Revendicare imobiliară. Decizia nr. 583/2014. Tribunalul MARAMUREŞ

Prin urmare nu schița de dezmembrare din 2005 a fost eronată ci titlul familiei P. nu este valabil deoarece nerespectând procesul-verbal de vecinătate semnat în anul 1999 s-a generat suprapunerea celor două terenuri și în această modalitate au transmis dreptul lor de proprietate către pârâți.

Din acest motiv instanța a admis cererea reclamantei și a obligat pârâții să lase în deplina proprietate și liniștita posesie a acesteia terenul în suprafață totală de 445 mp, situat în Sighetu Marmației, .. 85, județul Maramureș, înscris în CF nr._ Sighetu Marmației, aferent nr. topo 3195/2/a/4/3-suprafața de 78 mp; nr. topo 3144 – suprafața de 101 mp, nr. topo 3145/1-suprafața de 86 mp și nr. topo 3143/7-suprafața de 180 mp. De asemenea, pârâții au fost obligați să mute construcțiile amplasate pe această suprafață, în natură garaj cu pereți de scândură (acoperit cu plăci de azbociment) și balansoar.

Cu privire la petitul de rectificare CF, instanța a reținut că dreptul de proprietate al pârâților s-a înscris în temeiul unei hotărâri judecătorești, dar aceasta nu poate fi opusă reclamantei care nu a fost parte nici în dosarul de uzucapiune și nici în dosarul în cadrul căruia s-a validat promisiunea de vânzare cumpărare încheiată între fam P. și pârâții T..

Conform art. 36 din Legea nr. 7/1996 acțiunea în rectificare întemeiată pe nevalabilitatea titlului se poate îndrepta și împotriva terților de bună credință ce au dobândit dreptul printr-un act cu titlu oneros, în termen de 3 ani de la data înregistrării cererii de înscriere formulată de dobânditorul nemijlocit al dreptului a cărui rectificare se cere. În speță, familia P. a fost obligată să-și înscrie dreptul de proprietate în CF prin sentința civilă nr. 2935/2005 pronunțată în dos. nr. 1742/2005, devenită irevocabilă la data de 11.06.2007. (f. 23 rejudecare) În acest context, petitul de rectificare cuprins în precizarea de acțiune de la data de 24.03.2010, a respectat dispozițiile legale amintite.

Reținând aceste dispoziții, luând în considerare și aspectele dezvoltate mai sus, în temeiul art. 34 din Legea nr. 7/1996 instanța a dispus rectificarea cuprinsul cărții funciară nr._ Sighetu Marmației (provenită din conversia cărții funciare nr._), cu număr topografic 3195/2/a/4/11 în sensul radierii dreptului de proprietate al pârâților pentru suprafața de 445 mp.

În ceea ce privește capătul de cerere privind obligarea pârâților la plata unei chirii lunare de 1 leu/mp/lună, instanța a luat act că reclamanta a renunțat la el prin notele de ședință depuse pentru termenul din 22.07.2010, în primul ciclu procesual, aspect confirmat în rejudecare la termenul de judecată din 17.01.2013.

Fiind în culpă procesuală, în temeiul art. 274 C. proc. civ. pârâții au fost obligați să plătească reclamantei suma de 3526 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentate de taxa de timbru și onorariu expert.

Împotriva acestei sentințe au declarat recurs T. A. și T. N. solicitând instanței, în principal admiterea recursului, casarea hotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecare, iar în subsidiar admiterea recursului, modificarea în tot a hotărârii atacate și respingerea ca nefondată a acțiunii reclamantei.

În motivarea recursului se arată că prin Decizia nr. 339/R/2012 a fost admis recursul declarat de recurenți, cauza a fost trimisă spre rejudecare urmând să fie comparate titlurile deținute de fiecare dintre părți.

Recurenții au arătat că au solicitat în fața primei instanțe efectuarea unui nou raport de expertiză, dat fiind faptul că după trimiterea cauzei spre rejudecare a fost efectuată o nouă completare a raportului de expertiză, expertul reiterând concluziile inițial formulate, concluzionând că nu a fost respectată identificarea din schița avizată sub nr. 2831/1997. Cu toate acestea nu a fost lămurită situația în care a fost identificată greșit suprafața de teren.

Dreptul de proprietate al recurenților era până în . cum rezultă din amplasamentul nr. topografic 3195/2/a/4/11. Instanța de fond face referire la procesul-verbal de vecinătate din anul 1999, acesta fiind întocmit ulterior anului 1997 când s-a realizat operațiunea de carte funciară. Susținerea expertului nu poate fi avută în vedere deoarece în acest caz ar rezulta că terenul cumpărat de la familia P. nu ar fi avut ieșire la . în dosarul nr. 2526/2004 s-a arătat că terenul respectiv a fost folosit de familia P. aceasta nefiind conturbată de nimeni.

În ceea ce privește capătul de cerere având ca obiect rectificarea de carte funciară s-a arătat că în mod netemeinic a fost admis deoarece acțiunea în rectificare de CF este grefată pe o acțiune principală vizând nulitatea, anularea actului care a stat la baza întabulării ori o acțiune care vizează nevalabilitatea înscrierii sau a titlului de proprietate în temeiul căruia s-a realizat înscrierea dreptului de proprietate.

La data de 16 octombrie 2014 la dosarul cauzei a fost depusă întâmpinare din partea intimatei . a Energiei Electrice „E. Distribuție T. N.” SA Sucursala Baia M., în cuprinsul căreia s-a solicitat respingerea recursului declarat.

S-a arătat că instanța a respectat îndrumarul stabilit prin Decizia de casare, iar hotărârea pronunțată este legală și temeinică.

Analizând actele și lucrările dosarului, prin prisma motivelor de recurs instanța reține următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată . a Energiei Electrice „E. Distribuție T. N.” SA Sucursala de Distribuție a Energiei Electrice Baia M. a solicitat obligarea pârâților T. A. și T. N., să lase în deplină proprietate și liniștită posesie imobilul aflat situat în localitatea Sighetu Marmației, .. 85 teren identificat cu numere topografice 3141/6, 3142/6, 3142/7, 3143/7, 3144, 3145/1, 3146/5, 3147/1, 3195/2/a/4/3, 6071/1 și 5976/145, teren care este proprietatea reclamantei, urmând să mute pe cheltuiala lor edificiile construite ilegal, iar până la rezolvarea acestor lucrări, pârâții să fie obligați la plata unei chirii lunare în cuantum de 1 leu/mp/lună.

S-a mai arătat că, reclamanta este proprietara terenului în suprafață de 450 mp. teren ce face parte dintr-un teren mai mare de 5210 mp obținut în virtutea HG 834/1991 și întabulat în CF_ Sighetu Marmației. Din anul 2000 E. a obținut certificat de atestare a dreptului de proprietate, iar vecinul P. G. a indicat exact vecinătatea terenului anterior înstrăinării bunului către T. A. și T. N..

Ulterior, la data de 24 martie 2010 s-a depus precizare de acțiune potrivit căreia s-a solicitat și rectificarea de carte funciară privitoare la imobilul din localitatea Sighetu Marmației . număr de carte funciară_, prin radierea dreptului de proprietate pentru suprafața de 490 mp deoarece aceasta nu corespunde cu situația juridică reală a terenului.

Capătul de cerere având ca obiect plata unei chirii lunare nu a mai fost susținută, renunțându-se la acesta (fila 25), astfel că instanța de fond a luat act de această manifestare de voință. Această dispoziție a instanței nu a fost criticată de recurenți.

În cuprinsul raportului de expertiză-completare s-a reținut faptul că pe suprafața de teren care se suprapune peste cele două titluri de proprietate se află un balansoar-construcție nedefinitivă și un gard de scândură.

Deși inițial instanța a admis cererea de chemare în judecată, recursul declarat a fost admis, reținându-se că la dosarul cauzei nu au fost depuse titlurile de proprietate în baza cărora părțile și-au înscris dreptul de proprietate, sens în care acțiunea a fost trimisă spre rejudecare pentru a se compara titlurile de proprietate ale părților.

În rejudecare, părțile au depus la dosarul cauzei certificat de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor . nr. 3928 din data de 28.09.2000, eliberat ca urmare a documentației de stabilire, identificare și evaluare a terenurilor înregistrată sub nr. 5 din 06.01.1997 la OCPI Maramureș. Pârâții recurenți au depus la dosarul cauzei sentințele judecătorești în baza cărora aceștia au dobândit dreptul de proprietate asupra terenului .

Ulterior pronunțării hotărârii nr. 2526/2004 a Judecătoriei Sighetu Marmației s-a constatat că înscrierea și identificarea imobilului nu este corectă, astfel că în baza unei schițe întocmite după pronunțarea hotărârii și fără a se pune în discuția părților din dosarul de uzucapiune, părțile nefiind citate s-a dispus „îndreptarea erorii materiale” constatându-se că terenul dobândit de reclamantul P. G. și P. I. prin uzucapiune este în fapt terenul aferent nr. top 3195/2/a/4/11 în loc de nr. top 195/2/a/4/8 cum din eroare s-a trecut. Instanța nu va analiza în prezenta cauză nici faptul că s-a rectificat prin procedura îndreptării de eroare materială terenul asupra căruia reclamanții-familia P. a dobândit dreptul de proprietate, și nici faptul că îndreptarea erorii materiale s-a realizat fără citare și în baza unei identificări topografice realizate după ce hotărârea a devenit irevocabilă. Cu toate acestea se va reține faptul că terenul era identificat topografic, proprietarul terenului uzucapat era Statul Român, iar reclamanta din prezentul dosar nu a fost citată în procedura dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiune.

Din raportul de expertiză efectuat în cauză, se reține faptul că terenurile părților, astfel cum acestea sunt deținute, potrivit titlurilor de proprietate de care se prevalează, se suprapun pentru suprafața de 445 mp din cauza faptului că terenul cu nr. top 3195/2/a/4/11 este plasat, parțial peste terenul întabulat în anul 1997 în favoarea reclamantei . a Energiei Electrice „E. Distribuție T. N.” SA Sucursala de Distribuție a Energiei Electrice Baia M.. Identificarea topografică a terenurilor s-a realizat ca urmare a „îndreptării erorii materiale” din Sentința nr. 2526/2004 a Judecătoriei Sighetu Marmației, iar această identificare este eronată.

Susținerea recurenților potrivit căreia expertul nu a menționat care sunt elementele care au condus la concluzia că schița nr. 1734/2005 nu este corectă nu va fi avută în vedere. Astfel, se constată că terenul având nr. topografic 3195/2/a/4/10 în suprafață de 4063 mp era, în anul 2005 întabulat pe Statul Român.

La data de 5 septembrie 1997, dată la care a fost întocmită documentația avizată de OCPI sub nr._/1997, topograficul 3195/2/a/4/2 avea 9466 mp, ulterior acesta fiind dezmembrat în trei numere topo 3195/2/a/4/2 cu suprafața de 8685 mp, nr. topo 3195/2/a/4/3 în suprafață de 699 mp aparținând RENEL și nr. topo 3195/2/a/4/4 în suprafață de 82 mp. Ulterior s-au realizat dezmembrarea nr. top ajungându-se la nr. top 3195/2/a/4/10 cu suprafața de 4063 mp proprietatea Statului Român, din acest topografic fiind dezmembrate nr. topo 3195/2/a/4/11 – cu suprafața de 1365 mp și nr. topo 3195/2/a/4/12 cu suprafața de 2695 mp.

Instanța reține că reclamanta a dobândit dreptul de proprietate pentru suprafața de 5210 mp potrivit Certificatului de Atestare a Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor . nr. 5927 eliberat la data de 28 septembrie 2000 (f.20 din dosarul nr._ ). Potrivit înscrisului arătat terenul dobândit este identificat în documentația de evaluare a terenurilor înregistrată sub nr. 15 din data de 8 ianuarie 1997 la Oficiul de Cadastru, Geodezie și Cartografie a Județului Maramureș.

La filele 5-12 din dosarul nr._ al Judecătoriei Sighetu Marmației a fost depusă expertiza extrajudiciară efectuată de ing. A. A.. Acest înscris cuprinde și anexele 1-4, respectiv schița în baza căreia reclamanta și persoanele de la care pârâții au dobândit dreptul de proprietate asupra terenului. În cuprinsul acestui raport se menționează faptul că terenurile deținute în proprietate de părți se suprapun pentru 490 mp.

Ulterior instanța a administrat proba cu expertiza topografică. S-a solicitat expertului numit să identifice terenurile care sunt proprietatea părților. Din cuprinsul concluziilor aflate la filele 52-53 din dosarul nr._ al Judecătoriei Sighetu Marmației) se constată că deși numerele topografice nu sunt identice, faptic terenurile se suprapun cu suprafața de 445 mp.

Se reține că schița de dezmembrare care face parte din documentația aferentă titlului de proprietate eliberat reclamantei a fost întocmită în anul 1997. La data de 23 septembrie 1999 (f.10 din dosarul nr._ al Judecătoriei Baia M.) P. G. a semnat procesul-verbal de vecinătate. Potrivit înscrisului amintit, limita proprietăților reclamante și a familiei P. G. era reprezentat de punctele 365/a-_-401 și este materializată linia dintre proprietăți prin gard.

Se constată că persoana care a înstrăinat terenul pârâților a arătat că terenul pe care îl deținea se învecina cu trenul reclamantei pe linia delimitată de reperele indicate anterior. Mențiunile din raportul de expertiză judiciară efectuat în cauză se coroborează cu înscrisurile la care s-a făcut referire. Astfel, având în vedere diferențele dintre cele două schițe de dezmembrare se poate constata că nu au fost avute în vedere, la realizarea celei de-a doua schițe de dezmembrare cuprinsul schiței întocmite în anul 1997.

De asemenea, se consideră că nici susținerea recurenților potrivit căreia terenul pe care l-au cumpărat de la P. G. și P. I., este până la . poate fi reținută deoarece, prin procesul-verbal privind vecinătățile, semnat în anul 1999, P. G. a arătat alte limite ale proprietății decât cele menționate de recurenți.

Având în vedere considerentele expuse anterior se consideră că titlul reclamantei este mai preferabil, astfel că instanța apreciază cererea de chemare în judecată întemeiată, pârâții-recurenți urmând să fie obligați să predea în deplină proprietate și posesie terenul în suprafață de 445 mp, astfel cum rezultă din cuprinsul raportului de expertiză efectuat în cauză. Sub acest aspect recursul declarat nu este fondat.

Se mai reține că la termenul din data de 3 octombrie 2013, fapt consemnat în încheierea de ședință, pârâții au arătat că solicită o nouă expertiză deoarece nu acceptă concluziile raportului de expertiză. De asemenea, s-a consemnat, în aceeași încheiere de ședință, faptul că pârâții nu au obiecțiuni față de raportul de expertiză ci doar au solicitat întocmirea unui nou raport. Această solicitare a pârâților a fost respinsă de instanță și constatând că nu există obiecțiuni la raportul de expertiză a acordat cuvântul în dezbaterea cererii formulate.

Faptul că instanța nu a mai încuviințat o nouă expertiză nu poate duce, în lipsa altor elemente la concluzia că sentința atacată trebuie casată, iar cauza trimisă încă odată spre rejudecare. Simplul fapt că expertul a formulat, urmare a constatărilor făcute, concluzii care nu sunt favorabile pârâților nu poate constitui motiv de casare. Susținerea că nu s-a răspuns obiectivelor stabilite de instanță nu este împărtășit de instanță, deoarece, din cuprinsul raportului de expertiză rezultă că s-au lămurit aspectele arătate în adresa instanței.

În ceea ce privește capătul de cerere privind rectificarea de carte funciară se constată că și acesta a fost corect soluționat. Astfel, urmare a constatării caracterului fondat al cererii în revendicare, reținându-se că titlul de proprietate al reclamantei este preferabil titlului de proprietate al pârâților, constatându-se faptul că sunt îndeplinite condițiile art. 34 din legea 7/1996, instanța în mod corect a dispus și rectificarea situației de carte funciară.

Având în vedere aspectele mai sus arătate se consideră recursul declarat de T. A. și T. N. nefondat, astfel că acesta, în temeiul art. 312, raportat la prevederile art. 304 C.proc.civ., urmează să fie respins.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de T. A. și T. N., domiciliați în Valea Vișeului, nr. 75 A, județul Maramureș, împotriva sentinței civile nr. 2244 pronunțate la data de 24 octombrie 2013, pronunțate de Judecătoria Sighetu Marmației în dosarul nr._ .

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 3 decembrie 2014.

Președinte Judecători Grefier

C. V., P. M. B., P. G., B. M.

(judecător pensionat, semnează

Președintele Tribunalului Maramureș)

Red./T.red /P.M.B../18.01.2015/verificat.31.01.2015

Ex. 2

Judecător fond: C. E. I.