Actiune in regres. Hotărâre din 27-05-2013, Tribunalul MEHEDINŢI
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Tribunalul MEHEDINŢI la data de 27-05-2013 în dosarul nr. 11267/225/2011*
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA NR. 582/R
Ședința publică de la 27 Mai 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE S. C.
Judecător M. C. O.
Judecător A. M.
Grefier Tudorița I.
Pe rol judecarea recursului formulat de recurentul reclamant F. de Protecție a Victimelor Străzii împotriva sentinței civile nr.100/10.01.2013, pronunțată de Judecătoria Drobeta Turnu Severin, în contradictoriu cu intimatul - pârât B. G., având ca obiect acțiune în regres.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns intimatul pârât B. G., personal, lipsă fiind recurentul reclamant.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care;
Nemaifiind alte cereri formulate sau excepții invocate de soluționat, instanța, potrivit dispozițiilor art.150 și următoarele cod procedură civilă, constată încheiate dezbaterile și acordă cuvântul asupra recursului.
Intimatul pârât solicită respingerea recursului ca nefondat, arătând că nu mai este de acord să plătească și alte sume. Fără cheltuieli de judecată.
TRIBUNALUL,
Asupra recursului de față;
Prin cererea depusă la Judecătoria Drobeta Turnu Severin, la data de 16.08.2011, reclamantul F. de Protecție a Victimelor Străzii a chemat în judecată pe pârâtul B. G., pentru ca prin hotărârea judecătorească ce se va pronunța să fie obligat la plata sumei de 23 036,38 lei despăgubiri.
În motivarea cererii reclamantul a susținut că pârâtul se face vinovat, în calitate de conducător al mopedului Piagio cu număr de înregistrare MM-0114, de avarierea autoturismului înmatriculat sub numărul_ proprietatea numitului Tușaliu M., care a solicitat despăgubiri reprezentând contravaloarea reparațiilor autoturismului, fiind despăgubit astfel cu suma de_ lei la care se adaugă dobânda pentru suma plătită în cuantum de 953,01 lei, 171,39 lei reprezintă contravaloarea prestației . SRL și 255,98 lei contravaloarea prestațiilor . mai susținut că pârâtul nu avea asigurare pentru autovehiculul cu care circula și a refuzat să îl despăgubească pe numitul Tușaliu M..
În dovedirea cererii reclamantul a depus la dosar facturile nr.617,618,619 din 02.12.2010, ordin de plată nr.771 emis de Unicredit Ț. Bank, cerere adresată de numitul Tușaliu M. către reclamant, adresa nr._ a Inspectoratului de Poliție M., adresa nr.994/2010 a IPJ M. către Societatea de Asigurări Carpatica, autorizație de reparații, dovada de conducere a autoturismului, raport de verificare, constatare și avizare tehnică de daună, ordin de plată nr.120 emis de Unicredit Ț. Bank.
Prin sentința civilă nr.247/16.01.2012 instanța a respins acțiunea formulată de reclamantul F. de Protecție a Victimelor Străzii împotriva pârâtului B. G..
Pentru ase pronunța astfel instanța a reținut următoarele:
Față de poziția procesuală a pârâtului, instanța a solicitat relații de la I.P.J. M. și ulterior de la P. de pe lângă Judecătoria Drobeta Turnu Severin, acesta din urmă înaintând dosarul nr.4786/P/2010.
Din cuprinsul dosarului de cercetare penală rezultă că au fost efectuate constatări la fața locului, întocmindu-se în acest sens un proces verbal, fiind făcute mai multe planșe foto, au fost audiați numiții Tușaliu M. și Tușaliu V., cât și pârâtul.
Cum pârâtul, parte vătămată în cauza penală, a susținut că nu înțelege să depună plângere pentru vătămare corporală, P. de pe lângă Judecătoria Drobeta Turnu Severin, prin rezoluția din 09.02.2011 a dispus neînceperea urmăririi penale față de Tușaliu M..
În dosarul de cercetare penală nu s-au valorificat în vreun fel constatările științifico-tehnice și în baza declarațiilor numiților Tușaliu M. și Tușaliu V. s-a apreciat că pârâtul din cauza de față se face vinovat de producerea accidentului, deoarece a intenționat să vireze la stânga fără să se asigure.
Fiind audiat în cadrul dosarului de cercetare penală pârâtul a susținut că și-a pierdut starea de conștiență și și-a revenit la spital, precizând totodată traseul pe care urma să-l parcurgă și care viza un viraj la dreapta și nicidecum la stânga.
Constatările tehnico-științifice făcute la fața locului conduc la concluzii contradictorii, dată fiind poziția autoturismului avariat, dar și a mopedului, cât și a celorlalte urme identificate ca fiind produse de evenimentul rutier.
În lipsa unei expertize tehnice care să valorifice constatările tehnico-științifice, se apreciază că Inspectoratul de Poliție al Județului M. a stabilit vinovăția pârâtului din cauza de față fără probe concludente.
Față de susținerea pârâtului din dosarul de cercetare penală, se impunea și efectuarea unei expertize psihiatrice, care să lămurească dacă pârâtul a avut o pierdere temporară de conștiință care să fi condus la atitudinea dezordonată în trafic și să fi condus la producerea accidentului.
În concluzie, nu se poate desprinde în nici un fel intenția pârâtului de a vira la stânga și pe cale de consecință, vinovăția acestuia în producerea accidentului.
Față de cele reținute, instanța a respins acțiunea ca fiind nefondată .
Împotriva sentinței civile nr. 247/16.01.2012 pronunțată de Judecătoria Dr. Tr. S. F. de Protecție a Victimelor Străzii a formulat recurs, iar prin decizia nr. 416/R/30.03.2012 Tribunalul M. - Secția Civilă, a admis recursul, a casat sentința și a trimis cauza spre rejudecare la aceeași instanță .
Analizând recursul formulat prin prisma criticilor formulate și în raport de prevederile art. 304 și 304 indice 1 c.pr.civ tribunalul a constatat că în cauză sunt incidente disp. art. 312 alin 5 c.pr.civ. care impun casarea sentinței atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond .
Prin intermediul căilor de atac ordinare sau extraordinare se urmărește reformarea hotărârilor instanțelor de fond ori de câte ori părțile invocă motive de netemeinicie sau nelegalitate. În cadrul exercitării controlului hotărârilor, instanța de control verifică în limitele motivelor formulate de părți sau al celor ce pot fi invocate din oficiu, dacă hotărârile atacate cuprind motivele pe care se sprijină soluția dispusă și dacă la pronunțarea acestei soluții a fost respectată legea. Pentru realizarea dezideratelor de mai sus din cuprinsul hotărârii trebuie să rezulte că instanța a analizat mijloacele de probă încuviințate și a aplicat legea la starea de fapt expusă realizând așadar o cercetare a cererii cu care a fost investită.
A cuprinde în hotărârea pronunțată cele expuse mai sus, într-un cuvânt a motiva hotărârea, înseamnă a respecta dreptul părților la un proces echitabil.
În cauză s-a constatat că instanța de fond s-a limitat numai la expunerea unei stări de fapt rezultată din cuprinsul dosarului de cercetare și, deși din acesta a rezultat că vinovat de producerea accidentului se face pârâtul din prezenta cauză, a respins acțiunea pe considerentul că nu se poate desprinde din probe vinovăția acestuia, fără a administra alte probe în cursul judecății deși se impunea efectuarea unei expertize care să stabilească modalitatea producerii accidentului de circulație și persoana vinovată de producerea acestuia .
Pentru toate aceste motive apreciind că recursul este fondat și că instanța de fond nu a realizat o cercetare a fondului cererii de chemare în judecată tribunalul,în baza art.312 alin.1 și 3 C.pr.civ.,a admis recursul ,a casat sentința și a trimis cauza spre rejudecare aceleași instanțe de fond.
Dosarul a fost înaintat la Judecătoria Dr. Tr. S. la data de 12.06.2012 și a fost înregistrat sub nr._, primind termen la data de 29.05.2012.
Având în vedere dispozițiile deciziei de casare, instanța a dispus efectuarea în cauză a unei expertize, având ca obiective:
- stabilirea dinamicii accidentului rutier din data de 19.09.2010, orele 17, produs pe DN 6, Km 330+480, între autoturismul marca Skoda O. cu număr de înmatriculare_ și mopedul de culoare albastru cu număr de înmatriculare MH_ Șimian condus de B. G.;
- stabilirea contravalorii daunelor produse, a manoperei și pieselor necesare efectuării reparației pentru autoturismul marca Skoda O. cu număr de înmatriculare_ , în raport de dinamica producerii accidentului;
- se vor indica, în raport de constatările rezultate ca urmare a dinamicii producerii accidentului, regulile de circulație încălcate de părți, având în vedere și planșele foto și documentele din dosarul de urmărire penală nr. 4786/P/2010 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Dr. Tr. S. .
Raportul de expertiză dispus în cauză a fost efectuat de expert P. N. și a fost depus la dosar la data de 18.09.2012.
Reclamantul a formulat obiecțiuni la raportul de expertiză arătând că din raportul de expertiză nu rezultă temeiul legal în baza căruia s-a stabilit fundamentarea tezei privind diminuarea costului reparației autoturismului, ci sunt prezentate considerații proprii fără corespondent legal privind cuantumul pagubei, astfel că a solicitat ca expertul să indice prevederile legale cuprinse în Normele privind aplicarea legii în domeniul asigurărilor obligatorii de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule, în vigoare la data producerii accidentului .
Instanța a încuviințat obiecțiunile la raportul de expertiză, formulate de reclamant .
Răspunsul la obiecțiunile la raportul de expertiză formulate de reclamant, au fost înaintate de expert P. N. la data de 21.11.2012.
Judecătoria Drobeta Turnu Severin, prin sentința supusă recursului, a admis în parte acțiunea, a obligat pârâtul la plata către reclamanta a sumei de 16.242,32 lei, reprezentând contravaloarea despăgubirilor autoturismului avariat, conform raport de expertiza întocmit in cauza de expert N. P., a obligat pârâtul la plata dobânzii legale aferente debitului de 16 242,32 lei începând cu 30.11.2010 până la data 14.08.2011, a respins capetele de cerere privind obligarea pârâtului la plata contravalorii prestațiilor efectuate de . SRL si . neîntemeiate și a obligat paratul la plata sumei de 700 lei către reclamanta reprezentând cheltuieli de judecata .
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că reclamantul F. de Protecție a Victimelor Străzii a chemat în judecată pe pârâtul B. G., pentru ca prin hotărârea judecătorească ce se va pronunța să fie obligat la plata sumei de 23 036,38 lei despăgubiri.
Din probatoriul administrat în cauza respectiv: facturile nr.617,618,619 din 02.12.2010, ordin de plată nr.771 emis de Unicredit Ț. Bank, cerere adresată de numitul Tușaliu M. către reclamant, adresa nr._ a Inspectoratului de Poliție M., adresa nr.994/2010 a IPJ M. către Societatea de Asigurări Carpatica, autorizație de reparații, dovada de conducere a autoturismului, raport de verificare, constatare și avizare tehnică de daună, ordin de plată nr.120 emis de Unicredit Ț. Bank, dosarul nr.4786/P/2010, raportul de expertiza intocmit in cauza de expert P. N. filele 30-84 dosar, si raspunsul la obiectiuni, instanta retine urmatoarele situatii de fapt si de drept.
Conform dispozițiilor art.22 din Legea nr.136/1995 privind asigurările și reasigurările în România, în limitele indemnizației plătite, asigurătorul este subrogat în toate drepturile asiguratului sau ale beneficiarului asigurării contra celor răspunzători de producerea pagubei. Pentru a opera subrogarea prevăzută de art. 22 din legea nr. 136/ 1995 asigurătorul să fi plătit asiguratului indemnizația datorată conform contractului de asigurare dintre cele două părți. Condiția plății prealabile a indemnizării este esențială, constituie baza subrogării. Întrucât reclamanta a achitat contravaloarea reparațiilor prin ordinul de plată OP nr. 729/30.011.2010, în temeiul art.22 alin.1 din Legea nr.136/1995 este subrogată în drepturile persoanei păgubite, FPVS, putându-se îndrepta împotriva persoanei răspunzătoare de producerea pagubei. În temeiul subrogației legale în dreptul asiguratului, prin aplicarea dispozițiilor art.22 din Lega nr.136/1995, reclamanta a dobândit din patrimoniul asiguratului dreptul la repararea prejudiciului cauzat prin fapta ilicită, conform art. 998-999 C.civ.
Reclamanta se poate regresa împotriva pârâtului ca persoană răspunzătoare de producerea pagubei, în condițiile răspunderii civile delictuale. Astfel sunt incidente dispozițiile art. 998 C.civ., în temeiul cărora „ Orice fapta a omului, care cauzează altuia prejudiciu, obligă pe acela din a cărui greșeala s-a ocazionat, a-l repara.”, și art. 999 C.civ., conform cărora „Omul este responsabil nu numai de prejudiciul ce a cauzat prin fapta sa, dar și de acela ce a cauzat prin neglijența sau prin imprudenta sa”.
In baza art 998 și 999 C. civ, pentru angajarea răspunderii civile delictuale, trebuie întrunite cumulativ următoarele condiții: existența unui prejudiciu, existenta unei fapte ilicite, a unui raport de cauzalitate între fapta ilicita si prejudiciu, vinovatia celui care a cauzat prejudiciul.
In ceea ce privește fapta ilicită, aceasta constă în avarierea autoturismul Skoda O. cu număr de înmatriculare_, ca urmare a unui accident de circulație, în care a fost implicat piritul Burtica G., ce conducea mopedul de culoare albastru cu număr de înmatriculare MH_ Șimian pe DN 6, Km 330+480, a intrat in coliziune cu autoturismul Skoda O. cu număr de înmatriculare_ apartinind lui Tusaliu M., care se deplasa dinspre Dr.Tr.S. spre C., iar in apropiere de Km 330+480, mopedul de culoare albastru cu număr de înmatriculare MH_ Șimian a virat la stinga, si acesta nu a acordat prioritate de trecere lui Tusaliu M., asa cum a fost descrisa dinamica accidentului in raportul de expertiza in functie de avariile constatate.
Pentru ca prejudiciul să existe trebuie să fie cert și să nu fi fost reparat încă. Caracterul cert al prejudiciului presupune ca acesta sa fie sigur atât în privința existenței cât și în privința posibilității de evaluare. Prin achitarea sumei de 21 656 lei prin OP nr. 729/30.011.2010, reclamanta a suferit un prejudiciu actual, prin diminuarea patrimoniului acesteia, un prejudiciu actual fiind întotdeauna cert.
Cu privire la vinovăția celui care a cauzat prejudiciul, trebuie avut în vedere faptul că în materie de răspundere civilă delictuală, autorul prejudiciului este obligat să răspundă și pentru culpa cea mai ușoară, fără a se face distincție între formele vinovăției, așa cum rezultă și din dispozițiile art. 998 și 999 C. Civ, care prevăd răspunderea celui a cărui «greșeală» (art. 998), ori a cărui «neglijență» sau «imprudență » (art. 999) a produs prejudiciul.
Vinovăția pârâtului rezultă din constatările evenimentului rutier de către raportul de expertiza intocmita in cauza de expert P. N., acesta nerespectând normele de circulatie rutiera.
Condiția existenței raportului de cauzalitate între prejudiciu și fapta ilicită, este îndeplinită în speță, deoarece, așa cum rezultă din înscrisurile administrate, efectul produs, respectiv prejudiciul a fost cauzat provocat de fapta ilicită a conducătorului mopedului de culoare albastru cu număr de înmatriculare MH_ Șimian, Burtica G..
In concluzie, exista legatura de cauzalitate intre prejudiciu si fapta ilicita, si vinovatia piritului Burtica G. pentru a se angaja raspunderea pentru prejudiciul produs autoturismului marca Skoda O., cu număr de înmatriculare_ aparținând lui Tusaliu M..
Referitor la cel de-al doilea capăt de cerere, privind obligarea pârâtului la plata dobânzii legale, instanța reține că, în speța de față ne aflăm în prezența unei obligații comerciale, născute prin subrogarea reclamantei în drepturile propriului său asigurat.
Prin decizia în interesul legii nr. XXIII din 19 martie 2007, Inalta Curte de Casație și Justiție a statuat că natura juridică a acțiunii în regres exercitate de asigurător împotriva persoanelor culpabile de producerea unui accident este comercială, iar nu civilă. Invocarea răspunderii civile delictuale a terțului, în baza dispozițiilor art. 998 și 999 din Codul civil, aplicabile în conformitate cu prevederile art. 1 alin. 2 din Codul comercial, nu poate imprima caracter civil acțiunii în regres exercitate de asigurător, atâta vreme cât această acțiune, îndreptată împotriva terțului vinovat de producerea accidentului, își are temeiul în contractul de asigurare, iar caracterul de act comercial al asigurării, în ceea ce îl privește pe asigurător, atrage incidența legii comerciale, potrivit art. 56 din Codul comercial, față de toți contractanții. Caracterul comercial al unui astfel de litigiu este impus și de incidența principiului accesorialității, potrivit căruia faptele civile dobândesc caracter comercial datorită strânsei lor legături cu un fapt calificat de lege ca fiind comercial, făcând posibilă aplicarea normelor de drept civil material, în cadrul unui litigiu comercial, fără să îl transforme într-un litigiu civil.
Conform principiului reparării integrale a prejudiciului cauzat de fapta ilicită, autorul pagubei este obligat să acopere nu numai prejudiciul efectiv (damnum emergens), dar și beneficiul nerealizat (lucrum cessans) ca urmare a faptei ilicite cauzatoare de prejudicii.
Astfel, reclamanta poate solicita atât plata echivalentului pagubei, cât și plata dobânzilor legale aferente acestei sume până la plata integrală a debitului. Momentul plății prin subrogare coincide cu momentul nașterii dreptului la acțiune al asiguratorului, respectiv din momentul achitării contravalorii reparațiilor ,se poate solicita dobânda legală aferentă debitului principal.
Astfel, având în vedere că izvorul obligației în cauză este o faptă ilicită, instanța reține că debitorul obligației de despăgubire se află de drept în întârziere din momentul producerii prejudiciilor.
Instanța a omologat în întregime raportul de expertiza întocmit în cauza de expert auto P. N. și răspunsul la obiecțiuni aflate la filele 30-51 si 100.
Împotriva acestei sentințe în termen legal a formulat recurs, recurentul reclamant F. de Protecție a Victimelor Străzii criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivele de recurs susține că, în conținutul și în concluziile raportului de expertiză tehnică există o importantă neconformitate în raport cu situația de fapt, în ceea ce privește modul de stabilire a valorii de despăgubiri ce putea fi acordată de F.P.V.S. în conformitate cu prevederile Ordinului CSA nr. 5/2010 în vigoarea la data producerii accidentului, menționând că nu rezultă temeiul legal în baza căruia s-a stabilit în raportul de expertiză tehnică diminuarea cu 25% a contravalorii reparației, respectiv a manoperei și a pieselor necesare efectuării reparației, ceea ce relevă faptul că diminuarea respectivă nu prezintă conformitate legală fiind efectuată prin eludarea prevederilor legale incidente în speță.
Consideră că paguba reală produsă autoturismului prin avarierea sa ca urmare a accidentului produs la data de 19.09.2010 de către B. G. este suma care rămâne prin aplicarea gradului de uzură la valoarea calculației reparației, arătând că acesta a produs o pagubă reală autoturismului în valoare de 16.242,32 lei.
În conformitate cu prevederile Ordinului CSA nr. 5/2010 în vigoarea la data accidentului și având în vedere procesul tehnologic necesar remedierii avariilor autoturismului Skoda produse în acest accident, contravaloarea reparațiilor este de 21.656 lei, astfel cum a fost consemnată în devizul de reparație existent la dosar, în baza căruia F.P.V.S. a solicitat acordarea despăgubirii cuvenite.
Un alt motiv de recurs se referă la faptul că instanța de fond, în mod netemeinic, a respins capetele de cerere cu privire la cheltuielile efectuate de Fond cu instrumentarea dosarului de daună F.P.V.S. 593/2010, motivând că „ costurile ridicate ale externalizării unor serviciu de către reclamantă, duc la împovărarea costurilor puse pe seama pârâtului”.
Arată că plata acestor servicii cade tot în sarcina persoanei vinovate de producerea accidentului de circulație, astfel cum este stipulat în art. 13 din ordinul CSA nr. 1/2008 pentru punerea în aplicare a Normelor …” după plata despăgubirilor, F. se subrogă în drepturile persoanelor prejudiciate. Persoana sau persoanele responsabile pentru repararea prejudiciului au obligația să ramburseze Fondului despăgubirea achitată persoanei păgubite, cheltuielile legate de instrumentarea și lichidarea pretențiilor de despăgubire, precum și dobânda legală aferentă sumelor cheltuite de Fond, potrivit legii”.
Concluzionând arată că hotărârea instanței de fond este netemeinică, iar acțiunea trebuie admisă în totalitate, obligând pârâtul la plata sumei de 21.656 lei reprezentând plata despăgubirilor către Tusaliu M., la plata sumei de 255,98 lei reprezentând contravaloarea prestației . și la plata sumei de 171,39 lei aferente prestației efectuate de către . SRL.
Intimatul pârât nu a formulat întâmpinare.
Analizând recursul conform prevederilor art. 304, 3041 cod procedură civilă și în raport de motivele invocate, tribunalul apreciază că este fondat în cauză subzistând motivul prevăzut de pct. 9, în sensul că sentința atacată a fost dată cu aplicarea greșită a legii .
În fapt deși instanța de fond a reținut că în cauză este incident principiul reparării integrale a prejudiciului și deși reclamanta a făcut dovada cheltuielilor necesare pentru repararea prejudiciului creat instanța de fond a acordat mai puțin decât reiese din dovezile atașate la dosar .
În mod corect susține recurenta că diminuarea cu 25% a contravalorii reparației în raportul de expertiză este nejustificată întrucât reparația s-a făcut cu piese noi chiar dacă la momentul producerii accidentului piesele înlocuite aveau un anumit grad de uzură .
Este adevărat că uzura nu poate fi imputată intimatului pârât dar necesitatea înlocuirii pieselor autoturismului este consecința accidentului de care el se face vinovat iar înlocuirea nu se putea face decât cu piese noi, acestea fiind singurele pentru care producătorul acordă garanții, concluzia fiind în conformitate și cu art. 50, pct. 3,7,10 din Ordinul CSA nr. 5/2010 pentru punerea în aplicare a Normelor privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule.
În aceste condiții contravaloarea prejudiciului creat prin avarierea autoturismului din vina intimatului pârât este egală cu contravaloarea cheltuielilor făcute pentru reparația acestuia și se ridică la suma de_ lei, așa cum recurenta reclamantă a făcut dovada .
Cât privește cheltuielile de consultanță, atâta vreme cât reclamanta nu este un asigurător era obligată conform art. 8 din Ordinul nr. 1/2008 pentru punerea în aplicare a Normelor privind F. de protecție a victimelor străzii, să apeleze la asigurători care au dreptul să practice asigurarea R.C.A. pe teritoriul României și/sau la experți, pe bază de contract de prestări de servicii, ceea ce a și făcut.
Ori conform art. 13 din actul normativ anterior menționat să solicite restituirea acestor cheltuieli, necesare și produse tot ca urmare a vinovăției intimatului pârât fiind fără relevanță că aceste cheltuieli sporesc gradul de îndatorare al debitorului .
Față de aceste considerente, tribunalul în conformitate cu prevederile art. 312 cod procedură civilă, va admite recursul declarat de reclamanta F. de Protecție a Victimelor Străzii împotriva sentinței civile nr.100/10.01.2013, pronunțată de Judecătoria Drobeta Turnu Severin va modifica sentința în sensul admiterii în totalitate a acțiunii și-l va obliga pe pârât la plata sumelor de_ lei reprezentând contravaloare despăgubiri autoturism avariat, 171,39 lei cu titlu de c/val. prestații realizate de . SRL, 255,98 lei reprezentând c/val. prestații realizate de . și conform OG nr. 9/2001, la dobânda legală aferentă sumei reprezentând contravaloare despăgubiri autoturism avariat, pe perioada solicitată de reclamantă, urmând să mențină dispozițiile privind cheltuielile de judecată .
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul formulat de recurentul reclamant F. de Protecție a Victimelor Străzii împotriva sentinței civile nr.100/10.01.2013, pronunțată de Judecătoria Drobeta Turnu Severin, în contradictoriu cu intimatul - pârât B. G., având ca obiect acțiune în regres.
Modifică sentința.
Admite în totalitate acțiunea.
Obligă pârâtul să plătească reclamantului suma de_ lei reprezentând contravaloare despăgubiri autoturism avariat.
Obligă pârâtul la plata dobânzii legale aferente debitului în sumă de_ lei începând cu data de 30.11.2010 până la data de 14.08.2011.
Obligă pârâtul la plata către reclamant a sumei de 171,39 lei cu titlu de c/val. prestații realizate de . SRL, precum și a sumei de 255, 98 lei reprezentând c/val. prestații realizate de .>
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 27 Mai 2013, la sediul Tribunalului M. .
Președinte, S. C. | Judecător, M. C. O. | Judecător, A. M. |
Grefier, Tudorița I. |
C.S./T.I. – 2 ex./13.06.2013
Cod operator 2626
| ← Acţiune în constatare. Sentința nr. 473/2013. Tribunalul... | Obligaţie de a face. Hotărâre din 28-11-2013, Tribunalul... → |
|---|
