,la locul numit Lalov.
Pârâtul deține și el un teren în acel loc. Și terenul pârâtului are ieșire la calea publică, respectiv ulița comunală, care urcă la casele și terenurile reclamanților din locul numit Lalov spre locul Zaplisca. Imediat după terenul aflat în folosința pârâtului ,acesta a săpat în drum,un șanț lat de cca.2 m și adânc de cca.1 m,astfel că reclamanții nu mai au acces către casele lor nici măcar cu piciorul, acesta fiind singurul drum spre proprietățile lor, fiind practicat de către reclamanți și antecesorii lor, de peste 100 de ani.
La scurt timp după ce autoritățile locale au fost anunțate de către reclamanți și alte persoane despre săparea șanțului în drum, acestea au refăcut drumul comunal prin umplerea șanțului cu balastru și pietriș.
Cu rea credință, pârâtul a săpat din nou în drumul public și astfel a obstrucționat din nou trecerea reclamanților spre proprietățile lor.
În aceste condiții, F. V., proprietar tabular al terenului în suprafață de 7378 mp ,pe care se află casa de locuit cu nr. 543 (CF_ Rona de Sus ,nr. top. 2452/2/3,2452/2/4 și 2452/2/5,și R. Ș.,proprietarul casei de la nr. 535 și a terenului aferent în suprafață de 2100 mp nu au cum să ajungă cu autoturismele la casele lor . Și ceilalți reclamanți,care au terenuri agricole în zonă,sunt în imposibilitate de a ajunge la acestea ,având în vedere că pe aceste terenuri trebuie urgent să se intervină cu utilaje agricole pentru lucrările de primăvară.
În drept au fost invocate disp. art. 996 și urm. cod procedură civilă și art.1164,1165 și 1349 cod civil.
Cererea a fost timbrată cu 20 lei taxă judiciară de timbru.
Pârâtul, prin întâmpinarea formulată la data de 22 mai 2015, a solicitat respingerea cererii reclamanților .
În susținerea întâmpinării se arată următoarele:
Cererii reclamanților îi lipsește caracterul de urgență cerut de dispozițiile art.996 cod procedură civilă și celelalte condiții ce pot constitui temei pentru admiterea cererii de ordonanță președințială.
Primele probleme legate de drumul de trecere pe terenul situat în . la locul numit Lalov, au apărut în anul 1998. La acel moment, mai multe persoane au încercat să construiască un drum de acces peste terenurile pârâtului, ale tatălui său și ale numitului U. I.. Au fot formulate mai multe plângeri penale ,care au fost retrase .
Întrucât drumul de trecere inițial, pe care au circulat toți deținătorii de terenuri în partea de hotar Lalov, trecea peste valea Ploștea ,în alt loc decât cel vizat de reclamanți,Primăria comunei Rona de Sus ,a pus la dispoziția celor interesați ,material lemnos pentru construirea unui podeț,care însă nu a fost construit niciodată,deoarece, materialul lemnos a dispărut.
În anul 2012 ,pârâtul a scos tubul de scurgere montat în 1998, pentru crearea unui drum de trecere,dar numiții Kramar N. și B. V. au adus materiale și au acoperit din nou șanțul rămas prin scoaterea tubului . Astfel,pârâtul a formulat din nou plângeri penale.
Se precizează că în favoarea reclamanților nu operează nici aparența de drept ,pentru că trecerea pe drumul pe care intenționează să-l creeze peste terenul pârâtului nu este singura cale de acces la proprietățile lor.
În drept au fost invocate disp. art. 205 cod procedură civilă.
Din actele de la dosar instanța reține următoarele:
În dosar nr. 1060/307/05.05.2015 al Judecătoriei Sighetu Marmației reclamanții au solicitat obligarea pârâtului a permite accesul reclamanților pe drumul public(ulița comunală denumită Lalov),spre terenurile proprietatea acestora de la locul numit Lalov din . și a reface drumul de acces iar în caz de refuz din partea pârâtului,lucrările să fie efectuate de reclamanți pe cheltuiala pârâtului.
Potrivit art.996 cod procedură civilă instanța de judecată ,stabilind că în favoarea reclamantului există aparența de drept,va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.
Condițiile de admisibilitate a cererii de ordonanță președințială sunt: existența unei aparențe a dreptului, urgența,vremelnicia și neprejudecarea fondului
Măsura solicitată în cauză nu este una vremelnică, fiind vorba de o obligație de a face,a permite accesul pe drumul public, ce presupune reamenajarea drumului.
În speță,reclamanții nu au făcut dovada vreunui drept cu privire la calea de acces la care se referă sau că aceasta este un drum public și nici că acesta este singurul acces spre terenurile pe care le dețin.
Vremelnicia ,ca și condiție a ordonanței președințiale este într-o strânsă legătură cu neprejudecarea fondului cauzei.
Într-o astfel de procedură judecătorul este îndreptățit de a realiza un examen sumar al fondului cauzei,decizând de partea cui este aparența dreptului.
Jurisprudența a statuat că o obligație de a face nu poate fi dispusă prin ordonanță președințială decât în cazurile în care se tinde la încetarea unor acte abuzive, deoarece numai în acest fel se păstrează caracterul vremelnic al măsurilor luate.
În cauză nu ne aflăm în prezența unor acte abuzive, deoarece reclamanților nu le-a fost recunoscut dreptul de trecere pe drumul respectiv, printr-o hotărâre judecătorească sau alt act cu aceeași valoare.
D. pe calea dreptului comun, după administrarea probei cu expertiza pot fi lămurite aceste aspecte.
În consecință, instanța a apreciat că în speță nu sunt întrunite condițiile prev. de art. 996 cod procedură civilă pentru admisibilitatea cererii de ordonanță președințială, astfel că a respins cererea reclamanților.
În temeiul art. 453al.1 și 455 cod procedură civilă, reclamanții au fost obligați în solidar să plătească pârâtului 1000 lei cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu de avocat.
Împotriva sentinței civile nr. 1018/28.05.2015 a Judecătoriei Sighetu Marmației, în termenul prevăzut de art. 1.000 alin. 1 Cod procedură civilă au formulat apel apelanții –reclamanți F. V., B. S., B. E., B. I., B. I., H. I., G. I., L. V., N. I. și P. M. solicitând admiterea apelului, schimbarea în tot a sentinței civile nr. 1018/28.05.2015 și admiterea cererii de ordonanță președințială astfel cum aceasta a fost formulată de către reclamanți.
În motivele de apel, apelanții reclamanți redau soluția atacată, descriu starea de fapt expusă și în cuprinsul cererii de ordonanță președințială, arătând că au formulat acțiune sub dosar nr._, prin care au solicitat obligarea pârâtului-intimat să permită apelanților accesul la drumul public (ulița Lalov), spre terenurile proprietatea lor.
Din adeverințele depuse la dosarul de fond rezultă că apelanții sunt proprietarii unor imobile în natură terenuri cu sau fără case de locuit situate în localitatea Rona de Sus, la locul numit Lalov.
Pârâtul-intimat deține și el în folosință un teren în același loc, casa de locuit a acestuia fiind situată în altă parte a comunei, la nr. 161. Terenul pârâtului are ieșire la calea publică, respectiv la ulița comunală care urcă la casele și terenurile reclamanților din locul numit Lalov spre locul Zaplisca, singurul drum de acces fiind drumul pe care pârâtul-intimat l-a blocat. Imediat după terenul aflat în folosința intimatului, acesta a săpat un șanț lat de cca. 2 m și adânc de aproximativ 1 m, de o parte și de alta a unui tub de scurgere a apei montat înainte de anul 1995 de către Primărie. Astfel că reclamanții nu mai au acces către casele lor nici măcar cu piciorul, acesta fiind singurul drum spre proprietatea lor, fiind practicat de către reclamanți și antecesorii lor de peste 100 de ani.
La scurt timp după ce autoritățile locale au fost anunțate de către reclamanți și alte persoane despre săparea șanțului în drum, acestea au refăcut drumul comunal, prin umplerea șanțului cu balastru și pietriș.
Cu rea credință, pârâtul a săpat din nou în drum și astfel a obstrucționat din nou trecerea reclamanților spre proprietatea lor, plantând la data de 1 mai câțiva pomi.
În aceste condiții, F. V., proprietar tabular al terenului în suprafață de 7378 m.p., pe care se află și casa de locuit cu nr. 543 (c.f. nr._ Rona de Sus, top 2452/2/3, 2452/2/4 și 2452/2/5), R. Ș., proprietarul casei de la nr. 535 și a terenului aferent în suprafață de 2100 m.p. nu au cum să ajungă cu autoturismele la casele lor. Și ceilalți reclamanți care au terenuri agricole sunt în imposibilitatea de a ajunge la acestea, având în vedere că pe aceste terenuri trebuie urgent să se intervină cu utilaje agricole pentru lucrările de primăvară.
Din adeverința nr. 3031/29.05.2015 eliberată de către Primăria comunei Rona de sus rezultă cu certitudine că drumul obturat de către intimat este drum public fiind singura cale de acces către casele cu nr. 534, 535 și 537, precum și către terenurile agricole ale apelanților. Aceleași aspecte sunt dovedite cu harta prin satelit a terenurilor de la locul Lalov, în care se poate observa drumul în litigiu, hartă verificată de către Primar, semnată de către autoritatea locală ca fiind conformă cu harta comunală.
Față de cele arătate solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat.
În probațiune se invocă următoarele înscrisuri: extras c.f., adeverințe de rol agricol, schiță a drumului.
În probațiune, apelanții au depus la dosar, în apel, adeverința nr. 3031/29.05.2015 emisă de Primăria comunei Rona de Sus, fila 5 din dosar, hartă APIA datară 1.03.2015- fila 6.
Cererea de apel este legal timbrată, conform dispozițiilor art. 23 alin.1 lit. a din OUG 80/2013.
La data de 8.06.2015 a fost înregistrată la dosarul_ declarația olografă a apelantului F. V. din cuprinsul căreia rezultă că apelantul-reclamant F. V. renunță la apelul declarat împotriva sentinței civile nr. 1018/28.05.2015 a Judecătoriei Sighetu Marmației, înregistrat la data de 2 iunie 2015 – fila 23 din dosarul de apel.
Intimatul Laviță G. a depus întâmpinare la cererea de apel, solicitând respingerea apelului ca fiind neîntemeiat, cu cheltuieli de judecată în apel - fila 42-44 din dosar.
Analizând sentința civilă nr. 1018/28.05.2015 a Judecătoriei Sighetu Marmației, pe baza motivelor de apel formulate și în conformitate cu dispozițiile art. 479 alin. 1 Cod procedură civilă, tribunalul constată următoarele:
În ceea ce privește apelul declarat de către apelantul-reclamant F. V.: Acest apelant –reclamant prin scriptul olograf înregistrat la dosar la data de 8.06.2015 astfel cum rezultă din cuprinsul său, a declarat că renunță la judecata apelului formulat împotriva sentinței civile nr. 1018/28.05.2015 a Judecătoriei Sighetu Marmației, apel înregistrat în data de 2.06.2015.
Prin urmare, în baza art. 406 Cod procedură civilă, tribunalul va lua act de renunțarea acestui reclamant la judecata apelului declarat împotriva sentinței civile nr. 1018/28.05.2015 a Judecătoriei Sighetu Marmației.
În ceea ce privește apelul declarat de către apelanții –reclamanți B. S., B. E., B. I., B. I., H. I., G. I., L. V., N. I. și P. M., acesta este nefondat pentru considerentele ce succed:
Reclamanții au învestit instanța, în dosarul nr._ al Judecătoriei Sighetu Marmației cu o cerere de ordonanță președințială .
Codul de procedură civilă, în titlul VI „ Procedura ordonanței președințiale” prevede în art. 997 condițiile de admisibilitate ale ordonanței președințiale.
Astfel, art. 997 Cod procedură civilă arată în alin. 1 că instanța de judecată stabilind că în favoarea reclamantului există o aparență de drept, va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.
Prin urmare, trebuie reținut că, în procedura specială a ordonanței președințiale, pe lângă condițiile generale ce trebuie să existe în cazul oricărei forme concrete ce intră în conținutul acțiunii civile, admisibilitatea ordonanței președințiale, presupune și îndeplinirea și anumitor condiții speciale prevăzute de art. 997 alin. 1 Cod procedură civilă. Aceste dispoziții exprese stabilesc trei condiții speciale de admisibilitate a cererii de ordonanță președințială și anume urgența, caracterul provizoriu al măsurii solicitate a se lua pe această cale a procedurii speciale și neprejudecarea fondului prin măsura luată . Trebuie reținut că aceste condiții sunt cumulative, astfel încât neîndeplinirea uneia dintre ele face inadmisibilă cererea de ordonanță președințială.
Urgența trebuie apreciată de către instanță în concret, în raport de circumstanțele obiective ale cauzei.
Analizând caracterul vremelnic, provizoriu, trebuie reținut că măsura ordonată de către instanță trebuie să fie provizorie. Pe calea ordonanței președințiale nu pot fi luate măsuri definitive, care să rezolve în fond litigiul dintre părți, deoarece ordonanța președințială nu are ca scop stabilirea definitivă a drepturilor părților, ci numai luarea unor măsuri în cazuri urgente.
Cea de a treia condiție de admisibilitate a ordonanței președințiale este ca măsura luată să nu prejudece fondul dreptului . În acest sens, art. 997 alin. 1 Cod procedură civilă prevede că instanța va stabili dacă în favoarea reclamantului există aparența de drept, cu alte cuvinte, așa cum se arată în mod constant în literatura de specialitate, în procedura ordonanței președințiale, se procedează la un examen sumar al cauzei și nicidecum nu se poate rezolva în fond litigiul dintre părți în procedura specială a ordonanței președințiale.
În cauză, analizând actele și lucrările dosarului, ansamblul materialului probator administrat coroborat cu susținerile părților, prin prisma dispozițiilor legale incidente, în mod corect prima instanță a reținut că măsura solicitată nu este una vremelnică, fiind vorba de o obligație de a face ce presupune reamenajarea unui drum .
În jurisprudență s-a decis în mod constant că o obligație de a face nu se poate dispune pe calea ordonanței președințiale decât în cazul în care prin obligația de a face se tinde la încetarea unor acte abuzive, apreciindu-se că numai în felul acesta se păstrează caracterul provizoriu al măsurii luate și nu se prejudecă fondul dreptului.
În cauză în mod corect prima instanță a observat că, în speță, apelanții nu au dovedit aparența de drept în sensul art. 997 alin.1 Cod procedură civilă, respectiv prezența unor acte abuzive care ar putea justifica luarea măsurii solicitate în procedura specială a ordonanței președințiale.
Criticile din motivele de apel, care reprezintă de fapt o reiterare a stării de fapt expuse în cererea introductivă de instanță nu sunt fondate.
Conținutul adeverinței nr. 3031/29.05.2015, depuse în apel, este nerelevant în cauză .
Raportat la considerentele mai sus expuse, constatând că starea de fapt reținută de prima instanță rezultă și se întemeiază pe probele administrate, hotărârea fiind temeinică și că prima instanță a recurs la textele de lege incidente, pe care le-a aplicat în mod corect, în litera și spiritul lor, hotărârea fiind legală în baza art. 480 alin. 1 Cod procedură civilă teza I, instanța va respinge ca nefondat apelul declarat împotriva sentinței civile nr. 1018/28.05.2015 pe care o va păstra, aceasta fiind temeinică și legală.
În baza art. 453 alin. 1 Cod procedură civilă, apelanții B. S., B. E., B. I., B. I., H. I., G. I., L. V., N. I. și P. M. vor fi obligați la plata către intimatul Laviță G. a sumei de 1.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în apel, reprezentând onorariul avocațial justificat cu chitanțele depuse la dosar.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat apelul declarat de către apelanții B. S. domiciliat în Rona de Sus, nr. 824 ,jud. Maramureș, având CNP_ ,B. E. domiciliată în Rona de Sus,nr. 569 ,jud. Maramureș, având CNP_, B. I. domiciliat în Rona de Sus, nr. 532 ,jud. Maramureș, B. I. domiciliat în Rona de Sus, nr. 1345 ,jud. Maramureș, având CNP_8, H. I. domiciliat în Rona de Sus, nr.1253, jud. Maramureș, având CNP_, G. I. domiciliat în Rona de Sus, nr. 26 ,jud. Maramureș, având CNP_ ,L. V. domiciliat în Rona de Sus,nr. 1349, jud. Maramureș, având CNP_, N. I. domiciliat în Rona de Sus, nr. 837, jud. Maramureș, având CNP_ și P. M. domiciliată în Rona de Sus, nr. 533, jud. Maramureș, având CNP_1, împotriva sentinței civile nr. 1018/28 mai 2015 pronunțată de către Judecătoria Sighetu Marmației în dosarul nr._, pe care o păstrează.
Ia act de renunțarea apelantului F. V., domiciliat în Rona de Sus, nr. 534, jud. Maramureș, având CNP_, la judecata apelului formulat împotriva sentinței civile nr. 1018/28 mai 2015 pronunțată de către Judecătoria Sighetu Marmației în dosarul nr._ .
Obligă pe apelanții B. S., B. E., B. I., B. I., H. I., G. I., L. V., N. I. și P. M. la plata către intimatul Laviță G. domiciliat în Rona de Sus, nr. 161, jud. Maramureș, a sumei de 1.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în apel.
Definitivă.
Pronunțată azi, 19 august 2015, prin punerea soluției la dispoziția părților, prin mijlocirea grefei instanței.
Președinte, D. T. | Judecător, A. L. V. | |
Grefier, A. C. P. |
Red.Ț.D. / 19 .08.2015
Tred. A.P. / 20.08.2015
13 ex. /..08.2015
Judecător la fond:U. L.
| ← Fond funciar. Decizia nr. 625/2015. Tribunalul MARAMUREŞ | Pretenţii. Decizia nr. 272/2015. Tribunalul MARAMUREŞ → |
|---|
