Revendicare imobiliară. Sentința nr. 554/2013. Tribunalul MEHEDINŢI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 554/2013 pronunțată de Tribunalul MEHEDINŢI la data de 25-04-2013 în dosarul nr. 582/181/2011
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 492/R
Ședința publică de la 25 Aprilie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE V. R.
Judecător C. P.
Judecător S. C.
Grefier M. B.
Pe rol judecarea recursului civil formulat de recurentul-reclamant S. D. împotriva sentinței civile nr.554/30.11.2011 pronunțată de Judecătoria Baia de A. în contradictoriu cu intimatelor-pârâte P. Isverna-reprezentată prin primar, Direcția S. Dr.Tr.S., O. S. Baia de A., CLFF Isverna, CJFF M., având ca obiect revendicare imobiliară, obligație de a face.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, se ia act că, din oficiu, a fost repusă cauza pe rol pentru ca în conformitate cu dispozițiile art.248 și 252 cod procedură civilă să se constate intervenită perimarea.
Constatând că dosarul a rămas în nelucrare mai mult de 1 an de la data suspendării, instanța invocă excepția perimării și reține cauza pentru soluționare.
INSTANȚA
Deliberând asupra recursului, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Baia de A. la data de 07.07.2011 sub nr._, reclamantul S. D., în contradictoriu cu pârâtele P. comunei Isverna reprezentată prin primar, Direcția S. Dr.Tr.S., O. S. Baia de A., C. L. de Fond Funciar Isverna și C. Județeană de Fond Funciar M., a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligată P. comunei Isverna respectiv Direcția S. Dr.Tr.S. și O. S. Baia de A. să îi lase în deplină proprietate și posesie terenul agricol situat în vatra satului Isverna, urmând a se proceda la demolarea construcției amplasată fără autorizație pe terenul său, pe cheltuiala acestora.
În motivare, a susținut reclamantul că prin contractul de vânzare-cumpărare nr. 2127 din 06.07.1999 ( anexa nr. 1) încheiat de Biroul Notarului Public I. M. a dobândit de la vânzătoarele Beniog M. și Răiescu E. suprafața de teren de 3600 m.p., situată în punctul „Peștera Isverna” pe care nu era edificată nicio construcție a proprietarilor vânzători, suprafață ce are ca vecini: R- S. I., A- V. I., MZ - apa peșterii, MN - drumul peșterii.
A susținut, în continuare reclamantul că vânzarea-cumpărarea terenului agricol în suprafață de 3600 m.p. s-a realizat conform schiței cadastrale anexată actului, în conformitate cu adeverința nr. 443 din 05 iulie 1999 a Primăriei comunei Balta, terenul fiind compus din 1000 m.p. teren agricol, 600 m.p. teren pășune și 2000 m.p. fânețe.
Reclamantul a arătat că vânzătoarele Beniog M. și R. E. au înțeles să-i vândă întreaga suprafață de teren situată în pct. „Peștera Isverna” aspect ce rezultă fără echivoc din aceea că învecinările trecute în certificatul de moștenitor și cele din contractul de vânzare-cumpărare sunt identice în partea de nord vecin fiind drumul peșterii, iar nu cantonul silvic.
A susținut reclamantul că în anul 1977-1978, P. comunei Isverna a permis Ocolului S. Baia de A. să construiască pe proprietatea celor două vânzătoare un canton forestier, edificarea acestei construcții realizându-se fără autorizație de construire și fără acordul vecinilor.
A arătat reclamantul că în raportul de expertiză din 16.01.2003 întocmit de expertul judiciar I. M., s-a concluzionat că P. Isverna revendică cantonul și terenul în suprafață de 250 m.p. ( 95 mp+155mp) nu întreaga suprafață în plus, dar nu are nici un document sau alt act prin care să dovedească că atât cantonul cât și terenul îi aparțin.
A concluzionat reclamantul că în mod mincinos și nesusținut s-a afirmat că suprafața de teren pe care este construit cantonul silvic se află în afara suprafeței de 3600 m.p. proprietatea sa, în realitate construcția fiind amplasată în interiorul proprietății reclamantului.
În drept, reclamantul și-a întemeiat acțiunea pe disp. art. 480 și art. 483 și urm. C.civ.
Cererea este legal timbrată.
În dovedire, reclamantul S. D. a depus la dosarul cauzei xerocopii ale contractului de vânzare-cumpărare autentificat prin încheierea de autentificare nr.7127 din 06.07.1999, schiței terenului situat în vatra satului Isverna, în pct. „Peștera Isverna”, adeverinței nr. 443/05 iulie 1999 emisă de P. comunei Balta, unei schițe, raportului de expertiză tehnică judiciară întocmit în dosarul nr. 6823/2002, xerocopia inventarului bunurilor care aparțin domeniului public al comunei Isverna, încheierea nr. 43 din 04.04.2000, adresa nr. 10/03.04.2002 emisă de P. comunei Isverna, xerocopii ale contractului de vânzare-cumpărare autentificat prin încheierea de autentificare nr. 247/22.12.2006, plan de amplasament și delimitare a corpului de proprietate, adresa nr. 133/P/2001 din 29.08.2001, rezoluția adoptată la data de 27.06.2011 de P. de pe lângă Judecătoria Baia de A., sentința civilă nr. 237/11.06.2002 pronunțată de Judecătoria Baia de A., în dosar nr.167/2001, decizia civilă nr. 15/A din 16.01.2003 pronunțată de Tribunalul M. în dosar nr. 6823/2002, sentința civilă nr. 228/27.03.2007 pronunțată de Judecătoria Baia de A. în dosar nr._ și decizia nr. 1513/R/02 noiembrie 2007 pronunțată de Tribunalul M. în dosarul nr._ și a solicitat încuviințarea probei testimoniale cu martorii R. I. și M. I., cu înscrisuri, interogatoriul pârâtelor, cu expertiză tehnică judiciară și a probei cu cercetare la fața locului.
Pârâta P. comunei Isverna, a înaintat la dosarul cauzei întâmpinare solicitând respingerea acțiunii și obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecată.
A susținut pârâta că pe cale de excepție înțelege să invoce lipsa calității sale procesuale pasive susținând că primăria este doar o structură funcțională care aduce la îndeplinire hotărârile consiliului local. În acest sens, invocă dispozițiile art. 1 al. 1 și 2 art.4 al.1, art. 20 al.1 art. 21 și art. 119 din Legea nr.215/2001 și art. 2 și 4 din Legea nr. 213/1998.
De asemenea, pârâta P. comunei Isverna a invocat și excepția autorității lucrului judecat, susținând că reclamantul a mai promovat o astfel de acțiune în revendicare ce viza suprafața de circa 600 m.p., acțiune ce a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Baia de A. sub nr._ și cu privire la care s-a pronunțat sentința civilă nr. 228/27 martie 2007, în sensul respingerii acțiunii.
A susținut pârâta că autoritatea de lucru judecat presupune tripla identitate de elemente prevăzută de disp. art. 1201 C.civ. (obiect, părți și cauză).
În drept, pârâta și-a întemeiat întâmpinarea pe disp. art. 112,115-118,166 C.pr.civ. art. 1200, art. 1201, 1202 C.civ.
În apărare, pârâta P. comunei Isverna a înaintat adresa nr.1834/11.10.2011, xerocopii ale deciziei civile nr. 1327 pronunțată de Curtea de Apel C. la data de 14 aprilie 2003 în dosar nr. 1608/CIV/2003, adresa nr. 1835/11.10.2011, sentința civilă nr. 228 pronunțată de Judecătoria Baia de A. la data de 27.03.2007 în dosar nr._, anexa nr. 38 privind inventarul bunurilor care aparțin domeniului public al comunei Isverna, publicat în Monitorul Oficial nr. 678 bis.
Reclamantul S. D. a înaintat la dosar răspuns la întâmpinarea formulată de pârâta P. comunei Isverna arătând că prin cererea formulată a solicitat ca pârâții să fie obligați să-i lase în deplină proprietate și liniștită posesie suprafața de teren de 3600 m.p. dar și terenul suplimentar obținut prin modificarea albiei râului morii ce limitează o parte a terenului cumpărat în mod legal prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 2127/06.07.1999 încheiat de Biroul Notarului Public I. M. din Dr.Tr.S..
A susținut reclamantul că prin prezentarea la dosar a Monitorului Oficial nr. 678 Bis s-a încercat să se justifice ocuparea ilegală a unei părți din terenul său motivându-se că terenul în cauză, face parte din domeniul public a cărei suprafață este de 5000 m.p.
Cu privire la excepțiile invocate de pârâta P. comunei Isverna, reclamantul a solicitat respingerea acestora deoarece comunele, orașele, municipiile, județele sunt persoane juridice de drept public și pot sta în justiție prin reprezentanții lor legali, respectiv primarii.
A solicitat, reclamantul, respingerea excepției autorității lucrului judecată, deoarece acțiunea pendinte privește litigiul cu alte părți, se referă la alte pretenții, cauza având alt obiect de judecată față de cele puse anterior în discuție.
A concluzionat reclamantul prin a arăta că în cauză nu sunt întrunite condițiile prev. de art. 1200, art. 1201, art. 1202 C.civ. și art. 166 C.pr.civ.
Instanța, din oficiu, a solicitat compartimentului arhivă – registratură să atașeze dosarul nr. 167 din 17.01.2001 precum și a dosarului nr._ la cauza pendinte.
De asemenea, a solicitat prin adresă Primăriei comunei Isverna, să înainteze înscrisurile din care să rezulte proprietatea terenului revendicat de reclamant, având în vedere înscrisurile și susținerile invocate în întâmpinare potrivit căror terenul aparține domeniului public al comunei Isverna, urmând să comunice totodată dacă pentru construcțiile de pe teren sa emis autorizație, în caz afirmativ să înainteze copie conformă cu originalul.
În instanță, sub prestare de jurământ au fost audiați martorii propuși de reclamant, iar cu adresa nr. 1964 din 10.11.2011 P. comunei Isverna înaintând răspunsul solicitat.
În considerarea probelor de la dosar și prin raportare la dispozițiile legale incidente în cauză, prin sentința civilă nr.554/30.11.2011 pronunțată de Judecătoria Baia de A., a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a Primăriei comunei Isverna, a admis excepția autorității lucrului judecat a respins acțiunea și cererea formulată de P. comunei Isverna, pentru următoarele considerente:
La data de 06.07.1999 între reclamantul S. D., în calitate de cumpărător și numitele Beniog M. și R. E. în calitate de vânzători, a intervenit contractul de vânzare-cumpărare autentificat prin încheierea de autentificare nr. 2127/06.07.1999 reclamantul S. D., dobândind dreptul de proprietate asupra unui teren în suprafață de 3600 mp, situat în punctul „Peștera Isverna”, având ca vecini la R- S. I., A- V. I., MZI- apa Peșterii și MN- drumul peșterii.
S-a reținut că, prin cererea formulată reclamantul S. D. în contradictoriu cu pârâtele P. comunei Isverna reprezentată prin primar, Direcția S. Dr.Tr.S., O. S. Baia de A., C. L. de Fond Funciar Isverna și C. Județeană de Fond Funciar M. a solicitat, ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligată P. comunei Isverna, respectiv Direcția S. Dr.Tr.S. și O. S. Baia de A. să îi lase în deplină proprietate și pașnică posesie terenul agricol situat în vatra satului Isverna, în punctul „ Peșterea Isverna”, dobândit prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat prin încheierea de autentificare nr. 2127/06.07.1999, urmând a se proceda la demolarea construcției amplasată fără autorizație pe terenul său.
Potrivit art. 137 alin l c.pr.civ., „ instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum și a celor de fond, care fac de prisos, în totul sau în parte, cercetarea în fond a pricinii”.
În cauză, instanța a reținut incidența disp. art. 1201 C.civ., privitoare la autoritatea lucrului judecat, constatând, totodată, netemeinicia excepției lipsei calității procesuale pasive a Primăriei comunei Isverna.
Astfel, prin sentința civilă nr. 237 din 11.06.2002 pronunțată în dosarul nr. 167/2001 Judecătoria Baia de A. a admis în parte acțiunea civilă în constatare și a constatat că reclamantul S. D. este proprietarul prin accesiune al construcții edificată pe terenul său situat în ., în punctul „ Peștera Isverna”, cu vecini: R- S. I., A – V. I., MZI- apa peșterii, MN – drumul peșterii, dobândit prin contractul de vânzare – cumpărare autentificat sub nr. 2127 din 6.07.1999. De asemenea, Judecătoria Baia de A. a respins capătul de cerere privind obligarea reclamantului S. D., către pârâta P. comunei Isverna, la plata despăgubirilor constând în contravaloarea materialelor și a manoperei încorporate în construcție, precum și petitul privind obligarea pârâtei la plata sumei de_ lei cu titlul de daune interese.
Prin decizia civilă nr.1327 din 14.04.2003 Curtea de Apel C. a admis recursul declarat de pârâta P. comunei Isverna, împotriva deciziei civile nr. 15/A din 16.01.2003 pronunțată de Tribunalul M. în dosarul nr. 6823/2002 și a sentinței civile nr. 237 din 11 iuniue 2002 pronunțată de Judecătoria Baia de A. în dosarul nr. 167/2001, a modificat ambele hotărâri și pe fond a respins acțiunea formulată de reclamantul S. D..
S-a reținut, de instanța de control judiciar că reclamantul S. D., prin contractul de vânzare – cumpărare a dobândit în proprietate doar suprafața de 3600 mp, nu și terenul pe care este edificată construcția – canton forestier, construcție ce a fost edificată prin cedarea de către vânzătoare a unei porțiuni de teren, ulterior cantonul fiind construit cu contribuția tuturor cetățenilor din comună.
Prin sentința civilă nr. 228 din 27.03.2007 pronunțată în dosarul nr._ Judecătoria Baia de A. a respins acțiunea formulată de reclamantul S. D., în contradictoriu cu P. comunei Isverna, prin care a solicitat obligarea acesteia să-i lase în deplină proprietate și pașnică folosință un teren în suprafață de 600 mp, situat în punctul „ Peșterea Isverna”, cu vecini: N – drum peșteră, S – rest proprietate, E – S. I., V – V. I., urmând să se dispună, totodată, și demolarea cantonului construit pe acest teren.
S-a reținut de Judecătoria Baia de A. că prin contractul de vânzare – cumpărare încheiat în anul 1999, reclamantul S. D. a dobândit dreptul de proprietate asupra unui teren în suprafață de 3600 mp, situat în punctul „ Peșterea Isverna”, având ca vecini: R – S. I., A – V. I., MZ- apa peșterii, MN – drumul peșterii, constatând, totodată, că prin decizia civilă nr. 1327/2003 Curtea de Apel C. a reținut calitatea de proprietar al reclamantului doar asupra terenului în suprafață de 3600 mp.
De asemenea, Judecătoria Baia de A. a reținut depoziția martorei – vânzătoare R. E. potrivit căreia intenția acesteia nu a fost aceea de a înstrăina și terenul pe care se află cantonul silvic, întrucât anterior vânzării a fost de acord să cedeze Primăriei comunei Isverna acest teren, în vederea construirii cantonului silvic. Hotărârea a rămas irevocabilă prin decizia nr. 1513/R/02.11.2007 pronunțată de Tribunalul M. în dosarul nr._ .
Potrivit art.1201 c. civ. „este lucru judecat atunci când a doua cerere în judecată are același obiect, este întemeiată pe aceeași cauză și este între aceleași părți, făcută de ele și în contra lor în aceeași calitate”. Pentru a verifica dacă există sau nu puterea lucrului judecat trebuie observată dacă, între hotărârea pronunțată anterior și cererea de chemare în judecată formulată de reclamant, există o triplă identitate de părți, obiect și cauză. Practica judiciară a stabilit în mod constant că există identitate de părți chiar dacă într-un proces o parte a figurat ca reclamant și cealaltă ca pârât iar în cel de-al doilea proces aceste calități sunt inversate.
În ceea ce privesc obiectul și cauza, celelalte elemente ce trebuie verificate pentru a constata incidența puterii lucrului judecat, s-a avut în vedere pretenția concretă revendicată, respectiv temeiul juridic al dreptului valorificat prin cererea de chemare în judecată.
Sub aspectul obiectului, ca pretenție concretă revendicată, element ce trebuie analizat pentru reținerea autorității lucrului judecat, instanța a constatat că pretențiile revendicate de reclamantul S. D. în speța de față au format obiectul hotărârilor judecătorești anterior menționate( s.c.nr.237/11.06.2002, d.c.nr.1327/14.04.2003, s.c.nr. 228 din 27.03.2007 și decizia nr. 1513/R/2.11.2007), Curtea de Apel C. stabilind irevocabil că reclamantul S. D., prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 2127 din 6.07.1999, a dobândit în proprietate doar suprafața de 3600 mp, suprafața pe care este situat cantonul excedând celei ce a format obiectul convenției de vânzare – cumpărare, astfel că, potrivit art.1200 .pct.4 C.civ. cu referire la art. 1202 alin.2 C.civ, ceea ce s-a verificat jurisdicțional anterior are valoarea prezumției absolute, care în raporturile dintre părți nu m-ai poate face obiectul dovezii contrare.
De asemenea, cu referire la obligarea demolării cantonului silvic, Judecătoria Baia de A. prin sentința civilă nr.228 din 27.03.2007 a stabilit irevocabil că, dat fiind faptul că dreptul de proprietate al reclamantului poartă doar asupra terenului în suprafață de 3600 mp, în raport de depoziția martorei vânzătoare R. E., potrivit căreia intenția acesteia nu a fost aceea de a înstrăina și terenul pe care se află edificat cantonul, pretenția reclamantului privind demolarea cantonului silvic este neîntemeiată.
Referitor la identitatea de părți instanța a reținut că în speță reclamantul S. D. a revendicat pretențiile în contradictoriu cu P. comunei Isverna reprezentată prin primar, Direcția S. Dr.Tr.S., O. S. Baia de A., C. L. de Fond Funciar Isverna și C. Județeană de Fond Funciar M., în cauzele în care s-au pronunțat hotărârile anterior menționate, reclamantul înțelegând să promoveze pretențiile doar în contradictoriu cu P. comunei Isverna.
S-a apreciat, în acord cu jurisprudența în materie( decizia nr. 1160/1960 pronunțată de Tribunalul Suprem și decizia civilă nr. 1028/1973 a Tribunalului Județului Sibiu) și cu literatura de specialitate că puterea lucrului judecat poate fi opusă și în cazul în care în cel de - al doilea proces pretențiile sunt revendicate în contradictoriu cu un alt pârât dacă acesta din urmă are aceeași situație juridică cu pârâtul din prima acțiune. Soluția a fost motivată de jurisprudența și de literatura de specialitate pe ideea că reclamantul nu este prejudiciat în nici un mod, căci el a avut la dispoziție toate garanțiile procedurale.
În speță, instanța a reținut că pârâtele Direcția S. Dr.Tr.S., O. S. Baia de A., C. L. de Fond Funciar Isverna și C. Județeană de Fond Funciar M. au aceeași situație juridică cu P. comunei Isverna, reclamantul S. D. tinzând, astfel, să pună în discuția organelor judiciare aceleași pretenții asupra cărora instanțele judecătorești s-au pronunțat definitiv și irevocabil, hotărârile pronunțate intrând în puterea lucrului judecat.
De asemenea, s-a constatat și identitatea de cauză, ca temei juridic al dreptului, fundamentul juridic al acțiunii, reținând că atât în cauzele în care s-au pronunța hotărârile judecătorești, cu privire la care s-a făcut referire anterior, cât și în cauza de față reclamantul S. D. a invocat în dovedirea pretențiilor sale, contractul de vânzare cumpărare autentificat prin încheierea de autentificare nr. 2127 din 6.07.1999 prin care a dobândit dreptul de proprietate asupra terenului situat în punctul „ Peșterea Isverna”, în suprafață de 3600 mp.
De aceea, instanța a constatat incidența dispozițiilor art.1201 c. civ. referitoare la autoritatea lucrului judecat, în cauză existând tripla identitate de elemente la care se referă dispoziția legală și anume părți, obiect și cauză, reținând, totodată că, prin cererea de chemare în judecată reclamantul S. D., în contradictoriu cu pârâtele P. comunei Isverna reprezentată prin primar, Direcția S. Dr.Tr.S., O. S. Baia de A., C. L. de Fond Funciar Isverna, și C. Județeană de Fond Funciar M., tinde să se repună în discuție dreptul de proprietate asupra terenului situat în punctul „Peștera Isverna” și demolarea cantonului silvic, invocând în dovedirea dreptului de proprietate același înscris pe care instanța l-a analizat, în cauzele înregistrate sub nr. 167/2001 și nr._ și care s-au finalizat cu pronunțarea deciziei nr. 1327 din 14.04.2003 și sentinței civile nr. 228 din 27.03.2007.
Reținând efectul negativ al puterii lucrului judecat (care ar pune instanța în alternativa de a contrazice sau de a confirma ceea ce s-a stabilit printr-o hotărâre anterioară) în baza art. 1201 c. civ. instanța a admis excepția autorității lucrului judecat și în consecință a respins cererea de chemare în judecată promovată de reclamant.
Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive a Primăriei comunei Isverna, instanța a constatat netemeinicia acesteia, reținând că legitimarea procesuală pasivă presupune existența unei identității între persoana pârâtului și titularul obligației ce formează obiectul raportului juridic dedus judecății.
Întradevăr, potrivit Legii nr.215/2001 privind administrația publică locală, primăria este o structură funcțională care aduce la îndeplinire hotărârile consiliului local, în justiție unitățile administrativ teritoriale, ca titulare ale drepturilor și obligațiilor ce decurg din contractul privind administrarea bunurilor care aparțin domeniului public și privat, fiind reprezentate, după caz, de primar sau de președintele consiliului județean.
În speță, instanța a reținut că P. comunei Isverna, cu contribuția cetățenilor din comună a edificat cantonul silvic, cu privire la care se solicită demolarea, pe terenul ce-l cedase anterior vânzătoarea R. E., astfel că, se constată legitimarea procesuală pasivă a acesteia pretențiile revendicate neputând fi analizate decât în contradictoriu cu cel care pretinde drepturi a supra construcției, în speță P. comunei Isverna.
De aceea, față de cele reținute, instanța a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a Primăriei comunei Isverna și a admis excepția autorității lucrului judecat cu consecința respingerii acțiunii promovată de reclamantul S. D..
De asemenea, instanța, în lipsa unor înscrisuri doveditoare, a respins cererea formulată de P. comunei Isverna privind obligarea reclamantului S. D. la cheltuieli de judecată, ca neîntemeiată.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Arată că instanța de fond a încălcat principiul disponibilității, în sensul că a modificat cererea de chemare în judecată, refuzând să citeze și să introducă în proces toate părțile pârâte și principiul nemijlocirii, delimitându-se de obligația aflării adevărului obiectiv deși avea căderea de a realiza o cercetare nemediată pentru dezlegarea pricinii.
La termenul de judecată din 01.03.2012, cauza a fost suspendată potrivit dispozițiilor art.242 alin.2 cod procedură civilă, pentru lipsa nejustificată a părților.
La 04.04.2013 prin referatul întocmit de grefa instanței, s-a dispus, din oficiu, repunerea cauzei pe rol în vederea verificării subzistenței motivului suspendării cauzei având în vedere că de la data suspendării, 01.03.2012 și până în prezent a trecut mai mult de un an, timp în care dosarul a rămas în nelucrare din culpa părților.
Potrivit art. 248 din Codul de procedura civilă, orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau de revocare se perimă de drept chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din vina părții timp de un an. Partea nu se socotește în vină, când actul de procedura urma să fie îndeplinit din oficiu. Termenul perimării nu curge cât timp, fără vina părții, cererea n-a ajuns încă la instanța competentă să o judece sau nu se poate fixa termen de judecată. În materie comercială termenul de perimare este de șase luni.
Potrivit art. 252 C.pr.civ., perimarea se constată din oficiu sau la cererea părții interesate, președintele instanței va cita de urgență părțile și va dispune ca grefa să întocmească o dare de seamă asupra actelor de procedura în legătură cu perimarea.
Potrivit art. 253 C.pr.civ., dacă instanța constată că perimarea nu a operat, pronunță o încheiere, care poate fi atacată o data cu fondul procesului. Hotărârea care constată perimarea este supusă recursului în termen de 5 zile de la pronunțare.
În cauză, instanța constată că la termenul din 01.03.2012 părțile au lipsit la judecarea cauzei și potrivit dispozițiilor cod procedură civilă, art.242 pct.2 a fost dispusă suspendarea pentru lipsa părților. Cum art.248 cod procedură civilă, sancționează lipsa de atitudine a recurentului care, deși suspendată cauza, nu a făcut niciun demers în vederea continuării judecății, instanța observând că în dosarul de față termenul de 1 an s-a împlinit (la 01.03.2013), în temeiul art. 252 raportat la art. 248 cod procedură civilă, se va constata perimat recursul formulat împotriva sentinței civile nr.554/30.11.2011 pronunțată de Judecătoria Baia de A..
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Constată perimat recursul formulat de recurentul-reclamant S. D. împotriva sentinței civile nr.554/30.11.2011 pronunțată de Judecătoria Baia de A. în contradictoriu cu intimatelor-pârâte P. Isverna-reprezentată prin primar, Direcția S. Dr.Tr.S., O. S. Baia de A., CLFF Isverna, CJFF M., având ca obiect revendicare imobiliară, obligație de a face.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 25 Aprilie 2013.
Președinte, V. R. | Judecător, C. P. | Judecător, S. C. |
Grefier, M. B. |
Redactat V.R.29.04.2013
tehnoredactat M.B., Ex.2/6 pag.
jud.fond B. C.
Cod operator 2626
| ← Evacuare. Sentința nr. 7294/2013. Tribunalul MEHEDINŢI | Contestaţie la executare. Sentința nr. 2600/2013. Tribunalul... → |
|---|
