Obligaţie de a face. Sentința nr. 2657/2013. Tribunalul MEHEDINŢI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2657/2013 pronunțată de Tribunalul MEHEDINŢI la data de 03-09-2013 în dosarul nr. 17638/225/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 850/R
Ședința publică de la 03 Septembrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. P.
Judecător V. N.
Judecător A. B.
Grefier D. A. D.
Pe rol judecarea recursului civil formulat de reclamanta recurentă S. M. împotriva sentinței civile nr.2657/04.06.2013 pronunțată de Judecătoria Drobeta Turnu Severin intimați fiind C. S.- decedat, C. M., P. I. BÎRZII PRIN PRIMAR, E. S. ȘI STREHAIEI, I. C., C. D., având ca obiect obligație de a face .
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurenta reclamantă S. M. personal și intimații pârâți I. C. și C. D. personal, lipsă fiind intimații pârâți Primăria I. Bîrzii prin Primar și E. S. și Strehaiei.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier de ședință, după care, s-a luat act că la dosar prin serviciul registratură a fost depusă din partea recurentei reclamante cerere de renunțare la recurs, iar din partea intimatei pârâte E. S. și Strehaiei a fost depusă întâmpinare.
Instanța pune în vedere recurentei reclamante S. M. să achite taxa de timbru în valoare de 41,5 lei și timbru judiciar în valoare de 1,5 lei.
Recurenta reclamantă a arătat că nu înțelege să mai timbreze recursul cu taxa de timbru întrucât dorește să renunțe la recurs.
Instanța a rămas în pronunțare asupra excepției netimbrării recursului.
TRIBUNALUL
Asupra recursului civil de față;
La data de 29.11.2012, a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Drobeta Turnu Severin sub nr. _ , acțiunea civilă având ca obiect obligația de a face formulată de către reclamanta S. M. împotriva pârâților C. S., C. M., Primăria I. Bîrzii prin Primar și E. S. și Strehaiei, prin care a solicitat obligarea acestora, să demoleze cavoul edificat în cimitirul satului Puținei, . de locul de veci al reclamantei, sau să fie autorizată să îl demoleze pe cheltuiala pârâților, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii, a arătat că în anul 2011, pârâții C. S. și C. M., au construit un cavou suprateran gen capelă, alături de locul său de veci. Acest cavoul nu corespunde normelor prevăzute de legislația în vigoare în materie și îi obturează accesul, la locul său de veci.
Astfel spus, prin modalitatea în care a fost construit, plus gardul împrejmuitor, nu mai poate ajunge la locul său de veci, decât dacă trece peste locurile de veci din jurul său.
Mai arată că, cimitirul se află în domeniul public al pârâtei Primăria Comunei I. Bîrzii și în administrația Episcopiei S. și Strehaiei.
Reclamanta, s-a adresat în nenumărate rânduri Primarului comunei I. Bîrzii căruia i-a solicitat să-i oblige pe pârâții C. S. și C. M. să intre în legalitate cu construcția. În același timp, s-a adresat și Episcopiei S. și Strehaiei, solicitându-i să ia măsurile ce se impun .
În acest sens, în data de 10.01.2012, o comisie a acesteia plus un reprezentant al Primăriei s-au deplasat la fața locului întocmind un proces verbal prin care le impunea pârâților care au construit fără aprobarea Parohiei și fără autorizație de construire pe un teren care nici măcar nu a fost cesionat, să intre în legalitate.
Mai mult decât atât, E. S. și Strehaiei, îi comunica prin adresa nr. 3708/17.09.2010 faptul că „…. Sunt interzise cu desăvârșire construirea de cavouri supraterane gen capelă indiferent de materialul din care sunt construite acestea”.
Reclamanta și-a întemeiat acțiunea pe disp. art._ C Civ.
La termenul de judecată din 09.01.2013 s-a depus la dosarul cauzei de către pârâta E. S. Și Strehaiei întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesual pasive, solicitat respingerea acțiunii ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
A precizat că E. S. și Strehaiei a încercat să aplaneze conflictul dintre S. M. și pârâții C. S. și C. M.. În acest sens, în data de 10.01.2012, E. S. Și Strehaiei a răspuns sesizării făcute de reclamanta S. M. și a fost încheiat un proces verbal din care rezultă că pârâții C. S. și C. M., au realizat cavoul fără autorizație de construcție, fără a fi cesionat terenul respectiv în cadrul cimitirului parohial al satului Puținei și fără a avea aprobare din partea Parohiei Puținei.
Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive, a arătat că E. S. și Strehaiei, este unitate de cult legal constituită în cadrul Bisericii Ortodoxe Române,conform Lg. 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor și Statutului pentru organizarea și funcționarea Bisericii Ortodoxe Române, recunoscut prin HG 53/2008.
Mai precizează că între E. S. și Strehaiei și titularul dreptului de proprietate asupra cimitirului satului Puținei – . Local al comunei I. Bîrzii ori Primăria /Primarul comunei I. Bîrzii, nu există nici un acord, convenție, contract s.a, prin care să se stabilească administrarea acestui cimitir de către E. S. și Strehaiei sau vreo altă obligație în legătură cu acest cimitir.
Deși reclamanta susține că s-a adresat Primăriei comunei I. Bîrzii pentru obligarea pârâților „să intre în legalitate cu construcția în discuție”, ulterior pretinde Episcopiei S. și Strehaei”să ia măsurile ce se impun în vederea intrării în legalitate cu construcția respectivă.
Ori, E. S. și Strehaiei nu poate avea alte drepturi și obligații decât cele prevăzute de Statutul pentru organizarea și funcționarea Bisericii Ortodoxe Române, iar între acestea nu se regăsesc cele privind „restabilirea legalității privind construcțiile funerare”.
Potrivit Lg. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, aceste atribuții revin autorităților și instituțiilor publice identificate de acest act normativ.
De asemenea, pârâții C. S. și C. M., au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
Au arătat că, inițial au avut repartizat un loc de veci undeva spre interiorul cimitirului, loc pe care l-a ocupat fără acordul lor, o rudă apropiată a reclamantei.
În aceste condiții, primăria a luat hotărârea de a mări perimetrul cimitirului și astfel pârâții au primit un alt loc de veci la marginea cimitirului, chiar pe colț.
În zona respectivă, pârâții au construit pentru familia lor un cavou cu mai multe locuri iar deasupra au ridicat un acoperiș închis pe laterale pentru a proteja cavoul și monumentul funerar propriu – zis, nefiind vorba de o capelă.
Mai precizează că,locul de veci nu a fost pus la dispoziția pârâților pentru 7 ani adică temporar ci pentru rudele lor care îi succed până la gradul IV.
De asemenea, învederează că nu au obturat calea de acces către mormântul reclamantei, aceasta având posibilitatea ca intrând pe poartă, să meargă drept în față, pe alee până la mormântul familiei sale, lățimea aleii fiind mai mare de 50 cm. Chiar dacă ar vrea să ocolească pe lângă locul lor de veci, lățimea spațiului destinat circulației printre morminte este mai mare de 50 cm. Nu există gard împrejmuitor în jurul locului de veci, deci nici un motiv ca reclamanta să solicite demolarea cavoului sau a construcției de deasupra cavoului propriu zis.
La data de 08.02.2013, pârâta Primăria Comunei izvorul Bîrzii prin Primar a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii ca fiind introdusă de o persoană fără calitate, admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Primăria comunei I. Bîrzii, iar pe fondul cauzei, respingerea acțiunii reclamantei ca fiind neîntemeiată.
A arătat că, reclamanta, nu a depus înscrisuri doveditoare prin care să dovedească calitatea de concesionar și modalitatea în care și-a ridicat cavoul despre care face vorbire că i se aduce atingere prin cavoul edificat de pârâți .
Cimitirele parohiale, nu sunt proprietatea Primăriei Comunei I. Bîrzii ci sunt proprietatea parohiei, fiind administrate de preotul paroh și consiliul parohial. Aceștia sunt datori să se îngrijească de buna administrare și supraveghere a oricăror lucrări care se efectuează în incinta acestora, potrivit prevederilor Statutului B., recunoscut prin HG 53/2008, chiar dacă potrivit Anexei 39 la HG 29/27.10.1999, cimitirele parohiale fac parte din domeniul public al comunei.
Cu alte cuvinte, deși cavoul pârâților este construit pe domeniul public al comunei, nu intră în atribuțiile Primăriei Comunei I. Bîrzii lucrările de administrare și supraveghere a oricăror lucrări care se efectuează în incinta cimitirelor umane și în sarcina preotului paroh și a consiliului parohial.
Mai mult, potrivit art. 11 alin. 1 lit. i din Lg.50/1991, lucrările de construcții subterane și supraterane, se pot executa fără autorizație de construire dar cu avizul administrației cimitirului.
Au fost invocate disp. art. 115-118 C., HG 53/2008, HG 29/1999.
La data de 11.02.2013 a decedat pârâtul C. S. și au fost introduși în cauză moștenitorii acestuia I. C. și C. D..
A fost administrată proba cu înscrisuri, scop în care s-au depus la dosar: adresa nr. 3198/2012 emisă de Primăria I. Bîrzii, cererea adresată Primarului Comunei I. Bîrzii, adresa nr. 1357/2012 emisă de E. S. și Strehaiei, cererea adresată Episcopiei S., procesul verbal încheiat la 10.01.2012, adresa nr. 1223/E209/17.09.2010 emisă de E. S. și Strehaiei, inventarul bunurilor care aparțin domeniului public al comunei I. Bîrzii, extras din Lg. 489/2006 și Statutul pentru organizarea și funcționarea Bisericii Ortodoxe Române, adresa nr. 1908/83 din 20.11.2012 emisă de Inspectoratul de Stat în Construcții, adresa nr. 664/2013 emisă de Primăria . nr. 5102/2013 emisă de Primăria Dr.Tr.S., proba testimonială cu martorii B. C., M. L. și proba cu expertiză tehnică judiciară de către efectuată de către expertul Cuguț V..
Potrivit art.137 alin.1 cpr.civ instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum și asupra celor de fond care fac de prisos, în totul sau în parte, cercetarea în fond a pricinii.
Cu privire la excepția lipsei calității procesual pasive a pârâtei E. S. ȘI SREHAIEI și Primăriei . și peremptorie ,în temeiul art. 112 C.p.c., instanța apreciază că, odată cu formularea cererii de chemare în judecată, reclamanta are obligația de a justifica atât propria sa calitate procesuală, cât și calitatea procesuală pasivă a pârâților, prin aceasta înțelegând identitatea dintre persoana reclamantei și titularul dreptului dedus judecății, precum și existența unei identități între persoana pârâților și subiecții pasivi al raportului juridic de drept substanțial.
Judecătoria Drobeta Turnu Severin prin sentința supusă recursului a admis excepția lipsei calității procesual pasive a pârâtei E. S. ȘI SREHAIEI, cu sediul în Dr.Tr.S., ..6,jud.M..
A fost respinsă acțiunea acțiunea formulată de reclamantă împotriva pârâtei E. S. ȘI SREHAIEI, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesual pasivă.
A fost respinsă acțiunea acțiunea formulată de reclamanta S. M., domiciliată în . Bîrzii, jud.M., împotriva pârâților C. M. I. C. și C. D. cu același domiciliu și Primăria I. Bîrzii prin Primar.
A fost obligată reclamanta reclamanta să plătească pârâților C. M., I. C. și C. D. 500 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această soluție instanța de fond a reținut că,cimitirul . parte din domeniul public al comunei I. Bîrzii(f.11-12 anexa 39 la HG 29/_ și nu se află în administrarea Episcopiei S. Și Strehaiei, astfel că doar Primăria Comunei I. Bîrzii are calitate procesual pasivă în prezenta cauză, nu și E. S. Și Strehaiei. Potrivit art.186-187 din HG 53/2008 numai cimitirele parohiale sunt proprietatea parohiei și sunt administrate de Consiliul parohial, Consiliul mânăstiresc sau protopopiat, sub controlul periodic al Centrului eparhial, nu și cimitirele publice, cum este în cazul de față.
Pe fondul cauzei, coroborând depozițiile martorilor B. C., M. L. cu raportul de expertiză efectuat în cauză, instanța reține că în cimitirul ortodox din satul Puținei . are un cavou de cca 3x3 m, placat cu marmură, amplasat pe linia a- 2 a de locuri de veci, la 5 m față de drumul sătesc .Pârâții C. S., C. M. au edificat o capelă din zidărie cu acoperiș de lemn și învelitoare din tablă, în partea dreaptă a locului de veci al reclamantei, dar pe linia 1, la o distanță de 1,5 m față de drum.
Apreciind că această construcție a pârâților, îi cauzează prejudicii,respectiv, îi obturează accesul la locul său de veci ,reclamanta, a solicitat ca pârâții, C. M.,I. C. și C. D. să fie obligați să demoleze cavoul edificat în cimitirul satului Puținei,. de locul de veci al reclamantei, sau să fie autorizată să îl demoleze pe cheltuiala pârâților.
Art. 1076 și 1077 din Codul civil prevăd că, creditorul poate cere a se distruge ceea ce s-a făcut, călcându-se obligația de a nu face și poate cere a fi autorizat a distruge el însuși, cu cheltuiala debitorului, afară de dezdăunări și, nefiind îndeplinită obligația de a face, creditorul poate asemenea să fie autorizat a o aduce el la îndeplinire, cu cheltuiala debitorului.
Dreptul de proprietate are, prin definiție, caracter absolut, cu alte cuvinte titularul său este îndreptățit să beneficieze de toate foloasele proprietății, să se bucure de întreaga utilitate pe care i-o oferă aceasta și să efectueze toate actele juridice corespunzătoare propriilor interese fără a avea nevoie de concursul altor persoane, iar proprietarul este în măsură să pretindă tuturor să-i respecte dreptul.
De asemenea, dreptul de proprietate este exclusiv, titularul său putând exercita singur toate atributele dreptului în discuție, cu excluderea oricăror altor persoane. Proprietarul este singurul în măsură să exercite toate prerogativele pe care i le conferă dreptul de proprietate.
Unul dintre atributele dreptului de proprietate este dreptul de a dispune de lucru, fie prin înstrăinare, fie prin consumare (jus abutendi). Astfel, titularul dreptului de proprietate are dreptul de a dispune de bunul respectiv atât din punct de vedere juridic (prin înstrăinare), cât și din punct de vedere material (prin demolare, totală sau parțială, modificarea structurii sau destinației, extindere etc).
Ori, din probele administrate în cauză rezultă că, prin construirea cavoului de către pârâți nu este afectat accesul reclamantei la locul său de veci . Din raportul de expertiză întocmit în cauză și la care părțile nu au formulat obiecțiuni, rezultă că, între cele două locuri de veci există o alee betonată cu lățimea de 1 m, care permite accesul din drum spre cavoul reclamantei .
Cu privire la susținerea reclamantei conform căreia construcția pârâților este edificată fără autorizație, există norme speciale, prevăzute de Legea nr.50/1991.
Acest act normativ stabilește regimul juridic al autorizării construcțiilor, impunând deopotrivă pentru persoanele fizice și juridice, în calitatea lor de constructori, anumite obligații și, în același timp, impunând autorității administrative atribuții de control pentru respectarea disciplinei în construcții.
Dispozițiile art. 2 și 3 din Legea nr.50/ 1991, prevăd obligativitatea executării unor lucrări de construcții numai pe bază de autorizație iar, în conformitate cu art. 28 din lege, odată cu aplicarea amenzii pentru sancțiunile constatate ca urmare a construirii fără autorizație se dispune oprirea executării lucrării sau desființarea lucrării executate.
Potrivit art. 30 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării construcțiilor și unele măsuri pentru realizarea locuințelor, ”În cazul în care persoanele sancționate contravențional nu s-au conformat în termen dispozițiilor din procesul verbal de contravenție, primăriile vor sesiza instanța judecătorească pentru a dispune, după caz; (…), desființarea construcțiilor, când acestea au fost executate fără autorizație (…)”.
Din cele ce preced rezultă neîndoielnic că, acțiunea în justiție având ca obiect obligarea la demolarea construcțiilor executate fără autorizație are un regim special pentru ca, instanța poate impune obligația demolării ori autoriza autoritatea administrativă să demoleze construcția în caz de neîndeplinire a obligațiilor impuse numai după ce autoritatea administrativă, prin inspectori de specialitate, a constatat săvârșirea contravenției, a aplicat sancțiunea contravențională prevăzută de lege și a stabilit un termen pentru demolarea construcției, termen nerespectat de contravenient.
Așadar, temei al acțiunii judecătorești de desființare a construcției executate fără autorizație sau cu nerespectarea prevederilor acestora îl constituie procesul verbal de contravenție încheiat de organul constatator.
Împotriva acestei sentințe în termen legal a formulat recurs recurenta reclamantă S. M. criticând sentința pentru nelegalitate și netemeinicie.
În ședința publică de azi, 03.09.2013, i s-a pus în vedere recurentei S. M. să timbreze recursul cu 41,5 lei taxă timbru și timbru judiciar în valoare de 1,5 lei, însă aceasta a declarat că nu înțelege să timbreze întrucât dorește să renunțe la recursul formulat.
În aceste condiții, instanța, din oficiu a invocat excepția netimbrării și, examinând recursul în raport de această excepție conform disp.art.137 c.p.civ., instanța constată următoarele:
Potrivit art.11 alin.1 din leghea nr.146/1997 cu modificările și completările ulterioare, cererile pentru exercitarea apelului sau recursului împotriva hotărârilor judecătorești se taxează cu 50% din taxa datorată pentru cererea sau acțiunea neevaluabilă în bani, soluționată de prima instanță.
De asemenea, potrivit art. 20 alin.2 din Legea nr.146/1997 dacă taxa judiciară de timbru nu a fost plătită în cuantumul legal, în momentul înregistrării acțiunii sau cererii, ori dacă, în cursul procesului, apar elemente care determină o valoare mai mare, instanța va pune în vedere petentului să achite suma datorată până la primul termen de judecată iar potrivit alin.(3) neîndeplinirea obligației de plată până la termenul stabilit se sancționează cu anularea acțiunii sau a cererii.
În aceste condiții, constatând că recurenta reclamantă S. M. nu înțelege să își mai îndeplinească obligația de plată a taxei de timbru, în temeiul art. 20 alin.2 din Legea nr.146/ 1997, va fi admisă excepția netimbrării si recursul va fi anulat ca netimbrat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Anulează recursul formulat de reclamanta recurentă S. M. împotriva sentinței civile nr.2657/04.06.2013 pronunțată de Judecătoria Drobeta Turnu Severin intimați fiind C. S., C. M., P. I. BÎRZII PRIN PRIMAR, E. S. ȘI STREHAIEI, I. C., C. D., ca netimbrat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 03 Septembrie 2013,la sediul Tribunalului M..
Președinte, M. P. | Judecător, V. N. | Judecător, A. B. |
Grefier, D. A. D. |
Red. BA/DDA
2 ex./09.09.2013
Jud.fond.T. T.
Cod operator 2626
| ← Pretenţii. Sentința nr. 1599/2013. Tribunalul MEHEDINŢI | Fond funciar. Sentința nr. 807/2013. Tribunalul MEHEDINŢI → |
|---|
