Contestaţie la executare. Decizia nr. 228/2014. Tribunalul MARAMUREŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 228/2014 pronunțată de Tribunalul MARAMUREŞ la data de 02-06-2014 în dosarul nr. 228/2014
cod operator 4204
ROMÂNIA
TRIBUNALUL MARAMUREȘ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIE CIVILĂ Nr. 228/A
Ședința publică din 02 Iunie 2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE G. G. P.
Judecător D. T.
Grefier A. S.
Pe rol fiind judecarea apelului formulat de apelanta DIRECȚIA G. R. A FINANȚELOR P. C. N. PRIN ADMINISTRAȚIA JUD. A FINANȚELOR P. MARAMUREȘ cu sediul procesual ales în Baia M., .. 2A, jud. Maramureș împotriva sentinței civile nr._/5.12.2013 pronunțată de Judecătoria Baia M. în dosarul nr._, având ca obiect contestație la executare
La apelul nominal făcut în ședința publică lipsesc părțile la ambele strigări ale cauzei.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Având în vedere titlul executoriu vizat în cauză, respectiv sentința civilă nr. 2570/25.04.2012 dată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr._ precum și a decizia civilă nr.475/17.01.2013 dată de către Curtea de Apel C. pronunțate de Secția a II-a civilă de contencios administrativ și fiscal, instanța reține cauza în pronunțare pe excepția de necompetență materială funcțională a Tribunalului Maramureș secția I civilă în soluționarea cererii.
TRIBUNALUL
Analizând actele și lucrările dosarului constată următoarele:
Prin sentința civilă nr._/5.12.2013 pronunțată de Judecătoria Baia M. în dosarul nr._ s-a admis excepția tardivității contestației la executare având ca obiect somația emisă în data de 18.03.2013 în dosar execuțional nr. 30/2013 al Biroului Executorului Judecătoresc S. A..
S-a respins excepția tardivității contestației la executare având ca obiect celelalte acte de executare întocmite în dosar execuțional nr. 30/2013 al Biroului Executorului Judecătoresc S. A..
S-a respins contestația la executare formulată de contestatoarea DIRECȚIA G. R. A FINANȚELOR P. C. N., împotriva intimatului J. A. R., având ca obiect somația emisă în data de 18.03.2013 în dosar execuțional nr. 30/2013 al Biroului Executorului Judecătoresc S. A. .
S-a admis în parte contestația la executare formulată de contestatoarea DIRECȚIA G. R. A FINANȚELOR P. C. N., împotriva intimatului J. A. R. și s-a dispus anularea încheierii din data de 18.03.2013 privind cheltuielile de executare stabilite în dosarul execuțional 30/2013 al Biroului Executorului Judecătoresc S. A. în sensul reducerii cuantumului onorariului de avocat în faza de executare silită de la 800 lei la 50 lei și a onorariului executorului judecătoresc de la 640 lei la 220 lei.
S-a respins ca rămas fără obiect capătul de cerere referitor la suspendarea executării silite.
A fost obligată contestatoarea sa plătească intimatului suma de 600 lei cu titlu de cheltuieli de judecata.
Împotriva sentinței civile nr._/5.12.2013 pronunțată de Judecătoria Baia M. în dosarul nr._ a formulat apel contestatoarea solicitând admiterea apelului și schimbarea hotărârii atacate în sensul anulării hotărârii, rejudecării cauzei și admiterii contestației la executare.
În motivare s-a arătat cu privire la excepția tardivității că în mod greșit prima instanță a admis excepția întrucât contestatoarea s-a încadrat în termenul de 15 zile prevăzut de art. 714 alin. 2 Cod procedură civilă, iar, pe fond, apreciază că intimatul trebuia să se adreseze organului fiscal de la domiciliul fiscal în vederea încasării creanței stabilite prin titlu executoriu astfel cum prevede Ordinul MFP nr. 1899 din 22 decembrie 2004 pentru aprobarea procedurii de restituire și rambursare a sumelor de la buget precum și de acordare a dobânzilor cuvenite contribuabililor pentru sumele restituite sau rambursate cu depășirea termenului legal. Intimatul nu a făcut dovada că s-a adresat mai întâi organului fiscal sau că s-a depășit termenul de 45 de zile pentru soluționarea cererii de restituire.
În drept invocă art. 466, 149 alin. 8 și 150 Noul cod de procedură civilă.
Intimatul J. A. R. a depus întâmpinare solicitând respingerea apelului ca neîntemeiat și menținerea hotărârii date de instanța de fond.
Analizând actele și lucrările dosarului, prin prisma excepției invocate instanța reține următoarele:
Prezentului dosar îi sunt aplicabile din punct de vedere procedural prevederile Legii 134/2010 privind Codul de procedură civilă.
Titlurile executorii în temeiul căruia s-a solicitat încuviințarea executării silite le constituie sentința civilă nr. 2570/25.04.2012 pronunțată de Tribunalul Maramureș C. Secția a II-a civilă de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr._ precum și a decizia civilă nr.475/17.01.2013 dată de către Curtea de Apel C. - Secția a II-a civilă de contencios administrativ și fiscal în același dosar.
Având în vedere aceste aspecte se constată că titlul executoriu vizează o persoană fizică și un profesionist. În urma intrării în vigoare a Noului Cod Civil, litigiile dintre comercianți bazate pe dispozițiile Codului comercial au fost redenumite devenind litigii între profesioniști.
În cadrul Secției a II-a Civilă a Tribunalului Maramureș au funcționează complete specializate în soluționarea cauzei cu profesioniști, iar Secția a II-a Civilă a Tribunalului a preluat spre soluționare competența materială funcțională a fostei Secții Comerciale și de C. a Tribunalului.
Prin Legea nr. 71/2011, de punere în aplicare a acestuia, a fost abrogat C. .. c), a fost abrogat art. 2 pct. 1 lit. a) din C. proc. civ., referitor la competența materială de soluționare a cauzelor comerciale în primă instanță de către secțiile comerciale ale tribunalelor, respectiv tribunalele comerciale (art. 219 pct. 1), iar în Cartea a Vl-a, intitulată „Proceduri speciale", denumirea capitolului XIV a fost schimbată în „Dispoziții privind soluționarea litigiilor dintre profesioniști". Prin aceeași lege de punere în aplicare a Noului C. civ., a fost modificată și Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, iar, prin dispozițiile tranzitorii din art. 225-227, s-a stabilit competența materială de soluționare a unor cauze în primă instanță de către fostele secții comerciale ale tribunalelor, reorganizate în secții civile sau unificate cu secțiile civile existente, respectiv a tribunalelor specializate, acolo unde acestea s-au menținut.
În privința competenței materiale a instanțelor judecătorești, se consideră că trebuie avute în vedere cele două feluri de competență materială, anume, competența materială, care determină nivelul instanței, din sistemul instanțelor judecătorești din România, la care se introduce cererea de chemare în judecată, nivel ce determină, implicit, și instanțele la care se exercită calea de atac prevăzută de lege împotriva hotărârii pronunțate de prima instanță, precum și competența materială dată de natura litigiului, competență prin care se determină secția sau completul specializat din cadrul unei instanțe la care trebuie introdusă cererea de chemare în judecată.
Competența materială este reglementată, atât de în dispozițiile C. proc. civ., iar competența materială dată de natura litigiului este reglementată de Legea nr. 304/2004, privind organizarea judiciară, dar și de legi speciale, în funcție de natura litigiului
Potrivit art. 136 N.C.proc.civ., dispozițiile privind excepția de necompetență, respectiv conflictul de competență se aplică prin asemănare și în cazul secțiilor specializate ale aceleiași instanțe de judecată.
Reținând aspectele mai sus arătate, instanța consideră întemeiată excepția de necomptență invocată, aceasta urmând să fie admisă, iar cauza declinată în favoarea Secției a II-a Civilă a Tribunalului Maramureș.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Declină competența de soluționare a apelului declarat de Direcția R. a Finanțelor P. C. prin Administrația Finanțelor P. Maramureș, cu sediul în Baia M., . împotriva intimatului J. A. R. în favoarea Secției a II-a civilă a Tribunalului Maramureș.
Pronunțată în ședința publică de azi 02 Iunie 2014.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR GREFIER
P. G. G. Ț. D. S. A.
Red.PG/2.06.2014
Tred. A.S. / 02 Iunie 2014 - 4 ex
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 193/2014. Tribunalul... | Obligaţia de a nu face. Decizia nr. 253/2014. Tribunalul... → |
|---|
