Pretenţii. Decizia nr. 47/2015. Tribunalul MARAMUREŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 47/2015 pronunțată de Tribunalul MARAMUREŞ la data de 12-02-2015 în dosarul nr. 47/2015
cod operator 4204
ROMÂNIA
TRIBUNALUL MARAMUREȘ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR.47/A
Ședința publică din 12.02.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: G. B.
JUDECĂTOR: S.-T. A.-A.
GREFIER: M. R.
Pe rol este pronunțarea soluției asupra cererii formulate de către reclamantul B. V., domiciliat în Budești, ., județul Maramureș, împotriva pârâtului T. V., domiciliat în ., județul Maramureș, având ca obiect pretenții.
Dezbaterile asupra cauzei au avut loc la data de 29.01.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, care face parte integrantă din prezenta decizie, când instanța în aceeași constituire, având nevoie de timp pentru a delibera, în baza art. 396 Cod procedură civilă, a amânat pronunțarea soluției pentru 05.02.2015 și pentru azi, când a decis următoarele.
TRIBUNALUL
Deliberând, reține că prin cererea de chemare în judecată reclamantul B. V. a solicitat obligarea pârâtului T. V. la plata sumei de 1000 lei cu titlu de despăgubiri, arătând că turma de oi aparținând pârâtului a pășunat pe o suprafață de circa 0,75 ha terenul proprietatea sa, situat în locul „Valea Pietrii”.
Reclamantul a precizat că deține o suprafață totală de 1,50 ha teren la locul numit „Valea Pietrii” de natură fânețe din care jumătate teren a fost cosit de reclamant, iar turma de oi a păscut la cealaltă suprafață de 0,75 ha care nu a fost cosită. Reclamantul s-a adresat și Postului de Poliție al comunei Budești unde a fost invitat pârâtul T. V. și ciobanul D. G., acesta din urmă au recunoscut că turma de oi a fost pe terenul reclamantului însă în trecere. Împrejurarea că la data de 12.09.2013 la locul numit „Valea Pietrii” D. V. cioban la stâna lui Tămas V. a pășunat turma de oi ilegal pe terenurile lui B. V. a fost consemnată și în procesul-verbal încheiat la data de 16.09.2013 de către reprezentanții Primăriei deoarece această faptă este contravenție fiind încălcate prevederile Hotărârii de Consiliul Local nr.5/2013 care interzice cetățenilor să pășuneze abuziv animalele pe terenurile altor cetățeni. Conform adeverinței eliberate de Primăria Budești, i-a creat acestuia un prejudiciu de 1000 lei ce reprezintă contravaloarea ierbii păscute de turma de oi.
Pârâtul și-a expus apărările prin întâmpinare, în fața primei instanțe fiind administrată o amplă probațiune testimonială.
Prin decizia civilă nr. 476/A din 20.11.2014, pronunțată de Tribunalul Maramureș, sentința civilă nr. 1535 din 11.04.2014 a Judecătoriei Sighetu Marmației a fost anulată, pentru considerentele relevate în cuprinsul respectivei decizii, stabilindu-se termen pentru evocarea fondului conform dispozițiilor art. 480 alin. 3 Cod procedură civilă.
Procedând la evocarea fondului, cu observarea criticilor relevate prin memoriul de apel sub acest aspect, Tribunalul reține următoarele:
S-a susținut de către apelant că prima instanță nu a luat în considerare declarațiile martorilor Ș. V. care a arătat că a surprins turma de oi pe terenul pârâtului însă doar pe porțiunea cosită, Borodi D., care a susținut că la momentul la care l-a însoțit pe Ș. G. la terenul reclamantului, moment ulterior celui susținerii de către reclamant că turma pârâtului a intrat pe terenul său, a constatat că întregul teren era necosit și nu existau semne că pe teren să fi intrat vreo turmă de oi.
Potrivit prevederilor art. 1375 Cod civil, proprietarul unui animal sau cel care se servește de el răspunde, independent de orice culpă, de prejudiciul cauzat de animal, chiar dacă acesta a scăpat de sub paza sa.
Paza juridică a animalului aparține, prin prisma dispozițiilor art. 1377 cod civil, în principiu proprietarului ori persoanei care exercită în mod independent controlul și supravegherea animalului și se servește de acesta în interes propriu.
Calitatea pârâtului T. V. de păzitor juridic (proprietar) al turmei de oi nu a fost contestată.
În ce privește probațiunea administrată și „fapta animalului”, se reține că martorul Borodi D. a fost angajat cioban la stâna pârâtului, depoziția sa necoroborându-se cu celelalte probe. Acesta a arătat că întreg terenul era necosit, or chiar pârâtul a susținut că terenul era cosit pe 2/3 din suprafață.
Martorul D. G. a fost cioban la stâna pârâtului, vizat prin procesul-verbal de constatare a contravenției încheiat în 16.09.2013, despre care nu s-a contestat că nu a fost atacat pe calea specifică a plângerii contravenționale. De altfel, și acest martor a arătat că, câteva oi din turma pârâtului se aflau deja pe terenul reclamantului când acesta din urmă s-a prezentat la fața locului.
Martorul Haiduceanu V. avea cunoștință de faptul pășunării terenului reclamantului, doar de la acesta.
Martorul T. V. avea cunoștință de la fiul său minor că turma de oi aparținând pârâtului a pășunat terenul reclamantului. Acest fapt a fost confirmat și prin depoziția martorului T. V. P. (jr.), care a arătat că oile au distrus toată suprafața necosită.
Martorul M. I. (semnatar al procesului verbal de contravenție) a confirmat că turma de oi aparținând pârâtului, păstorită de D. G., a distrus iarba de pe 50% din suprafața de teren aparținând reclamantului (cealaltă jumătate fiind cosită).
Martorul Ș. V. a arătat că a văzut turma de oi a pârâtului doar pe porțiunea cosită, dar și-a continuat drumul și nu știa dacă oile au intrat și pe porțiunea necosită.
Pe cale de consecință, instanța apreciază ca dovedit faptul că turma de oi aparținând pârâtului a pășunat jumătatea necosită din terenul reclamantului, producându-i acestuia pagube echivalente cu contravaloarea ierbii (fânului) ce se putea recolta de pe teren.
În ce privește prejudiciul, instanța va avea în vedere cuprinsul procesului-verbal încheiat în 30 septembrie 2013 de către agentul agricol din cadrul Primăriei comunei Budești, abilitat în acest sens conform art. 15 din HCL Budești nr.5/2013, act care indică o cantitate de 1000 kg fân, întrucât depozițiile martorilor variază sub acest aspect (între 500 kg, D. G., Haiducean V., o claie de fân și 1400 kg-martorul M. I.).
Relativ la valoarea unui kg de fân în luna septembrie 2013, instanța va avea în vedere o medie a valorilor indicate de martori: M. I.- aproximativ 1400 kg, cu 800 lei, rezultă 0,57 lei/kg; T. V. 500 kg cu 500 lei rezultă 1 leu/kg; Borodi D.- 700 kg cu 150 lei rezultă 0,21 lei/kg; D. G., 500 kg, 200 lei rezultă-0,4 lei/kg. Media este de 0,54 lei/kg, înmulțit cu 1000 kg rezultă 540 lei, valoarea prejudiciului suferit de reclamant.
Întrucât răspunderea pârâtului, păzitor juridic al animalelor, este independentă de culpă, obiectivă, iar între fapta animalelor și prejudiciu există raport de cauzalitate, se impune admiterea în parte a acțiunii introductive, în limita sumei de 540 lei, anterior relevată.
În ce privește cheltuielile de judecată, se reține că în dezbateri s-a solicitat obligarea pârâtului la plata sumei de 1000 lei, iar întrucât acțiunea a fost admisă pentru 540 lei, rezultă că pretențiile reclamantului au fost întemeiate în proporție de peste jumătate.
Cheltuielile de judecată dovedite de reclamant, conform prevederilor art. 452 Cod procedură civilă, au fost taxa judiciară de timbru, care la valoarea de 540 lei, este de 42,8 lei; onorariul mediatorului 150 lei(fila 33); onorar avocat 250 lei (fila 10). Celelalte cheltuieli (de deplasare, inclusiv a martorilor) nu au fost dovedite.
Pârâtul T. V. a efectuat cheltuieli de 600 lei onorariu avocat (fila 20).
Întrucât acțiunea s-a admis în parte, pârâtul ar trebui să achite reclamantului suma de 42,8 lei taxa judiciară de timbru, 150 lei, onorariu mediator și 175 lei, parte din onorariul de avocat, iar reclamantul ar trebui să achite pârâtului 300 lei, jumătate din onorariul avocațial avansat de acesta.
În aplicarea prevederilor art. 453 alin.2 Cod procedură civilă, instanța va compensa aceste sume și va obliga pe pârât să achite reclamantului suma de 68 lei reprezentând cheltuieli de judecată parțiale, după compensare, la prima instanță.
În ce privește cheltuielile de judecată în apel, acestea au constat, în privința apelantului T. V., în 34 lei taxă judiciară de timbru, 500 lei onorariu avocat (fila 9), 700 lei onorariu avocat, 300 lei onorariu avocat (filele 37 și 42 dosar). Taxa de timbru, aferentă valorii câștigate în apel de către pârât (900 lei minus 540 lei egal 360 lei), este de 20 lei.
Onorariul avocațial de 1500 lei este disproporționat față de valoarea pricinii, astfel încât în aplicarea prevederilor art. 451 alin.2 Cod procedură civilă, aceste cheltuieli vor fi reduse la 750 lei. Întrucât urmare a exercitării apelului totuși acțiunea reclamantului a fost admisă în parte, se apreciază că din acest onorariu, intimatul trebuie obligat să achite reclamantului o parte, de 500 lei, cumulat cu taxa judiciară de timbru.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite în parte acțiunea formulată de reclamantul B. V., CNP_, domiciliat în Budești, ., județul Maramureș, împotriva pârâtului T. V., CNP_, domiciliat în Budești nr.869, județul Maramureș.
Obligă pe pârât să achite reclamantului suma de 540 lei cu titlu de despăgubiri.
Obligă pe pârât să achite reclamantului suma de 68 lei reprezentând cheltuieli de judecată parțiale, după compensare, la prima instanță.
Obligă pe intimatul B. V. să achite apelantului T. V. suma de 520 lei reprezentând cheltuieli de judecată parțiale în apel.
Definitivă.
Pronunțată în 12.02.2015 prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR GREFIER
G. B. S.-T. A.-A. R. M.
Red./S.T.A./16.04.2015
Tehnred./R.M./28.04.2015/4ex.
Red./Judecător la fond:L. G. U.
| ← Fond funciar. Decizia nr. 62/2015. Tribunalul MARAMUREŞ | Legea 10/2001. Sentința nr. 132/2015. Tribunalul MARAMUREŞ → |
|---|
