Fond funciar. Decizia nr. 127/2013. Tribunalul MEHEDINŢI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 127/2013 pronunțată de Tribunalul MEHEDINŢI la data de 29-01-2013 în dosarul nr. 1363/313/2011*
Dosar nr._ fond funciar
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 127/R
Ședința publică de la 29 Ianuarie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. P.
Judecător V. N.
Judecător A. B.
Grefier D. A. D.
Pe rol pronunțarea asupra recursului formulat de recurenții petenți P. L. si C. I. I., împotriva sentinței civile nr. 1417/26.09.2012 pronunțată de Judecătoria Strehaia, în contradictoriu cu intimatele C. L. de fond funciar V., C. Județeana de fond funciar M. si Primăria V. – prin primar, având ca obiect fond funciar.
La apelul nominal făcut, lipsă părțile.
Procedura îndeplinită, fără citarea părților.
S-a luat act că dezbaterile asupra recursului au avut loc în ședința publică din 22 ianuarie 2013, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta decizie, când instanța, în temeiul art.260 cod procedură civilă a amânat pronunțarea, după care, a fost reținută cauza pentru soluționare.
INSTANȚA
Asupra recursului civil de față ;
Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei Strehaia sub nr._, petenții P. L. si C. I I. au solicitat, în contradictoriu cu intimatele C. Județeana de Fond Funciar M., C. L. de Fond Funciar V., reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 0,22 ha situata in intrav. loc V., .. M., cu vecinii: N- pârâu, T. C.tin,V. P., E- drum comunal, S- C. T., Amănăsur M., L. M., V. I., V- pârâu.
In motivarea plângerii, petenții au susținut ca aceasta suprafață anterior colectivizării a aparținut autorilor Budihala I. si Budihala S. si este împărțită pe trei categorii de folosința: 687 m.p-curți construcții, 274 m.p.- vie si 1308 m.p. arabil.
Intimatele refuza sa le reconstituie dreptul de proprietate cu privire la aceasta suprafața, deși este înscrisa la rolul autorilor lor, amplasamentul este liber si nu s-a eliberat t.p. altor persoane.
La dosar s-au depus: t.p. nr_/05.06.1996, extras Arhivele Naționale, acte filiație si împuternicirea avocațiala nr. 65/16.11.2010.
Prin sentința civila nr.1471/2010 Judecătoria Strehaia, in temeiul dispozițiilor art.55 – 57 din Lg.18/1991 republicata si constatând lipsa procedurii administrativ jurisdicționala a dispus declinarea competentei de soluționare a cauzei în favoarea Comisiei Județene M., ca organ administrativ cu competenta jurisdicționala pentru soluționarea acestei contestații.
Prin hotărârea nr.356/2011 C. Județeana pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor a respins cererea de reconstituire a dreptului de proprietate a petenților cu motivarea ca petenții urmează sa facă dovada dreptului pretins in instanță.
Cauza a fost înregistrată la Judecătoria Strehaia la data de 06.05.2011 sub nr. 1363 .
Prin cererea înregistrată sub nr._ reclamanta L. M. a solicitat în contradictoriu cu pârâta Primăria comunei V. prin primar, să se constate dobândit dreptul de proprietate pentru suprafața de teren intravilan de 2319 mp(554 mp curți construcții, 350 mp vie și 1415 mp teren arabil situată pe raza satului Valea Bună .> În motivarea acțiunii a susținut că în anul 1978 prin contractul de vânzare cumpărare încheiat la notariatul de Stat Local Strehaia nr.551, L. E. a vândut soțului reclamantei, L. V., o casă de locuit situată pe un teren în suprafață de 250 mp în satul Valea Bună cu vecinii: răsărit- ulița fântânii, apus-pârâul fântânii, S-B. Ș., N-V. M..Gospodăria vândută de L. E. era în suprafață totală de 2569 mp închisă cu gard, dar întrucât la acea dată legislația în vigoare nu permitea înstrăinarea unor suprafețe de teren mai mari de 250 mp, contractul de vânzare cumpărare s-a întocmit pe această suprafață dar cumpărătorii au intrat în posesia întregii suprafețe de teren de 2569 mp de la data de 20 iunie 1978.
În ședința publică din data de 5 septembrie 2011 în baza art.164 c.pr.civ s-a dispus conexarea dos.nr._ la dosar nr._ întrucât titularii cererilor de chemare în judecată ridică pretenții cu privire la suprafața de 2269 mp ,teren ce face obiectul celor două cauze.
În cauză la cererea părților s-a încuvințat proba testimonială si s-au audiat martorii C. T., D. L.,T. C., V. I..
Din oficiu instanța a dispus emiterea de adrese către CLFF V. pentru a comunica situația juridică a terenurilor în litigiu, și efectuarea unei expertize tehnice în specialitatea agricultură.
Prin sentința civilă nr. 1788 din 19.12.2011 Judecătoria Strehaia a admis acțiunea precizată de L. M., a omologat raportul de expertiză întocmit de expert B. N., a constatat dobândit dreptul de proprietate în favoarea reclamantei pentru 2533 mp., în temeiul uzucapiunii de drept comun și a respins cererea de reconstituire formulată de P. L. și C. I..
A reținut că terenul revendicat a fost deținut la înființarea CAP de către B. I., reclamanții C. I. și P. L. neputând primi teren în proprietate ca provenind de la B. Ș.. Soțul reclamantei L. M., în prezent decedat, a cumpărat de la mama sa, L. E., prin act de vânzare cumpărare în 1978, iar autoarea acestuia a primit ca moștenire de la mama sa B. I. construcția ce este amplasată pe 250 mp.
A mai reținut că reclamanta L. M. nu mai este îndreptățită să invoce în favoarea sa incidența disp. art. 23 din legea 18/1991 întrucât prin sentința civilă nr. 1259/2010 a Judecătoriei Strehaia irevocabilă prin decizia civilă nr. 1642/2010 a Tribunalului M. s-a reținut cu putere de lucru judecat că a pierdut termenul de formulare a cererii prev de legea 427/2005.
Reclamanta L. M. a posedat continuu, neîntrerupt și netulburat împreună cu soțul ei timp de peste 30 de ani terenul din litigiu, iar reclamanții din cererea conexă, care nu s-au opus posesiei exercitată de L. M., au pierdut calitatea de persoane îndreptățite să revendice terenul în temeiul legilor de fond funciar.
În termen legal, petenții C. I. și P. L. au declarat recurs, criticând sentința pentru nelegalitate și netemeinicie.
Au susținut că în mod greșit le-a fost respinsă cererea de reconstituire și s-a admis acțiunea reclamantei L. M. deși terenul i-a aparținut în întregime lui B. I., au formulat cerere de reconstituire pentru terenul din litigiu în 1991, iar reclamanta nu l-a deținut sub nume de proprietar, că autorii lor B. I. și B. Ș. nu s-au desistat de bună voie de teren, ci forțat, ca urmare a cooperativizării.
Prin decizia nr. 327/R/12.03.2012 s-a admis recursul și în conf. cu art. 312 alin.5 c.p.civ., s-a casat sentința și a fost trimisă cauza spre rejudecare.
S-a reținut că pentru terenul de 0,22 ha situat în intravilanul localității V. s-a formulat plângere în baza legii 18/1991 de petenții P. L. și C. I. (moștenitori ai autoarei B. I.) dar și acțiune întemeiată pe disp. art. 1890 c.civ. formulată de L. M.- soția supraviețuitoare a autorului L. V. (nepot de fiică a autoarei B. I.).
Obiectul ambelor acțiuni fiind terenul intravilan provenit de la autoarea B. I., în mod corect a dispus instanța de fond conexarea celor două dosare în temeiul art. 164 c.p.civ. prin încheierea din 05.09.2011.
Pentru o justă soluționare a cauzei însă, era necesară suspendarea judecării cauzei având ca obiect uzucapiune, în condițiile art. 244 alin.1 pct.1 c.p.civ., până la soluționarea irevocabilă a litigiului de fond funciar.
Deși autoarea figurează în registrul agricol numai cu 0,10 ha curți construcții, petenții solicită reconstituirea unei suprafețe mai mari de teren, respectiv 0,22 ha, susținând că nu a fost înscrisă în titlul de proprietate emis pe numele autoarei pentru 2 ha 4824 mp.
Din adresele întocmite de C. Locală de Fond Funciar V. și cererile de reconstituire depuse la dosar reiese că autoarei i s-a reconstituit terenul cu care a figurat în registrul agricol, respectiv 2,5 ha, că nu există cerere de reconstituire pentru terenul din litigiu, că în titlul de proprietate depus la dosar sunt înscriși mai mulți moștenitori, dar cererile de reconstituire ale acestora nu sunt depuse la dosar.
De asemenea, prin expertiza efectuată în cauză a fost identificat terenul din litigiu în care este cuprinsă și suprafața de 250 mp. dobândită de L. V. prin contractul de vânzare-cumpărare încheiat în anul 1978, constatându-se că acesta a fost pus în posesie cu suprafața de 0,22 ha din care 0,12 ha teren arabil și 0,10 ha curți construcții (fila 13 dosar fond) deși cererea de reconstituire a formulat-o pentru terenurile provenite de la autorul L. V I. (fila 39 dosar fond).
Moștenitoarea P. L. a formulat cerere de reconstituire la 21.03.1991 fără să menționeze de la cine provin terenurile, însă comisia locală a comunicat instanței că aceasta a formulat cererea pentru „terenul extravilan” provenit de la bunica sa B. I., pentru care s-a și emis titlul de proprietate.
S-a apreciat de instanța de recurs că plângerea a fost soluționată superficial. Cu ocazia rejudecării, s-a indicat instanței de fond, suspendarea judecării cauzei având ca obiect uzucapiune până la soluționarea irevocabilă a plângerii formulată în temeiul legii 18/1991, a se solicita documentația care a stat la baza emiterii titlului de proprietate_/1996 (în principal cererile de reconstituire ale moștenitorilor înscriși în titlu), acte de filiație ale tuturor moștenitorilor autoarei B. I. și dacă se constată că terenul din litigiu a fost solicitat de la această autoare, să se aibă în vedere mențiunile din registrul agricol în care aceasta figurează numai cu 0,10 ha curți construcții, să se pună în discuția părților necesitatea întocmirii unei noi expertize tehnice care să aibă ca obiectiv principal identificarea acestei suprafețe de teren dar și a terenului de 250 mp. dobândit de L. V. prin înscris autentic de înstrăinare, teren ce nu poate face obiectul reconstituirii.
Cauza a fost reînregistrată la Judecătoria Strehaia la data de 02.04.2012.
Conform deciziei de casare, s-a dispus suspendarea judecării cauzei având ca obiect uzucapiune până la soluționarea irevocabilă a plângerii formulată în temeiul legii 18/1991, s-a solicitat CLFF V. documentația care a stat la baza emiterii titlului de proprietate_/1996, s-a pus în vedere petenților să depună la dosar acte de filiație ale tuturor moștenitorilor autoarei B. I.. S-au audiat martori, s-au solicitat relații suplimentare CLFF V. și s-a efectuat o expertiză tehnică agricolă.
Judecătoria Strehaia prin sentința supusă recursului a respins acțiunea, a fost admisă . în parte acțiunea formulată de P. L., domiciliată în ., în contradictoriu cu intimatele C. J. de Fond Funciar Mehedinti, C. L. de Fond Funciar V..
S-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate petentei, în calitate de moștenitor legal al defunctului B. Ș., pentru suprafata de 900 mp curți-construcții, situată în comuna V., . vecini: N - moștenitori B. I., S - C. T. și V. V., E - drum comunal, V - pârâu fântână, conform RA 1956-1958.
Nu au fost solicitate cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această soluție instanța de fond a reținut că petenții P. L. și C. I. I., au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate, conform acțiunii precizate, pentru suprafața de 2283 m.p., teren intravilan, sit. în com. V., . a aparținut autorilor B. I. și B. Ș..
Conform art. 8 al. 2 din legea 18/1991, reconstituirea dreptului de proprietate se face în favoarea membrilor cooperatori care au adus pământ în cooperativa agricolă de producție sau cărora li s-a preluat în orice mod teren de către aceasta, precum și, în condițiile legii civile, moștenitorilor acestora, iar potrivit art. 9 al. 3, reconstituirea este condiționată de formularea unei cereri de reconstituire adresată comisiei locale de fond funciar în raza căreia este situat terenul.
Se constată că petentul C. I. I. a formulat cerere de reconstituire, înregistrată sub nr. 1139 la Primăria V., privind o suprafață, neidentificată prin întindere sau vecinătăți, de teren arabil și pădure, ce a aparținut mamei sale C. A., ca moștenire. Observând actele de filiație depuse la dosar, C. A. era fiica lui B. I. și i-a predecedat acesteia. ( C. A. decedată în 1963, B. I. decedată în 1974).
Petenta P. L. a formulat cerere de reconstituire, înregistrată sub nr. 1294/1991 la Primăria V., solicitând în calitate de moștenitor al defunctei C. A., între altele, o suprafață, neidentificată prin întindere sau vecinătăți, situată „în curtea lui I. B.-mama decedatei”, precum și dreptul după B. Ș., decedat, frate cu C. A..
Întrucât C. A. nu a deținut poziție de rol separat și i-a predecedat mamei sale, B. I., pentru a beneficia de reconstituirea dreptului de proprietate, petentii trebuie să facă dovada calității de moștenitor față de B. I..
Conform art. 13 al.1 din legea 18/1991, calitatea de moștenitor se stabilește pe baza certificatului de moștenitor sau a hotărârii judecătorești definitive ori, în lipsa acestora, prin orice probe din care rezultă acceptarea moștenirii.
În speță, succesiunea defunctei B. I. a fost dezbătută notarial și s-a emis certificatul de moștenitor nr. 355/23.12.1974, în care figurează ca unic moștenitor L. E., fiică. Petenții nu au fost citați la dezbaterea succesiunii.
Certificatul de moștenitor face dovada deplină a calității de moștenitor, a cotei cuvenite fiecăruia din masa succesorală, a bunurilor succesorale, până la anularea prin hotărâre judecătorească. Dacă un moștenitor a acceptat succesiunea expres sau tacit, dar nu a participat la dezbaterea succesorală, poate cere instanței competente anularea certificatului de moștenitor. Deși au avut cunoștință de existența certificatului de moștenitor nr. 355/1974, cel puțin din cadrul prezentului dosar, petenții nu au solicitat anularea acestuia.
Ca atare, petenții sunt străini de moștenirea defunctei B. I. și nu pot beneficia de reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenurile ce au aparținut acesteia.
Pentru terenurile ce au aparținut autorului B. Ș., se constată că numai petenta P. L. a formulat cerere de reconstituire, generic. B. Ș. era fratele mamei petentei, decedat în 1975, fără descendenți, conform declarațiilor martorilor audiați în cauză.
Deși s-a susținut inițial de către CLFF V. faptul că B. Ș. nu a deținut poziție de rol separat la data colectivizării, din extrasul din BAP-ul 1948 reiese că B. I. deținea 5,84 ha, din care 1500 m.p. curți-construcții și separat, B. Ș., figura cu 1,25 ha, din care 300 m.p. curți-construcții. Ulterior, în registrul agricol din 1959-1961 al satului Valea Bună B. I. era înscrisă cu 2,50 ha, din care 0,10 ha curți-construcții, iar B. Ș. figura în RA din 1956-1958 cu 1,57 ha, din care 900 m.p. curți.
De altfel, în certificatul de moștenitor nr. 355/1974 emis la decesul lui B. I., se reține o suprafață de 250 m.p., vecină la sud cu B. Ș., fapt confirmat și de martorii audiați în cauză, în sensul că B. Ș. a primit de la B. I. o suprafață situată în partea de sud a terenului intravilan, pentru care i s-a deschis rol separat. Pe teren B. Ș. a construit o casă, conform declarației martorului L. D., sau un pătul și o magazie, conform declarației martorului C. T.. Expertiza efectuată în cauză de expert B. N. a identificat pe teren la limita de sud două construcții vechi, probabil cele edificate de B. Ș..
În baza certificatului de moștenitor, L. E. a vândut fiului său, L. V., prin act autentic de vânzare-cumpărare nr. 551/20.07.1978, casa și terenul aferent în suprafața de 250 m.p. cu vecini: N-proprietatea personală a lui V. M., S-casa proprietatea personală a lui B. Ș., E-ulița fântânii, V-pârâul fântânii. Deși suprafața menționată în certificatul de moștenitor și actul de vânzare este de 250 m.p., cât permiteau legile 58, 59/1974, în vigoare la data emiterii actelor, în realitate suprafața înscrisă între vecinatățile menționate este mai mare, autoarea transmițând întreaga suprafață pe care o deținea, respectiv 1133 m.p., conform identificării expertului ( 250 conform actului de vânzare + 883 rest proprietate B. I., conform registrului agricol). Rămâne un rest de 1150 m.p. Se constată că întinderea suprafețelor identificate de expert, deși nu identică, se apropie de mențiunile registrului agricol, 0,10 ha curți-B. I. și 900m.p. curți-B. Ș..
Împotriva acestei sentințe în termen legal au declarat recurs recurenții petenți P. L. si C. I. I. criticând sentința pentru nelegalitate și netemeinicie.
In motivele de recurs, recurenții petenți P. L. si C. I. I. au susținut că instanța de fond nu a făcut aplicarea dispozițiilor art. 13 din legea 18/1991.
Astfel terenul pentru care s-a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate nu s-a găsit la data eliberării certificatului de moștenitor în circuitul civil și prin urmare recurenții apreciază că în speță erau incidente dispozițiile textului de lege mai sus invocat potrivit cărora moștenitorii care nu-și pot dovedi această calitate sunt socotiți repuși în drept în termenul de acceptare cu privire la cota ce li se cuvine din terenurile ce au aparținut autorului lor, fiind considerați că au acceptat moștenirea prin cererea pe care au făcut-o comisiei.
De asemenea potrivit art.8 din L 18/1991, moștenitorii pot solicita reconstituirea dreptului de proprietate indiferent cum au venit moștenire-direct, prin reprezentare sau retransmitere. Ori, ei se află în cea de-a doua situație deoarece mama a predecedat bunicii B. I., astfel încât nu se poate susține că nu au calitatea de moștenitori ai acesteia întrucât nu sunt incluși certificatul de moștenitor nr.255/23.12.1974.
Hotărârea recurată conține și erori de calcul în sensul că instanța de fond a reținut că L. E. a transmis fiului său L. V. întreaga suprafață pe care o deținea, respectiv 1133 mp și a rămas un rest de 1150 mp, în realitate suprafața ce excede celor 1133 mp este de 1400 mp, așa cum a identificat-o expertul ca aparținând autorilor B. I. și B. S.. Mai mult, instanța de fond nu a identificat terenul în suprafață de 900 mp ce a aparținut lui B. Ș..
Verificând sentința recurată prin prisma motivelor invocate cât și din oficiu, tribunalul apreciază întemeiat recursul declarat de C. I. și nefondat recursul înaintat de P. L..
Astfel, recurentul C. I. împreună cu sora sa P. L. vin la moștenirea defuncților B. I. decedată în anul1974 și B. Ș., decedat în anul 1975 în calitate de nepoți de fiică și respectiv de soră, prin reprezentarea mamei lor C. A. decedată în anul 1963.
Se reține într-adevăr că în certificatul de moștenitor nr. 255/23.12.1974 eliberat de Notariatul de Stat M. după decesul autoarei B. I. nu sunt înscriși în calitate de moștenitori recurenții, ci doar mătușa lor L. E., însă acest certificat nu le este opozabil de vreme ce nu au fost citați și nu au participat la dezbaterea succesiunii .
Prin urmare, nefiind renunțători la succesiune în înțelesul legii, aceștia puteau beneficia de dispozițiile Legii 18/1991, în măsura în care au formulat cereri de reconstituire a dreptului de proprietate după autoare.
Înscrisurile aflate la dosar relevă faptul că ambii recurenți au formulat, în temeiul Legii 18/1991 la 21.03.1991 cereri de reconstituire a dreptului de proprietate pentru terenurile deținute de B. I. .
Autoarea a deținut conform registrului agricol din anii 1959-1960 suprafața de 2,50 ha teren, din care 0,10 ha categoria curți construcții.
Pentru terenul provenit de la acesta, la cererea moștenitorilor a fost emis titlul de proprietate nr._/5.06.1996 pentru suprafața de 2,48 ha teren extravilan.
Acest titlu de proprietate nu a fost contestat în ceea ce privește întinderea și categoria de folosință a terenurilor astfel încât, în lipsa altor cereri întemeiate pe dispozițiile Legii 247/2005 se constată că întreaga suprafață deținută autoare a fost reconstituită în favoarea moștenitorilor.
În ceea ce privește terenul aflat la rolul autorului B. Ș. acesta a fost solicitat de ambii recurenți, nu doar de P. L. cum greșit a reținut instanța de fond.
Tribunalul reține că la fila 115 dosar fond se află cererea de reconstituire depusă de C. I. prin care solicita „dreptul de moștenire al mamei mele”.
Chiar dacă cererea este impropriu formulată, este evident că acesta are vocație succesorală la moștenirea unchiului său(la care vine prin reprezentarea mamei C. A.) și prin urmare va beneficia alături de P. L. de reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 900 mp -aflată la poziția de rol a autorului în anul1958.
Referitor la suprafața de 900 mp aceasta a fost identificată prin vecinătăți de către instanță.
Totodată la dosar se regăsește și expertiza întocmită de ing B. N. la care părțile nu au formulat obiecțiuni și pe care nu au criticat-o sub acest aspect.
Pentru considerentele arătate tribunalul, în baza art. 312 alin.1 Cpciv. va admite recursul formulat de petentul C. I., va modifica sentința în sensul că va admite în parte si acțiunea formulată de acesta, va dispune reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea acestuia alături de petenta P. L., în calitate de moștenitori ai defunctului B. Ș. pentru suprafața de 900 mp curti-construcții, cu vecinii menționati în hotărârea instanței de fond și va respinge ca nefondat recursul formulat de recurenta P. L. .
Celelalte dispoziții ale sentinței fiind legale și temeinice urmează a fi menținute.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul formulat de petenta P. L. împotriva sentinței civile nr. 1417/26.09.2012 pronunțată de Judecătoria Strehaia, în contradictoriu cu intimatele C. L. de fond funciar V., C. Județeana de fond funciar M. si Primăria V. – prin primar
Admite recursul formulat de petentul C. I. I. împotriva sentinței civile nr. 1417/26.09.2012 pronunțată de Judecătoria Strehaia, în contradictoriu cu intimatele C. L. de fond funciar V., C. Județeana de fond funciar M. si Primăria V. – prin primar.
Modifică sentința în sensul că admite în parte si acțiunea formulată de petentul C. I. și dispune reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea acestuia, alături de petenta P. L., în calitate de moștenitori ai defunctului B. Ș. pentru suprafața de 900 mp curti-construcții, cu vecinii menționati în hotărârea instanței de fond.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 29 Ianuarie 2013
Președinte, M. P. | Judecător, V. N. | Judecător, A. B. |
Grefier, D. A. D. |
PM/LI/2 ex./6pag.-8.02.2013
Jud.fond.F. A.
Confidențial cod.op.2626
| ← Partaj judiciar. Decizia nr. 87/2013. Tribunalul MEHEDINŢI | Partaj judiciar. Sentința nr. 2531/2013. Tribunalul MEHEDINŢI → |
|---|
