Anulare act. Sentința nr. 1/2013. Tribunalul MEHEDINŢI
Comentarii |
|
Sentința nr. 1/2013 pronunțată de Tribunalul MEHEDINŢI la data de 23-09-2013 în dosarul nr. 1134/274/2011
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 950/R
Ședința publică de la 23 Septembrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE C. Z.
Judecător L. B.
Judecător F. M.
Grefier D. D.
Pe rol pronunțarea asupra recursului civil formulat de reclamanta A. M., împotriva sentinței civile nr.1 din 03.01.2013 pronunțată de Judecătoria Orșova, intimați fiind pârâții P. C. Eșelnița, C. L. al C. Eșelnița, S. S., De C. W., E. P. P., E. A. M., F. D. M., F. F. și C. A. V., având ca obiect anulare.
La apelul nominal, lipsă părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință,s-a luat act că prin serviciul registratură, s-au depus concluzii scrise de către recurenta-reclamantă A. M. și intimatul-pârât C. A. V. și constatând că, dezbaterile asupra recursului au fost consemnate în încheierea din data de 16 septembrie 2013, ce face parte integrantă din prezenta decizie, s-a trecut la soluționare.
INSTANȚA
Asupra recursului civil de față:
Prin cererea adresată Judecătoriei Orșova și înregistrată sub nr._ la data de 14.10.2011, reclamanta A. M. a chemat în judecată pârâții P. C. Eșelnița, C. L. al C. Eșelnița, S. S., De C. W., Pârâ E. P. P., E. A. M., F. D. M., F. F. și C. A. V. pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea contractelor de vânzare încheiate de către P. Eșelnița cu S. S. și De C. W. la data de 26.08.2005, contractul de vânzare cumpărare încheiat între S. S. și E. P. P., autentificat sub nr.2083/20.07.2007, precum și următoarele contracte subsecvente pe care le-a încheiat cu numitul E. P. P. și terțe persoane. Cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii a arătat că în data de 17.10.2006 a înregistrat pe rolul Judecătoriei Orșova o acțiune ce avea ca obiect constatarea dreptului său de proprietate pentru suprafața de 1500 mp.
Mai arată că prezenta acțiune în constatare a dreptului de proprietate a introdus-o în momentul în care pârâta P. Eșelnița și C. L. Eșelnița în baza unui decret de expropriere din anul 1973prin care i-au radiat dreptul de proprietate din CF și și-au intabulat ei dreptul de proprietate.
Precizează că în data de 29.11.2006 pârâta P. Eșelnița împreună cu S. S. și De C. W. dezmembrează suprafața de teren achiziționată de aceștia în parcelele de 285 mp și sunt înscrise în CF sub nr. cadastral 134/2/1, 134/2/2 și 134/1 care este concesionat, prin urmare pârâta are drept de proprietate în continuare. După parcelarea întregii suprafețe de teren, numita S. S. și De C. W. încheie cu pârâtul E. P. P. contractul de autentificare nr.2083/20.07.2007 prin care îi transferă dreptul de proprietate pentru parcelele cu nr cadastral 134/2/1 și 134/2/2 ce au ca și suprafețe 285 mp.
Mai precizează că în acest moment se poate observa reaua credință a vânzătorilor întrucât în momentul respectiv pe rolul Judecătoriei Orșova era contestat acest drept de proprietate pentru cele 2 parcele.
În data de 28.06.2010 pârâtul E. P. P. încheie contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr.722 cu numitul F. D. M. iar ca obiectul contractului este vânzarea parcelei cu nr cadastral134/2/1 în suprafață de 285 mp.
Având în vedere această stare de fapt se poate observa că în momentul încheierii contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr.722/28.06.2010, obiectul contractului era contestat în instanță, iar el avea cunoștință despre acest aspect fiind legal citat, de unde rezultă că pârâtul E. P. P. a fost de rea credință, în sensul că nu a precizat că imobilul este grevat de acest proces.
Consideră că sunt aplicabile în cauză dispozițiile art.1337 cod civil privind evicțiunea.
Pe cale de consecință arată că din moment ce contractul de vânzare cumpărare nr.722/28.06.2010 fiind lovit de nulitate, iar acesta nu își mai poate produce efecte juridice, pe cale de consecință contractul de vânzare cumpărare încheiat între F. D. și C. A. V. a rămas fără obiect .
Legal citați pârâții primăria și C. L. Eșelnița au depus întâmpinare prin care au solicitat respingerea acțiunii.
Prin întâmpinare au invocat de asemenea excepția lipsei calității procesuale pasive atât a Primăriei Eșelnița cât și a Consiliului L. Eșelnița, excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei și excepția inadmisibilității acțiunii.
La termenul din 17.11.2011, în baza art.155 ind.1 C.pr.civ. instanța a dispus suspendare cauzei.
Prin serviciul registratură, la data de 22.12.2011 reclamanta a depus cerere de repunere pe rol a cauzei, cerere respinsă prin încheierea de ședință de la 19.01.2012 și menținută suspendarea cauzei.
Prin serviciul registratură pârâții P. și C. L. Eșelnița au depus întâmpinare prin care au reiterat aceleași excepții invocate și prin întâmpinarea din 17.11.2011.
La termenul din 19.01.2012 pârâtul C. V. prin apărător a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
Prin serviciul registratură, la data de 19.01.2012 reclamanta a depus cerere de repunere pe rol a cauzei.
A anexat cererii următoarele înscrisuri: contract de vânzare cumpărare autentificat sub nr.1637/29.09.2010, contract de vânzare cumpărare autentificat sub nr.2083/20.07.2007, contract de vânzare cumpărare și constituire uzufruct viager autentificat sub nr.1930/26.08.2005.
Prin serviciul registratură la data de 02.02.2012 reclamanta prin apărător a depus la dosar prin serviciul registratură contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr.722/28.06.2010, încheierea CF 2962.
Prin încheierea din 02.02.2012 instanța a încuviințat cererea de repunere pe rol a cauzei formulată de reclamantă.
La termenul din 23.02.2012 reclamanta prin apărător a depus la dosar cerere de ajutor public judiciar la care a anexat declarație autentificată sub nr.162/25.01.2012, 2 cupoane pensie, 4 chitanțe achitate la primăria Eșelnița, facturi Romtelecom și CEZ, aviz de însoțire primar nr._.
Prin serviciul registratură numitul M. pentru reclamantă a mai depus copie rețetă medicală, bonuri și cupoane pensie.
Prin încheierea din Camera de Consiliu din 01.03.2012 instanța a admis în parte cererea de ajutor public judiciar și s-a dispus reducerea taxei de timbru la suma de 2.000 lei.
Cererea a fost timbrată cu 2000 lei taxă judiciară de timbru, precum și timbru judiciar de 5 lei timbru judiciar.
La termenul din 15.03.2012 instanța a unit excepțiile lipsei calității procesuale pasive a Primăriei Eșelnița și C. L. Eșelnița, excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei și excepția inadmisibilității, acțiunii cu fondul cauzei.
La același termen de judecată au fost încuviințate pentru reclamantă proba cu înscrisuri, proba cu interogatoriul pârâților și proba testimonială cu 2 martori, pentru pârâții E. P. P. și E. A. proba cu înscrisuri și proba cu testimonială cu 2 martori, pentru pârâtul C. A. proba cu înscrisuri și proba cu testimonială cu 2 martori, iar din oficiu efectuarea unei expertize topo, fiind numit expert dl. I. C..
Prin serviciul registratură, la data de 27.03.2012 BCPI Orșova a depus la dosar răspuns la relațiile solicitate.
Tot prin serviciul registratură, la data de 12.04.2012 reclamanta a depus la dosar un set de înscrisuri (filele 152-304 vol.I).
La termenul din 26.04.2012 av. T. P. a depus la dosar un set de înscrisuri (filele 5-40 vol.II).
La termenul din 14.06.2012 instanța a repus în discuție probele și a încuviințat pentru reclamantă proba cu înscrisuri, proba cu interogatoriul pârâților și proba testimonială cu 2 martori, pentru pârâții E. P. P. și E. A. proba cu înscrisuri și proba cu testimonială cu 2 martori, pentru pârâtul C. A. proba cu înscrisuri și proba cu testimonială cu 2 martori, pentru pârâții P. Eșelnița și C. L. Eșelnița proba cu înscrisuri iar din oficiu efectuarea unei expertize topo.
În cauză a fost efectuat și depus raportul de expertiză la data de 25.10.2012 (filele 139-145 vol.II).
În cauză au fost audiați martorii P. V. (fila 147 vol.II), R. C. (fila 18 vol.III), panaeta Z. (fila 48 vol.III), s-a luat interogatoriu pârâtului E. P. P. (fila 148-149 vol.II), pârâților P. și C. Loal Eșelnița (filele 3-5 vol.III).
Prin încheierea din 25.10.2012 s-a dispus atașarea dosarului nr._ la prezenta cauză.
La termenul din 06.12.2012 av. T. a depus la dosar un set de înscrisuri (filele 6-16 vol.III), iar av. B. a depus copii ale chitanțelor privind plata impozitului de către reclamantă (filele 19-28 vol.III).
Prin serviciul registratură, la data de 13.12.2012 BCPI Orșova a depus la dosar răspuns la relațiile solicitate (filele 38-47 vol.III).
Prin sentința civilă 1/03.01.2013 pronunțată de Judecătoria Orșova în dosar nr._ a fost respinsă excepția inadmisibilității acțiunii invocată de pârâții C. L. al comunei Eșelnița și P. Eșelnița, ca nefondată; a fost respinsă excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei A. M. invocată de pârâții C. L. al . Eșelnița, ca nefondată; s-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a Consiliului L. al comunei Eșelnița invocată de pârâții C. L. al . Eșelnița ca nefondată și admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a Primăriei . pârâții C. L. al . Eșelnița; a fost respinsă acțiunea formulată de reclamanta A. M. domiciliată în . în contradictoriu cu pârâta P. Eșelnița ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă; s-a respins acțiunea formulată de reclamanta A. M. în contradictoriu cu pârâții C. L. al comunei Eșelnița, S. S., De C. W., E. P. P., E. A. M., F. D. M., F. F. și C. A. V., ca fiind nefondată; a fost obligată reclamanta A. M. la plata sumei de 2500 lei către pârâtul C. A. V., la 1500 lei către pârâții E. P. P. și E. A. M. și la plata sumei de 1500 lei către pârâții F. D. M. și F. F., cu titlu cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocat.
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut următoarele:
Cu privire la excepția inadmisibilității acțiunii, invocată de pârâții C. L. al . Eșelnița, motivată pe faptul că atâta timp, cât prin cererea de chemare în judecată se solicită anularea unor contracte de vânzare cumpărare încheiate de pârâți, fiind invocate motive care atrag nulitatea relativă a actului, raportat la poziția reclamantei care este terț față de aceste acte juridice, instanța o va respinge pentru următoarele considerente:
Chiar dacă prin cererea introductivă, reclamanta invocă ca motiv de anulare a contractelor dolul ca viciu de consimțământ, cauză de nulitate relativă a actului, nulitate ce poate fi invocată numai de părțile contractante, instanța constată că se invocă și reaua credință a vânzătorilor-cumpărători C. L. al ., De C. W. și E. P. P. căsătorit cu E. A. M., care ar fi avut cunoștință de faptul, că dreptul de proprietate ce a fost transmis prin vânzare, este contestat în instanță, iar suprafața de teren înstrăinată aparținea în realitate reclamantei.
Art. 84 Cod procedură civilă stabilește pentru instanță dreptul, dar și obligația de a da o calificare corectă cererii, însă fără a modifica împrejurările de fapt și de drept pe care reclamantul își întemeiază pretenția.
În virtutea rolului său activ judecătorul are obligația de a stabili corect din punct de vedere juridic temeiul acțiunii raportat la starea de fapt și de drept precizată în acțiune.
Calificând cererea de chemare în judecată, ca pe o acțiune în constatarea nulității absolute a contractelor, întrucât printre motivele pentru care se solicită anularea contractelor, s-a invocat cauza ilicită și fraudarea cumpărătorilor prin vânzarea lucrului altuia, care în anumite situații este sancționată cu nulitate absolut a actului, nulitate ce poate fi invocată chiar și de către un terț instanța apreciază acțiunea ca fiind admisibilă.
Cu privire la excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei A. M., invocată de pârâții C. L. al . Eșelnița, instanța a respins-o apreciind că există identitate între persoana reclamantei și titularul dreptului afirmat.
Observând că unul din motivele invocate vizează constatarea nulității absolute a unor contracte încheiate între pârâți ce privesc o suprafață de teren care se suprapune cu o parte din suprafața de teren proprietatea reclamantei, față de faptul că oricine are interes poate invoca nulitatea absolută a unui act juridic, apreciind că reclamanta are interes în promovarea acțiunii, a respins excepția lipsei calității procesuale active a acesteia.
Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive a Primăriei . de pârâții C. L. al . Eșelnița, prin întâmpinare, instanța a admis-o.
Potrivit art. 21 alin.1 și 2 din Legea 215/2001 „Unitățile administrativ-teritoriale sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridică deplină și patrimoniu propriu. Acestea sunt subiecte juridice de drept fiscal, titulare ale codului de înregistrare fiscală și ale conturilor deschise la unitățile teritoriale de trezorerie, precum și la unitățile bancare. Unitățile administrativ-teritoriale sunt titulare ale drepturilor și obligațiilor ce decurg din contractele privind administrarea bunurilor care aparțin domeniului public și privat în care acestea sunt parte, precum și din raporturile cu alte persoane fizice sau juridice, în condițiile legii. În justiție, unitățile administrativ-teritoriale sunt reprezentate, după caz, de primar sau de președintele consiliului județean”.
Conform art. 77 din Legea nr. 215/2001, primăria comunei, orașului sau municipiului este o structură funcțională cu activitate permanentă, constituită din primarul, viceprimarul, secretarul unității administrativ-teritoriale și aparatul de specialitate al primarului, structură care duce la îndeplinire hotărârile consiliului local și dispozițiile primarului, soluționând problemele curente ale colectivității locale. Prin urmare, primăria nu are personalitate juridică.
Cea care are personalitate juridică, potrivit art. 21 alin. 1 din aceeași lege, este unitatea administrativ-teritorială, în speță . este reprezentată în justiție de primar.
Potrivit art. 35 din Decretul nr. 31/1954 privitor la persoanele fizice și juridice persoana juridică își exercită și își îndeplinește obligațiile prin organele sale, în cazul autorităților administrativ-teritoriale, acestea fiind consiliul local și primarul.
În consecință, primăria fiind doar o structură funcțională, fără calitate procesuală pasivă, neavând capacitatea de a-și asuma drepturi și a îndeplini obligații.
Având în vedere că P. . este conferită legitimitate procesuală nici prin lege nici prin contractul părților, instanța a apreciat că această structură funcțională nu are calitate procesuală pasivă în cauza pendinte, a respins acțiunea formulată în contradictoriu cu aceasta.
Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive a Consiliului . de pârârta prin întâmpinare, instanța a respins-o având în vedere calitatea sa de parte –rescpectiv vânzător la încheierea contractului autentificat sub nr_05 (f. 55 vol I), cu S. S. în calitate de cumpărător al nudei proprietăți și De C. W. în calitate de dobânditor al dreptului de uzufruct viager, având ca obiect suprafața de teren de 1424 mp, teren ce a fost dezmembrat din suprafața de 4.125 mp situat în intravilanul comunei Eșelnița, jud. M., teren cu destinație curți și construcții, calitatea procesuală pasivă fiindu-i conferită prin contract existând identitate între persoana pârâtului și subiectul pasiv dedus judecății în raportul juridic dedus judecății.
Pe fondul cauzei,
Analizând întreg materialul probator administrat în cauză, raportat la apărarea reclamantei, care invocă ca motiv al de nulitate absolută, reaua credință a pârâților C. L. al comunei Eșelnița, S. S., de C. W. și E. P. P. căsătorit cu E. A. M., la încheierea contractelor de vânzare cumpărare: nr. 1380/ 26.08.2005, nr. 2083/20.07.2007 și nr. 722 din 28.07.2010, concretizată prin faptul că aceștia aveau convingerea că obiectul celor trei convenții e reprezentat de bunul altuia, respectiv terenul reclamantei, dat fiind faptul că dreptul de proprietate asupra acestui imobil era contestat în instanță de reclamantă, instanța reține următoarele:
Prin decretul privind exproprierea și trecerea în proprietatea statului a unor imobile, nr. 490/30.11.197, (f.40-46 vol III) a fost expropriată și trecută în proprietatea statului, dându-se în administrare județului M., suprafața de 3135 teren aparținând autorului reclamantei numitul L. N., în scopul realizării lucrărilor hidroenergetice și de navigație „Porțile de F.”.
Prin încheierea CF nr. 1040 din 09.09.2004 (f.47 vol. III) s-a dispus admiterea cererii introduse de P. comunei Eșelnița, privind înscrierea dreptului de proprietate, în baza decretului de expropriere pentru utilitate publică nr. 490/1979 (f.40-46 Vol III) cu privire la imobilul teren „În cot vie”, nr. top 8, Ogradena veche, proprietatea lui L. N., cu titlul de drept expropriere în favoarea C. Eșelnița.
Prin hotărârile Consiliului L. al .,nr. 93, nr. 94 și nr. 95 din 30.06.2006 s-a hotărât vânzarea acestei suprafețe de teren din domeniul privat al comunei.
La data de 26.08.2005 s-a încheiat contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 1930 (f. 55 vol I), între C. L. al comunei Eșelnița, prin reprezentantul său legal primarul comunei în calitate de vânzător și S. S. în calitate de cumpărător al nudei proprietăți și De C. W. în calitate de dobânditor al dreptului de uzufruct viager, având ca obiect suprafața de teren de 1424 mp, teren ce a fost dezmembrat din suprafața de 4.125 mp situat în intravilanul comunei Eșelnița, jud. M., teren cu destinație curți și construcții.
Prin actul de dezmembrare autentificat sub nr.3146/29.11.2006 numiții S. S. în calitate de nud proprietar și De C. W., în calitate de uzufructuar viager a suprafeței de teren de 1424 mp au solicitat dezmembrarea acestei suprafețe, conform documentațiilor plan amplasament și delimitare a corpului de proprietate, fiind dezmembrată în cinci parcele, respectiv: ., cu nr. cadastral 134/2/1, suprafață de 285 mp, ., cu nr. cadastral 134/2/2, suprafață de 285 mp, ., cu nr. cadastral 134/2/3 suprafață de 285 mp,, ., cu nr. cadastral 134/2/4 suprafață de 285 mp, ., cu nr. cadastral 134/2/5 suprafață de 284 mp,
Prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 2083/20.07.2007 (f. 54 vol I) vânzătorii S. S. și De C. W. au înstrăinat cumpărătorului E. P. P. căsătorit cu E. A. M. următoarele suprafețe de teren: teren intravilan, curți construcții, ., în suprafață de 285 mp, înscris în CF fila nr. 218 Eșelnița, cu nr. cadastral 134/2/4, teren intravilan, curți construcții, ., în suprafață de 285 mp, înscris în CF fila nr. 217 Eșelnița, cu nr. cadastral 134/2/3, teren intravilan, curți construcții, ., în suprafață de 285 mp, înscris în CF fila nr. 216 Eșelnița, cu nr. cadastral 134/2/2, teren intravilan, curți construcții, ., în suprafață de 285 mp, înscris în CF fila nr. 215 Eșelnița, cu nr. cadastral 134/2/1, teren intravilan, curți construcții, ., în suprafață de 284 mp, înscris în CF fila nr. 83 Eșelnița, cu nr. cadastral 134/2/5 terenuri ce au fost cumpărate de vânzători în baza contractului nr. 1930/26.08.2005.
La 28.07.2010 s-a încheiat contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 722 ( f.72 vol I), prin care vânzătorii E. P.-P. și E. A.-M. au înstrăinat cumpărătorului F. D.-M. căsătorit cu F. F., dreptul de proprietate asupra imobilului înscris în Cf nr._ Eșelnița (provenită din conversia pe hârtie a CF nr. 215/N, cu nr. cadastral top 134/2/1, reprezentând teren-curți construcții-situat în intravilanul ., în suprafață de 285 mp.
La 28.07.2010 s-a încheiat contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 1637/29.09.2010 , prin care vânzătorii F. D.-M. căsătorit cu F. F. au înstrăinat cumpărătorului C. A. V., dreptul de proprietate asupra imobilului înscris în Cf nr._ Eșelnița (provenită din conversia pe hârtie a CF nr. 215/N, cu nr. cadastral top 134/2/1, reprezentând teren-curți construcții-situat în intravilanul ., în suprafață de 285 mp.
Instanța a constatat că imobilul-teren care a constituit obiectul contractului de vânzare-cumpărarea autentificat sub nr. 1930 din 26.08.2005, de BNP D. O., a fost înscris în cartea funciară nr. 83/N Eșelnița, în favoarea comunei Eșelnița, fiind dobândit în temeiul legii, prin decretul de expropriere. În baza acestui contract, a fost întabulat dreptul de proprietate în favoarea pârâtei S. S..
În baza contractului de vânzare autentificat sub nr. 2083 din 20.07.2007 de BNP D. O., s-a intabulat dreptul de proprietate în favoarea lui E. P. P. căsătorit cu E. A. M..
Imobilul cu nr. cadastral 134/2/1, înscris în CF 215 Eșelnița proprietatea lui E. P. P. căsătorit cu E. A. M.., a fost transcris în cartea funciară în format electronic nr._ Eșelnița, unde s-a intabulat dreptul de proprietate cu titlul de drept cumpărare în favoarea lui F. D. M. căsătorit cu F. F., în baza contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 722 din 28.06.2010 de BNP T. D. E., iar apoi în baza contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 1637 din 29.09.2010 de BNP D. O., s-a intabulat dreptul de proprietate cu titlul de drept cumpărare în favoarea lui C. A. V..
Instanța a constatat că reclamanta s-a adresat în cursul anului 2004 Primăriei Eșelnița, solicitând lămuriri asupra situației terenului „În cot Vie”, cuprins în CF 88/89/467, iar această unitate, prin adresa nr. 3350/26.08.2004 (f. 6 vol III) i-a comunicat că suprafața de teren a fost expropriată prin Decretul 490/1970, din documentația primită de la Arhivele Naționale M. rezultând că pentru terenurile aflate în CF 88/89/467 exproprierea s-a făcut pe toate terenurile cuprinse în CF, părinții reclamantei primind suma de 1.534 lei.
La data de 17.10.2006 reclamanta a formulat la Judecătoria Orșova acțiune în constatare în contradictoriu cu pârâții C. L. al comunei Eșelnița și P. comunei Eșelnița, solicitând să se constate că a dobândit dreptul de proprietate asupra terenului de 1500 mp situat în comunei Eșelnița - zona Ogradena punctul „In cot vie”, prin împlinirea termenului de prescripție achizitivă.
Prin sentința civilă nr. 495/19.09.2007 pronunțată în dosarul nr._ (nr. vechi 1229/2006) al Judecătoriei Orșova, a fost admisă în parte acțiunea, s-a constata că reclamanta A. M. are un drept de proprietate asupra suprafeței de teren de 1399 mp situat în intravilanul comunei Eșelnița pct. „În cot vie” km 17+169 DN 57 Orșova-M. Nouă, teren compus din două parcele:una în suprafață de 718 mp situată la vest de DN 57, având categoria de folosință fânețe, cu vecinătățile Nord-J. V., Est –DN 57, Sud-J. I., Vest-F. A. și a doua parcelă, cu categoria de folosință curți, construcții, în suprafață de 681 mp cu vecini la Nord-J. V., la Sud-J. I., la Est-Dunărea, la Vest-DN 57.
Prin decizia civilă nr. 402/R/14.03.2008 a Tribunalului M. a fost admis recursul formulat de pârâtele C. L. Eșelnița și P. comunei Eșelnița., casată parțial sentința nr. 495/2007 cu privire la petitul cererii având ca obiect constatarea dreptului de proprietate pentru suprafața de 681 mp situată sub DN 57, cauza fiind trimisă spre rejudecare pentru acest petit.
Prin sentința civilă nr. 407/16.06.2009 pronunțată în rejudecarea cauzei a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților P. Z. și E. P. P. și respinsă acțiunea în constatare a reclamantei.
Prin decizia nr. 57/R/21.01.2010 a Tribunalului M. a fost admis recursul reclamantei A. M., modificată parțial sentința în sensul că a fost admisă acțiunea în constatare în contradictoriu cu P. Eșelnița și C. L. Eșelnița. S-a constatat că reclamanta a dobândit prin uzucapiune dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de 681 mp curți și construcții cu vecinii: la Nord-J. V., la Sud-J. I., la Est-Dunărea, la Vest-DN 57.
Din cuprinsul raportului de expertiză întocmit în cauză de expertul judiciar specialitatea topografie, cadastru și geodezie I. C. (f. 140-143 vol II) reiese că suprafața de 681 mp ce face obiectul decizie civile nr. 57/R/21.01.2010, a Tribunalului M. se suprapune cu terenul pârâtului C. A. având nr. cadastral 134/2/1 pe o suprafață de 58 mp și cu terenurile aparținând pârâtului E. P. P. având nr. cadastrale 134/2/2 și 134/2/3 pe suprafața de 525 mp.
Vânzarea bunului altuia constituie, în principiu, o operație juridică valabilă, cu excepția cazului în care părțile contractante cunosc faptul că bunul ce constituie obiect al vânzării nu este proprietatea vânzătorului și urmăresc fraudarea drepturilor adevăratului proprietar. În această situație nulitatea absolută se impune în baza principiului „frauda corupe totul”, considerându-se că părțile urmăresc un scop ilicit, fiind incidente dispozițiile art. 966-968 Cod civil. per a contrario, atunci când nu se dovedește reaua credință a cumpărătorului, adevăratul proprietar al bunului vândut nu poate cere nulitatea absolută a vânzării.
Pentru a se constata nulitatea absolută a vânzării este necesar să se facă dovada, în condițiile art. 1169 Cod civil, că, cumpărătorul cunoștea sau putea să cunoască situația juridică a imobilului, că acesta a fost de rea credință la data cumpărării, respectiv că părțile au încheiat contractul în cunoștință de cauză, știind că bunul vândut aparține altei persoane, deoarece în aceste condiții vânzarea reprezintă o operație speculativă, având o cauză ilicită. Pentru anularea actului juridic este necesară participarea cumpărătorului la fraudă, nefiind suficient ca doar vânzătorul să fie de rea credință.
Potrivit principiului „B. fides presumitur”, buna credință a părților contractante se prezumă, cel care invocă reaua credință a părților contractante are obligația să o dovedească., iar buna credință a părților se analizează în raport cu data încheierii contractului a cărui anulare se cere.
Raportat la faptul că la data încheierii contractului de vânzare cumpărare nr. nr. 1930, din 26.08.2005, de către BNP D. O., vânzătorul se afla în posesia unui titlu de proprietate, dreptul său fiind intabulat în cartea funciară, faptul că reclamanta a solicitat Primăriei comunei Eșelnița, în anul 2004 relații în legătură cu suprafața de tern ce a făcut obiectul vânzării, sau a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate în baza Legii 274/2005, cerere ce a fost respinsă de către C.L.F.F. Orșova, nu este de natură să creeze convingerea că vânzătorul sau cumpărătorii au fost de rea credință la momentul încheierii contractului.
Faptul că reclamanta a chemat în judecată pârâtele C. L. al . . an de la încheiere contractului nr. 1930/2005, fiindu-i recunoscut printr-o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă la data de 21.01.2010 dreptul de proprietate asupra suprafeței ce a fost înstrăinată în mod succesiv, nu denotă reaua credință a vânzătorilor care au contractat cu convingerea că sunt proprietarii imobilului, dar nici a cumpărătorilor. În aceeași ordine de idei, instanța apreciază că procedând la dezmembrarea imobilului după achiziționare de către S. S. - nudul proprietar și De C. W. - uzufructuar viager a suprafeței de teren de 1424 mp, aceștia au acționat în baza titlului prin care le-a fost transmisă nuda proprietate și respectiv dreptul de uzufruct viager.
Chiar dacă dezmembrarea terenului s-a efectuat la 29.11.2006, după promovarea acțiunii în constatare de către reclamantă, la 17.10.2006, atâta timp cât pârâții S. S., De Cammilis W. nu au fost părți în această cauză, iar litigiul nu a fost notat la cartea funciară, nu se poate reține că aceștia aveau cunoștință despre contestarea dreptului lor în instanță.
Față de apărarea reclamantei care invocă faptul că P., fără reținere, a emis certificate fiscale, cunoscând că pe rolul Judecătoriei se judecă litigiul promovat de aceasta, nu are relevanță întrucât notarul public, la încheierea contractelor de vânzare cumpărare, a luat act de aceste documente care nu au fost contestate de nimeni, acesta neavând competența să verifice veridicitatea actelor, iar existența unui litigiu nu împiedică autoritatea publică să emită certificate fiscale.
Nu există nici o dovadă a relei credințe, a pârâților cumpărători E. P. P. si E. A. M. și vânzători S. S. și De C. W., la momentul încheierii contractului de vânzare, autentificat sub nr. 2083/20.07.2007, a suprafețelor de teren provenite din dezmembrare, întrucât vânzarea a avut la bază titlul de proprietate al vânzătorilor, înscris în cartea funciară, iar la data vânzării, respectiv 20.07.2007, deșii litigiul reclamantei era pe rolul Judecătoriei Orșova, părțile contractante nu erau părți în această cauză. Inițial reclamanta a formulat acțiunea în constarea ce a făcut obiectul dosarului nr._, în contradictoriu doar cu pârâtele C. L. al comunei Eșelnița și P. Eșelnița, iar abia la rejudecarea cauzei la 13.11.2008 (după înstrăinarea imobilului cumpărătorilor E.), pârâtele au solicitat introducerea în cauză a numiților P. Z. și E. P. P., ca fiind proprietarul și respectiv concesionarul terenului ce face obiectul prezentului litigiu.
Față de faptul că, prin sentința civilă nr. 407/16.06.2009 a Judecătoriei Orșova, pronunțată în rejudecare, instanța de fond a admis excepția lipsei calității procesuale a pârâtului E. P. P., reținând că nu există identitate între terenul pentru care reclamanta solicită constatarea dreptului de proprietate și terenul deținut de pârâtul E. P. P., dispoziție menținută și de instanța de recurs, instanța apreciază că față de aceasta, pârâtul avea toate motivele să înstrăineze imobilul în suprafața de 285 mp nr. top 134/2/1 către pârâtul F. D. la 28.07.2010 și că în nici un caz nu poate fi reținută reaua credință a părților contractante.
Apreciind că reclamanta nu a dovedit reaua credință a pârâților C. L. al . P. și E. A. M. la încheierea contractelor S. S. și De C. W. la încheierea contractelor de vânzare cumpărare, nu se poate reține că aceste au fost încheiat în frauda adevăratului proprietar și nici că au o cauză ilicită, motiv pentru care nu va anula contractele.
Nefiind anulate a aceste contracte, nu se pot anula nici acele juridice subseccvente acestora, respectiv contractele nr. încheiate cu cumpărătorii de bună-credință F. D., F. F. și C. A. V., urmând a respinge acțiunea ca nefondată.
Obligația de garanție a vânzătorului contra evicțiunii există numai față de cumpărător, dar și față de subdobânditori. Garanția contra evicțiunii rezultând dintr-un fapt personal se referă la orice fapt sau act-anterior vânzării, dar tăinuit față de cumpărător, neprevăzut în contract, săvârșit de vânzător, de natură să-l tulbure pe cumpărător. În cazul tulburărilor din partea vânzătorului, cumpărătorul se poate apăra prin invocare excepției de garanție contra evicțiunii.
Dacă tulburarea provine din parte unei terțe persoane, vânzătorul are obligația să-l apere pe cumpărător.
Raportat la faptul că excepția garanției contra evicțiuni este un mijloc de probă pus la îndemâna cumpărătorului pentru a-l apăra împotriva unei tulburări din partea vânzătorului sau a unui terț, reclamanta în calitatea sa de terț față de contractele ce fac obiectul cauzei pendinte nu poate invoca excepția garanției contra evicțiuni.
Având în vedere că cererea de chemare în judecată a fost calificată de instanță ca o acțiune în constarea nulității absolute a contractelor, față de faptul că au fost invocate de reclamată și motive de nulitate care atrag ca sancțiune nulitatea relativă a actelor, motive ce pot fi invocate doar de părțile contractante, raportat la faptul că acesta este terț față de aceste acte juridice, instanța nu le-a cercetat.
Potrivit art. 19 alin. 1 și 2 din O.U.G. 51/2008 „Dacă partea care a beneficiat de ajutor public cade în pretenții, cheltuielile procesuale avansate de stat rămân în sarcina acestuia. Instanța poete dispune însă,odată cu soluționarea cauzei,obligarea părții care a beneficiat de ajutor public judiciar la restituirea, în tot sau în parte, a cheltuielilor avansate de stat, dacă prin comportamentul nediligent avut în timpul procesului a cauzat pierderea procesului ori dacă prin hotărârea judecătorească s-a constatat că acțiunea a fost exercitată abuziv”.
Instanța a constatat că prin încheiere din data de 02.02.2012 instanța a stabilit taxa de timbru în cuantum de 4435,90 lei și timbru judiciar de 5 lei, în sarcina reclamantei sub sancțiunea anulării cererii. La data de 23.02.2012 reclamanta a depus la dosar cerere de ajutor public judiciar, prin care a solicitat scutirea de la plata taxei de timbru în cuantum de 4435,90 lei și timbru judiciar de 5 lei.
Prin încheierea din Camera de Consiliu din data de 01.03.2012 a fost admisă în parte cererea de ajutor public judiciar și redusă taxa de timbru la suma de 2.000 lei urmând a fi achitată de reclamantă. Instanța a constatat că taxa de timbru, în cuantum de 2000 lei, a fost achitată la 15.03.2012.
Având în vedere dispozițiile legale mai sus enunțate, raportat la faptul că reclamanta a căzut în pretenții, apreciind că aceasta nu a manifestat un comportament nediligent în timpul procesului care să fi cauzat pierderea procesului și nici nu a exercitat abuziv acțiunea, cheltuielile procesuale în cuantum de 2435,90 lei, reprezentând taxă de timbru, pentru care reclamanta A. M. a beneficiat de ajutor public judiciar au rămas în sarcina statului.
Potrivit art. 274 alin. 1 Cod pr. civilă, constatând culpa procesuală a reclamantei, a fiost obligată aceasta la plata sumei de 2500 lei, către pârâtul C. A. V., cu titlu cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocat, la plata sumei de 1500 lei către pârâții E. P. P. și E. A. M., cu titlu cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocat și la sumei de 1500 lei către pârâții F. D. M. și F. F., cu titlu cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocat.
Împotriva hotărârii mai sus menționate a declarat recurs recurenta A. M., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
A motivat că, contractul de vânzare-cumpărare nr,1930/26.08.2005 este nul absolut întrucât lipsea condițiile de fond ale acestui act juridic și anume obiectul contractului, că dreptul de proprietate pentru suprafața de 1424 mp. Ce face obiectul contractului aparține Statului Român ,C. L. al comunei Eșelnița, având obligativitatea pentru a dobândi dreptul de proprietate, să emisă o decizie, lucru pe care nu l-a făcut.
A arătat că nici apărarea Primăriei comunei Eșelnița și a Consiliului local, care susține că au obținut dreptul de proprietate și în baza Legii 18/1991 nu numai în baza decretului de expropriere nr.490/1970 nu este reală, neexistând nici un înscris din care să reiasă că și-au reconstituit dreptul de proprietate în baza Legii 18/1991.
În condițiile în care instanța de recurs va aprecia că actul încheiat la 26.08.2005 nu este lovit de nulitate absolută, recurenta a invocat în subsidiar evicțiunea acestui contract și a celor subsecvente. Evicțiunea privind contractul de vânzare-cumpărare încheiat la 26.08.2005 constă în faptul că vânzătorul adică C. local al comunei Eșelnița avea cunoștință despre existența unei terțe persoane, reclamanta care dorea să redobândească dreptul de proprietate asupra acestui teren încă înainte de a încheierea contractul de vânzare-cumpărare nr.1930/2005.
A considerat întrunite cerințele și normele legale privind evicțiunea, în sensul că dacă nu se încheia contractul de vânzare-cumpărare nr.1930/2005 nu mai existau nici celelalte contracte subsecvente.
În privința contractului de vânzare-cumpărare ce a avut ca obiect suprafața de teren de 681 mp. pentru care i s-a constatat dreptul de proprietate prin prescripție achizitivă a susținut că, contractul 772/28.06.2010 este lovit de evicțiune, că pârâtul E. P. P. a încheiat contractul de vânzare-cumpărare cu pârâtul F.,având cunoștință despre existența dreptului său de proprietate asupra terenului ce a făcut obiectul acestui contract.
A solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței și pe fond admiterea acțiunii.
Intimatul C. A. V. a depus întâmpinare, solicitând respingerea recursului.
Intimata P. Eșelnița și C. L. Eșelnița au formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului.
Examinând hotărârea recurată prin prisma motivelor invocate și din oficiu potrivit disp. art.3041 C.pr. civ., se constată următoarele:
Motivele de recurs, nu reprezintă critici aduse hotărârii atacate sau motivării făcute de prima instanță, ci reprezintă în mare măsură starea de fapt, insistând asupra motivului nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare nr.1930/2005, contract încheiat de o persoană ce nu deține drept de proprietate, dar și evicțiunea acestui contract de vânzare-cumpărare precum și a actelor subsecvente.
Față de motivele invocate care se circumscriu aceluiași scop, instanța le va analiza în mod unitar și va răspunde tuturor printr-un considerent comun.
Prima instanță a reținut corect starea de fapt în cauză și a făcut o corectă apreciere a probelor.
Din examinarea întregului material probator administrat în cauză, rezultă că suprafața de 3135 mp. teren aparținând autorului reclamantei L. N. a fost expropriat prin decretul de expropriere nr.490/30.11.1970 în vederea realizării lucrărilor hidroenergetice și de Navigație ” Porțile de F.” .
Prin încheierea CF 1040 din 09.09.2004, s-a dispus admiterea cererii introduse de P. comunei Eșelnița privind înscrierea dreptului de proprietate în baza decretului de expropriere pentru utilitate publică nr.490/1979 cu privire la terenul „ în cot vie” nu to 8 Ogradena veche, proprietatea autorului recurentei reclamante cu titlu expropriere în favoarea comunei Eșelnița.
Prin hotărârile Consiliului L. al comunei Eșelnița nr. 92,93,94,95 din 30.06.2006 s-a hotărât vânzarea acestei suprafețe de teren din domeniul privat al comunei .
S-a încheiat la 26.08.2005 contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.1930 între Consiliului L. al comunei Eșelnița prin reprezentantul său legal primarul comunei în calitate de vânzător și S. S. în calitate de cumpărător al nudei proprietăți și De C. W. în calitate de dobânditor al dreptului de uzufruct viager, având ca obiect suprafața de 1424 mp. teren dezmembrat din suprafața din 125 mp. situat în intravilanul comunei Eșelnița.
După dezmembrarea acestei suprafețe solicitată de S. S.-nud proprietar și De C. W.-uzufructuar viager, aceștia au înstrăinat cumpărătorului E. P. P. căsătorit cu E. A. M. mai multe suprafețe de teren, intravilan în suprafață de 285 mp.,înscris în CF fila 218 Eșelnița, 285 mp. înscris în CF 217, teren intravilan curți construcții în suprafață de 285 mp .înscris în CF. nr.216 Eșelnița, suprafață de 285 mp .înscris în CF.215 Eșelnița, suprafața de 284 înscris în CF nr.83 Eșelnița, terenuri ce au fost cumpărare de vânzători în baza contractului 1930/26.08.2005.
La 28.07.2010 s-a încheiat contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.722 prin care vânzătorii E. P. P. și E. A. M. au înstrăinat cumpărătorului F. D. M. căsătorit cu F. F. dreptul de proprietate asupra imobilului înscris în CF_ Eșelnița în suprafață de 285 mp.
La 28.07.2010 s-a încheiat de asemenea contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.1637/29.09.2010 prin care vânzătorii F. D. M. căsătorit cu F. F. au înstrăinat cumpărătorului C. A. V. dreptul de proprietate asupra imobilului înscris în CF nr._ Eșelnița în suprafață de 285 mp.
Prin sentința 495/19.09.2007 pronunțată în dosar_/2006 a Judecătoriei Orșova a fost admisă în parte acțiunea și s-a constatat că reclamanta A. M. are un drept de proprietate asupra suprafeței de 1399 mp. situată în Eșelnița, punctul „ În cot vie ”, teren compus din două parcele în suprafață de 718 mp. fânețe și 681 m.p. curți-construcții.
După casarea sentinței 495/19.09.2007 de către tribunalul M., în rejudecare a fost admisă acțiunea reclamantei și s-a constatat că reclamanta a dobândit prin uzucapiune dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de 681 mp. curți-construcții cu vecinii: N-J. V., Sud-J. I., E-Dunărea, V-DN57.
Potrivit raportului de expertiză întocmit în cauză de către expertul I. C., suprafața de 681 mp ce face obiectul deciziei civile 57/R/21.01.2010 a Tribunalului M. se suprapune cu terenul pârâtului C. A., având nr. cadastral B4/2/1, pe o suprafață de 58 mp. și cu terenurile aparținând pârâtului E. P. P. pe suprafața de 525 mp.
Motivele invocate în recurs legat de invocarea nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare nr.1930/2005pentru existența cauzei ilicite nu pot fi reținute.
La data încheierii contractului de vânzare-cumpărare nr.1930/2005,vânzătorul se afla în posesia unui titlu de proprietate, dreptul său fiind intabulat în cartea funciară.
Faptul că reclamanta a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate în baza Legii 247/2005, cerere respinsă sau obținerea hotărârii judecătorești nr.57/R/2010 a Tribunalului M. prin care se recunoaște că a uzucapat suprafața de 681 mp nu pot conduce la convingerea că vânzătorii sau cumpărătorii au fost de rea credință. Mai mult, pe toată durata proceselor purtate cu P. Eșelnița pentru terenul în cauză, reclamanta recurentă nu a notat litigiile în Cf, astfel încât cumpărătorii au fost convinși că, cumpără de la adevăratul proprietar.
În consecință, nefiind dovedită reaua credință a pârâților în mod corect prima instanță a reținut că, contractele nu au fost încheiate în frauda adevărului proprietar și nici că au o cauză ilicită.
Cât privește cel de-al doilea motiv de recurs-evicțiunea în mod corect prima instanță a reținut că excepția garanției contra evicțiunii este un mijloc de probă pus la îndemâna cumpărătorului pentru a-l apăra împotriva unei tulburări din partea vânzătorului sau a unui terț, reclamanta în calitatea sa de terț față de contractele a căror anulare se cere nu poate invoca această excepție.
Pentru considerentele expuse și apreciind că în cauză s-a pronunțat o hotărâre legală și temeinică, recursul urmează să fie respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefundat recursul formulat de reclamanta A. M., împotriva sentinței civile nr.1 din 03.01.2013 pronunțată de Judecătoria Orșova, intimați fiind pârâții P. C. Eșelnița, C. L. al C. Eșelnița, S. S., De C. W., E. P. P., E. A. M., F. D. M., F. F. și C. A. V., având ca obiect anulare.
Obligă recurenta la plata către intimatul C. A. a sumei de 1000 lei cheltuieli de judecată, către E. P. P. 2000 lei cheltuieli de judecată și către F. D. M. 2000 lei cu același titlu.
Cheltuielile judiciare avansate de stat în cuantum de 3653,5 lei rămân în sarcina acestuia.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 23 Septembrie 2013
Președinte, C. Z. | Judecător, L. B. | Judecător, F. M. |
Grefier, D. D. |
Redactat. B.L./ 10. 10.2013
Tehnoredactat D.D. /ex.2/ pag.11
Jud. fond C. O.
Cod operator 2626
← Pretenţii. Sentința nr. 147/2013. Tribunalul MEHEDINŢI | Autorizarea executării obligaţiei de a face. Art. 580 ind.2... → |
---|