Contestaţie la executare. Sentința nr. 2327/2015. Tribunalul MEHEDINŢI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2327/2015 pronunțată de Tribunalul MEHEDINŢI la data de 06-01-2015 în dosarul nr. 3/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 3/A/2015
Ședința publică de la 06 Ianuarie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE C. E. C.
Judecător V. N.
Grefier Lucreția I.
Pe rol judecarea apelului civil formulat de apelanții contestatori P. M., P. F. E. împotriva sentinței civile nr. 2327/20.06.2014 pronunțată de Judecătoria Drobeta T. S.,intimați fiind C. B. ROMANIA SUCURSALA DR TR S., . PRIN ADMINISTRATOR JUDICIAR, intimat B. P. I. L., având ca obiect,contestație la executare.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns apelantul contestator P. M., lipsă apelanta contestatoare P. F. E. și intimații.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care se constată că, prin serviciul registratură intimatul B. P. I. L. a depus la dosar o cerere prin care a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Apelantul contestator a depus la dosar concluzii scrise.
Nemaifiind alte cereri de formulat și dosarul fiind în stare de judecată s-a acordat cuvântul asupra apelului de față;
Apelantul contestator P. M. a solicitat admiterea apelului așa cum a fost formulat, anularea actelor de executare silită, fără cheltuieli de judecată,conform concluziilor scrise depuse la dosar.
INSTANȚA
Asupra apelului de față;
Prin acțiunea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 16.09.2013, sub nr._ , contestatorii: P. M. și P. F. E. au formulat în contradictoriu cu intimații CECBANK ROMANIA SUCURSALA DR TR S., . PRIN ADMINISTRATOR JUDICIAR și B. P. I. L. contestație la executare solicitând anularea actelor de executare în dosarul nr. 165/E/2013.
În fapt, a arătat că la data de 04.07.2008 intre creditoarea C. B. si . s-a încheiat un contract de facilitate de credit (linie de credit) cu un plafon maxim de 290.000 lei. Totodată au fost întocmite acte adiționale la contract prin care plata sumei sus menționate a fost garantata atât prin instituirea unei garanții suplimentare cum ar fi gaj asupra unei polițe de asigurare, garanții personale si garanții reale imobiliare, in acest din urma caz, fiind instituita ipoteca asupra unui imobil proprietate personala a contestatorilor situat in mun.Drobeta T. S. ..28 in valoare de 631.000 lei.
Ulterior, contractul a fost reînnoit până anul acesta când s-a refuzat reînnoirea liniei de credit.
Mai arată că pe parcursul acestor ani din 2008 până in 2012 sub diverse forme s-au plătit băncii sume însumând peste jumătate din valoarea liniei de credit.
In prezent, debitorul . se află in procedura insolventei, fiind numit administrator judiciar Cabinetul individual de Insolventa Stiuca F., dosarul aflându-se spre soluționare la Tribunal M. sub nr._ .
La data de 29.08.2013, contestatorul P. M. arată că B. P. lorgu L. i-a comunicat somații si înștiințări pe numele său si al soției, precum si copii ale încheierii pronunțate de Judecătoria Dr.Tr.S. in dosarul nr._/225/2013 si a încheierii acelui birou in 28.08.2013, ocazie cu care au fost somați ca în termen de 5 zile să se supună titlului executoriu constând in 2(doua) bilete la ordin emise de ., bilete la ordin avalizate de către noi, contestatorii, si sa achite un debit de 317.208,46 lei precum si cheltuieli de executare.
Contestatorii consideră că executarea silită este lovita de nulitate pentru următoarele considerente, sens în care arată că aceștia, în calitate de garanți personali, precum si debitorul principal . nu au fost înștiințați pe baza de scrisoare recomandata cu confirmare de primire cu privire la începerea executării silite, fiind încălcate dispozițiile art.647 alin.2 si art.666 alin.2 din Noul C.pr.civ
Au arătat că debitorul principal este o societate comercială aflată in procedura insolventei, astfel că, executorul trebuia să urmărească mai întâi bunurile acelei societăți si in subsidiar bunurile personale, cu atât mai mult cu cat linia de credit a fost folosită in interesul acelei societăți comerciale, iar aceasta societate are debitori de încasat.
Pe de alta parte, prin raportare la art.36 din Legea nr.85/2006 au solicitat să se constate că toate masurile de executare silita pentru realizarea creanțelor asupra debitorului sau bunurilor sale se suspenda de drept.
In acest sens, contestatorii înțeleg să invoce în favoarea lor, ca garanți personali beneficiul de discuțiune si de diviziune. Menționând că prin actul adițional nr.6 la contractul de credit nr.234/04.07.2008, contestatorii, in calitate de persoane fizice asociate ale acelei societăți au garantat personal in condițiile art.6 pct.2 din contract acel credit, respectiv au fost emise in alb 2(doua) bilete la ordin de către societatea comerciala menționata ce au fost avalizate de ei ca persoane fizice.
Pe cale de consecința, au solicitat sa se constatate că în contractele încheiate cu creditoarea, contestatorii în calitate de garanți personali și nu au renunțat niciodată la beneficiul de discutiune si diviziune, astfel, pot fi urmăriți doar in subsidiar față de debitorul principal si numai in raport de beneficiile eventuale pe care le-ar fi avut.
Chiar daca ulterior, in diverse clauze (cum este art.6.3 din contractul de credit nr.234/2008 încheiat la 03.07.2009) sau in definițiile menționate in diverse acte adiționale se face trimitere la faptul că fideiusorii ar fi renunțat la astfel de beneficii, trebuie reținut că, creditoarea a folosit timpul trecut, neexistând deci, o clauză neechivocă in acest sens.
Prin urmare, creditoarea a menționat in actele respective ca reclamanții au renunțat la aceste beneficii (de discuțiune si diviziune) fără însă a le explica in ce constau aceste renunțări.
Față de cele arătate, în raport de cerințele art.1, alin. 1 din Legea nr. 193/2000 au solicitat să se constate că este nulă clauza din contractul de credit si actele adiționale ulterioare prin care se induce de către creditoare ideea ca reclamanții in calitate de garanți reali sau personali ar fi renunțat la beneficiul de discuțiune si diviziune.
In sprijinul celor afirmate au menționat Sentința civila pronunțata de Judecătoria G. nr.3234/21.05.2008 cu obiect Contestație la executare. Renunțarea la beneficiul de discuțiune si diviziune. Clauza abuziva in contractul de garanție bancara.
De asemenea, contestatorii au solicitat să se constate nulitatea contractului de garanție reala imobiliara, întrucât conține clauze abuzive, cum sunt de exemplu clauza 7 si 17, iar prestațiile pârtilor sunt disproporționate, conținând obligații stabilite in exclusivitate față de contestatori.
Contestatorii au apreciat că este lovit de nulitate absoluta contractul de garanție reala imobiliara, întrucât, conține clauze abuzive si echivoce in sensul ca banca in calitate de creditoare nu le-a explicat in scris pe înțelesul acestora ca vor achita contravaloarea liniei de credit in locul debitoarei principale, iar, pe de alta parte, le-a restrâns in mod abuziv exercițiul dreptului de proprietate, impunându-le ca orice atribut al acestuia să fie exercitat doar cu aprobarea prealabila scrisă a băncii (v. pct.7 din contract de ipoteca nr.4392/06.07.2009), neputând pune in valoare totală sau parțială acest imobil care este compus din teren in suprafața de 622 mp si construcții de 199 mp.
Contestatorii au solicitat să se constate si nulitatea absoluta a încheierii de încuviințare a executării silite si actelor subsecvente întrucât, bilete la ordin au fost emise in alb, mențiune ce trebuie expres prevăzuta la rubrica "stipulat" menționata atât in partea centrala cât si in partea de sus a biletului la ordin, după cum reiese din coroborarea art.106 alin.2 si art.12 din Legea nr.58/1934.
In aceste au apreciat că încheierea de încuviințare a executării silite este lovită de nulitate, fiind încuviințată executarea silita a unui înscris care nu este titlu executoriu conform legii, iar in subsidiar, a solicitat, dacă nu se poate ca pe calea prezentei contestații sa se constate nulitatea absoluta a celor 2(doua) bilete la ordin, instanța să califice aceasta pretenție ca fiind opoziție la executare formată de debitor conform art.62 art.63 din Legea nr.58/1934, să se disjungă cauza si sa se formeze un nou dosar.
De asemenea, au solicitat ca până la soluționarea acestei contestații să se dispună suspendarea executării silite.
În drept, s-au invocat prevederile art.711 si următoarele din N.C.pr.civ., Legea nr.85/2006, Legea nr.58/1934, Legea nr. 193/2000.
În temeiul art 583 N.C.pr.civ.,s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
În dovedirea celor arătate, au solicitat administrarea probei cu înscrisuri.
La dosar au depus, în copie, un set de înscrisuri: declarațiile numiților P. F. E., P. M., încheiere de încuviințare executare silită pronunțată de Judecătoria Dr Tr S. în dosarul nr._/225/2013, dosar execuțional 165/E/2013 întocmit de B. P. L. lorgu, plicul in care au fost trimise actele B. P. lorgu Luci; Posta R.; contract linie de credit nr.234 din 04.07.2008; contract linie de credit nr.234 din 04.07.2008 încheiat in 03.07.2009; act adițional nr.6 la contract credit nr.234/04.07.2008; contract de garanție reala imobiliara nr.4392 din 06.07.200S sentința civila nr.3234/21.05.2008 Judecătoria G., decizie Curtea de Apel Cluj secția comerciala si de contencios administrativ nr. 1524/23.09.2003
În temeiul art 6 lit d, art 8 și următoarele din OUG 51/2008 au solicitat scutirea de la plata taxelor judiciare, sens în care a depus la dosar o declarație pe proprie răspundere pentru a arăta că in cursul ultimelor 12 luni nu a beneficiat de ajutor public judiciar.
În conformitate cu dispozițiile art. 200 alin. 1 și 2 C.p.civ., prin rezoluția președintelui de complet învestit cu soluționarea cererii, aflată la fila 189 dosar, s-a pus în vedere contestatorilor să depună la dosar dovada achitării taxei de timbru în sumă de 1000 lei pentru capătul de cerere contestație la executare; să depună taxa judiciară de timbru în sumă de 50 d elei pentru capătul de cerere privind suspendarea executării silite și să depună acte doveditoare potrivit art 14 din OUG nr. 51/2008.
La data de 11.10.2013, prin serviciul registratură din cadrul acestei instanțe, contestatorii au depus la dosar, precizare de acțiune însoțită de cerere introductivă și înscrisuri doveditoare pentru cel de-al treilea pârât.
Referitor la taxele judiciare de timbru puse în vedere de instanță în vederea achitării acestora, se arată că în cuprinsul cererii introductive au solicitat, în condițiile OUG 51/2008, scutirea acestora de la plata acestor taxe.
În dovedirea cererii de scutire taxă judiciară de timbru, contestatorii au depus la dosar, copie după declarațiile pe propria răspundere a contestatorilor că nu au mai beneficiat de ajutor public judiciar, adeverințe de venit de la Administrația Județeană a Finanțelor Publice M., cărți identitate pentru contestatori, adeverința de student eliberată pentru P. D. F. (fiica contestatorilor) din care rezultă că acesta este studentă în anul I la Facultatea de zootehnie în cadrul Universității de Științe Agronomice, mandate de plată ajutor de șomaj pe ultimele 2 luni pentru P. M., certificat căsătorie, certificat naștere pentru P. D. F., declarație pe proprie răspundere dată de P. F. E. că nu are venituri și nici șomaj.
Prin încheierea din 16.10.2014 având ca obiect cerere de ajutor public judiciar, pronunțată în dosarul nr._, instanța a admis în parte cererea formulată de contestatorii P. M. și P. F. E., dispunând reducerea taxei de timbru stabilită în sarcina acestora cu 50%. și citarea contestatorilor cu mențiunea să timbreze cu 500 lei pentru contestație la executare și cu 25 lei pentru capătul de cerere privind suspendarea executării silite potrivit dispozițiilor OUG nr.80/2013.
Prin încheierea pronunțată în ședința publică din 06.12.2013, instanța, în temeiul art. 200 pct.3 C., ca urmare a faptul că nu s-au îndeplinit obligațiile puse în sarcina contestatorilor, respectiv să plătească taxă de timbru în sumă de 500 lei pentru contestație la executare și 25 lei pentru capătul de cerere privind suspendarea executării silite potrivit dispozițiilor OUG nr.80/2013, a dispus anularea contestației la executare.
Împotriva acestei încheieri, contestatorii au formulat cerere de reexaminare, acesta fiind înregistrată sub nr._ /a2
Prin încheierea pronunțată în dosarul nr_ /a2 având ca obiect cerere de reexaminare a încheierii de anulare a cererii de chemare în judecată s-a admis cererea de reexaminare formulată de contestatori, cauza fiind retrimisă în vederea continuării judecății la completul inițial investit.
La data de 26.03.2014, prin serviciul registratură din cadrul acestei instanțe, intimata C. B. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestației la executare.
În apărare C. B. a formulat întâmpinare prin care a învederat că - în speță - este vorba de debitorii garanți ipotecari P. M. și P. F.-E., care au semnat Contractul de garanție reală imobiliară (ipotecă) nr. 4392 din 06.07.2009, autentificat sub nr. 1154/06.07.2009 de BNP N. L. C..
Prin acest contract, debitorii au garantat cu bunul imobil - proprietate personală - restituirea la scadență a creditului acordat S.C. C. G. S.R.L., ai cărei asociați și administratori au fost contestatorii
A arătat că în temeiul dispozițiilor art. 36 din Legea nr. 85/2006, executarea silită asupra acestei societății este suspendată de drept, S.C. C. G. S.R.L. fiind în procedura insolvenței (deschisă prin încheierea din 01.07.2013), cauza fiind înregistrată pe rolul Tribunalului M., dosar nr._, cu următor termen în procedură la data de 28.04.2014.
Pe cale de consecință, apreciază că susținerile contestatorilor sunt neîntemeiate filele 221-225 din dosar, susținând că debitorii contestatori „constată" că actul de garanție încheiat cu Banca ar fi „abuziv" tocmai după demararea procedurilor execuționale vizând recuperarea creanței datorate de firma ai cărei asociați și administratori au fost.
O astfel de „abordare" nu reprezintă decât o încercare a acestora de a se sustrage de îndeplinirea obligațiilor derivând din calitatea de garanți reali și avaliști BO, în temeiul contractului de credit și de ipotecă, respectiv al biletelor la ordin emise de societate și avalizate de aceștia, ca persoane fizice.
În cauză, contestatorii solicită anularea unei clauze dintr-un contract de garanție și nu unul de vânzare sau prestare de servicii, or, temeiul de drept invocat-a art. 1 alin. 1 din Legea nr. 193/2000 nu este aplicabil, iar clauzele pretinse ca disproporționate" sunt asumate de contestatori și nu contravin dispozițiilor legale în materie de garanție reală și personală.
De asemenea, a arătat ca susținerea contestatorilor conform căreia încheierea de încuviințarea a executării silite este lovită de „nulitate absolută" este neîntemeiată.
În ceea ce privește biletele la ordin, a arătat că acestea reprezintă o garanție accesorie la creditul acordat, în temeiul Contractului pentru linie de credit nr. 234/04.07.2008 și actelor adiționale de credit ulterioare.
S-a mai considerat că, «Completarea Biletului la ordin respectă înțelegea părților raportului juridic fundamental coroborate cu art. 37 alin. 1 teza a ll-A din Legea nr. 58/1934 text care se raportează la art. 94 alin. 1 din același act normativ conform căruia «Orice acțiuni rezultând din cambii se prescriu prin trei ani, socotiți de la data scadentei» (Decizia civilă nr. 163/29.04.2013 -Tribunalul A. - Secția civilă, dosar nr._/55/2012).
Conform art. 223 alin. 3 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, a solicitat judecarea cauzei in lipsa.
In apărare, intimatul B. P. L. I. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestației la executare ca neîntemeiata si nefondată.
A invocat lipsa calității procesuale pasive a B. P. L. I. arătând ca din cererea formulată de contestatori nu reiese interesul legitim pentru aceștia in ceea ce privește judecarea în contradictoriu cu B. P. L. I.. Faptul că a emis actul contestat in speța de contestatori nu legitimează sub nici o forma calitatea procesuala pasiva.
In acest sens, a arătata că executorul judecătoresc realizează activitatea de executare silita la cererea creditorului fata de debitorul ce nu îsi executa de bunăvoie obligația in conformitate cu prevederile art.622 si următoarele C.pr.civ. si nu cu scopul de a-si asigura un interes personal fata de debitor. Cu privire la fondul cauzei a arătat că debitorii au fost înștiințați in mod legal conform procedurii existente la dosarul execuțional, fiind astfel comunicate atât somațiile, înștiințările de deschidere procedura executare, încheierea de cheltuieli de executare, încheierea de încuviințare a executării silite si titlurile executorii; că nu avea cum sa execute debitoarea ., aceasta fiind in procedura de insolventa, însa putea executa garanția reala adusa pentru garantarea creditului de contestatori si anume imobilul acestora.
Celelalte argumente invocate de contestatori prin contestația la executare, apreciază ca nu au nici o legătură cu actele de executare întocmite in mod legal in dosarul execuțional, astfel încât au solicitat respingerea contestației.
In baza art.411 Cod de Procedura Civila solicit si judecarea in lipsa.
Contestatorii au formulat răspuns la întâmpinările formulate de C. B. SA-sucursala Dr.Tr.S. si B. P. L. I., sens în care au solicitat respingerea întâmpinării introdusa de intimata C. B. SA, filele 242-251 din dosar.
Au arătat că, reclamanții in calitate de garanți, precum si debitorul principal . nu au fost înștiințați pe baza de scrisoare recomandata cu confirmare de primire cu privire la începerea executării silite, fiind încălcate dispozițiile art.647 alin.2 si art.666 alin.2 din C.pr.civ., respectiv de sancțiunea necomunicării somației si a înștiințării de executare atât către unul din garanții personali, cat si către debitorul principal, consta iu nulitatea executării însăși, după cum rezulta din textele de lege indicate.
Au susținut că intimata si-a formulat întâmpinarea pe alte motive decât cele care fac obiectul prezentului dosar, ca executarea silita a fost pornita cu încălcarea legii, respectiv nu s-a respectat prevederile de comunicare a somației si actelor de executare, prin aceea ca, nu s-a făcut individual tuturor garanților fidejusori si nici debitorului principal, așa cum am arătat.
Constatarea nulității titlurilor executorii si încuviințării executării acestor titluri respectiv bilete la ordin . nr._ si . nr._ pentru completarea necorespunzătoare a acestora, așa precum au arătat, acțiunea aleasa de ei, in contradictoriu cu intimata C. B. SA, este pe calea contestației la executare silita, întemeiată pe dispozițiile dreptului comun, in virtutea principiului disponibilității.
Contestatorii au solicitat admiterea contestației la executare silita in dosar execuțional nr.l65/E72013 întocmit de B. P. L. I. la cerea creditoarei C. B. Dr.Tr.S. si anularea actelor de executare pentru nelegalitatea lor.
In probațiune a solicitat administrarea probei cu înscrisuri
In drept, a invocate art.711 si următoarele din C.pr.civ,Legea nr. 85/2006, Legea nr. 193/2000, Legea nr. 58/1934 si Practica judiciara in materie.
In conformitate cu prevederile art.223 din C.pr.civ. a solicitat judecarea si in lipsa.
În baza rolului activ, instanța a solicitat de la B. P. I. să depună în copii certificate dosar de executare nr 165/E/2013.
În scop probator, instanța a administrat proba cu înscrisurile depuse la dosar.
Din actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Judecătoria Vînju M. prin sentința supusă apelului a respins contestația la executare formulată de pe contestatorii: P. M., și P. F. E., cu motivarea că ,în conformitate cu dispozițiile art.711 alin 1 cod procedură civilă, împotriva executării silite înseși, precum și împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare.
Contestația la executare se poate face pentru motive ce țin de nerespectarea dispozițiilor legale privind executarea silită însăși sau efectuarea oricărui act de executare.
În speță contestatorii au solicitat anularea actelor de executare întocmite în Dosar nr.165/E/2013 al B. P. I. L.,respectiv constatarea nulității contractului de garanție imobiliară pe motiv că conține clauze abuzive, constatarea nulității absolute a încheierii de încuviințare a executării silite și a actelor subsecvente întrucât biletele la ordin au fost emise în alb și suspendarea executării silite.
Cu privire la capătul de cerere privind suspendarea executării silite s-a luat act la termenul din 30._, că cei doi contestatori renunță la judecarea acestuia.
Încuviințarea silită a titlurilor executorii reprezentate de contractul de credit și contractul de ipotecă, formează obiectul dosarului nr.165/E/2013 al B. P. I. L., în vederea recuperării creanței de 317.208,46 lei.
Din expunerea făcută de contestatori nu rezultă existența unor incidente de ordin procedural care țin de executarea silită însăși și care să le fi produs o vătămare .
Comunicarea titlului executoriu și a somației, au fost respectate de executorul judecătoresc,în condițiile în care debitorii sunt comuni, cu privire la același bun, ca și garanți ipotecari la bancă.
Pe de altă parte contestatorii nu a contestat somația în termen de 5 zile de la comunicare potrivit art.669 cod procedură civilă, aceasta fiind comunicată la 29.08.2013, iar contestația la executare introdusă la data de 16.09.2013.
Încheierea de încuviințare a executării silite din 13.08.2013 a Judecătoriei Dr Tr S. face referire la cele 2 bilete la ordin . nr._/04.07.2012 și . nr._/04.07.2012, care constituie titluri executorii și îndeplinesc condițiile prevăzute de legea specială.
Biletele la ordin reprezintă o garanție accesorie la creditul acordat fiind completate conform înțelegerii părților coroborat și cu prevederile art.37 din Legea nr.58/1934. Pe biletele la ordin se prevede mențiunea obligatorie a semnăturii olografe a avalistului P. M. și care nu a fost contestată de către cei doi contestatori .
De altfel, apărări cu privire la biletele la ordin puse în executare pot fi invocate în cadrul căii de atac deschisă de prevederile art.62 alin.2 din Lega nr.58/1934, în termen de 5 zile de la comunicarea somației,procedură pe care contestatorii nu au urmat-o.
În temeiul art.36 din Legea nr.85/2006 executarea silită asupra unei societăți este suspendată de drept, . fiind în insolvență procedură deschisă prin încheierea din 01.07.2013 a Tribunalului M.. Această societate nu este proprietară a bunului urmărit silit, situație în care nu era necesară emiterea și comunicarea unei somații imobiliare.
Conform contractului de garanție reală imobiliară nr.4392/06.07.2009 autentificat sub nr.1154 de BNP N. L. C., contestatorii au garantat rambursarea la scadență a creditului acordat . în baza contractului de credit nr.234/04.07.2008 și a actelor adiționale ale acestuia. Contestatorii foști administratori ai societății ., au fost de acord cu instituirea ipotecii asupra bunului imobil proprietatea acestora, situat în Dr Tr S., ., nr.28, județul M., până la rambursarea integrală a creditului în valoare de 290.000 lei acordat societății de către C. B. SA-Sucursala Dr Tr S., cunoscând faptul că în caz de neplată se va proceda la executarea silită a garanților.
Deschiderea procedurii insolvenței nu afectează dreptul creditorilor de a urmări concomitent și terții garanți ai debitoarei intrate în insolvență. Creditorul care are un drept asupra unui codebitor, garant sau fidejusor își poate urmări acest drept integral sau pentru diferența nerecuperată de la debitor.
Suspendarea ca urmare a procedurii insolvenței nu are nici un efect asupra unui codebitor ținut alături de debitorul insolvent și nici asupra fidejusorului care a garantat o obligație a debitorului insolvent.
Pe de altă parte beneficiul de diviziune și discuție nu poate fi invocat dacă fidejusorul a renunțat la el ori dacă prin convenție s-a prevăzut clauza solidarității între fidejusori. Contestatorii au garantat solidar pentru ., renunțând expres la acest beneficiu prin semnarea contractului de credit și de garanție.
De asemenea, nu poate fi primită susținerea celor doi contestatori cu privire la faptul că actul de garanție ar fi abuziv, întrucât temeiul legal invocat de aceștia respectiv alin.1 din Legea nr.193/2000 nu este aplicabil, iar clauzele pretinse nu contravin dispozițiilor legale în materie.
În ceea ce privește pe intimata B. P. L. I., aceasta nu realizează decât activitatea de executare la cererea creditorului față de debitorul care nu a executat obligația de bună voie, debitorii fiind înștiințați legal, iar actele au fost emise conform procedurii din dosarul execuțional.
Împotriva acestei sentințe în termen legal au formulat apel contestatorii P. M., P. F. E., criticând sentința pentru nelegalitate și netemeinicie.
A motivat că, in mod greșit a reținut instanța de fond ca comunicarea titlului executoriu si a somației s-a făcut in mod nelegal pe considerentul ca debitorii sunt comuni cu privire la același bun, ca si garanți ipotecari la banca. De asemenea, instanța motivează ca contestatorii nu au contestat somația in termen de 5 zile de la comunicare potrivit art.669 C.pr.civ., iar, referitor la biletele la ordin, instanța nu a luat in considerare ca acestea nu au fost completate conform prevederilor legale asa cum am arătat in acțiune, justificând ca nu s-a urmat calea de atac deschisa de prevederile art.62 alin.2 din legea nr.58/1934, respectiv opoziție ia executare in termen de 5 zile de la comunicarea somației. Referitor la capătul de cerere cu privire la clauzele abuzive din contractul de ipoteca nr.4392/2009, instanța nu a reținut susținerea contestatorilor întrucât temeiul legal invocat de aceștia nu ar fi aplicabil, respectiv Legea nr.l93/2000.
Totodata, instanța a respins si capătul de cerere cu privire ia invocarea beneficiului de discuțiune si diviziune pe motiv ca am renunțat la ele prin semnarea contractului de credit si de garanție. Hotărârea instanței este nelegala pentru faptul ca prima instanța nu a analizat corect motivul de nulitate absoluta privind necomunicarea somației către debitorul principal si către ambii garanți. Cum textul de lege nu distinge intre situațiile speciale in către s-ar afla debitorul principal, nici judecătorul nu poate distinge. În situația in care debitorul principal este insolvabil somația trebuie comunicata acestuia cel puțin pentru opozabilitate. Pentru ca, in situația in care, garanții ar fi executați silit pana la redresarea debitorului, acesta din urma sa nu refuze despăgubirea garanților sub pretextul ca aceștia nu au invocat motivele de nulitate ale titlului executoriu sau nu s-au opus la executarea silita. Pe de alta parte, după cum reiese din dosarul cauzei, nu exista nici un document care sa dovedească ca somația ar fi fost comunicata ambilor garanți, eu P. F. E. neprimind nici o astfel de somație. In susținerea acestei afirmații aduc următoarele argumente: înainte de a trece la executarea silita a bunurilor debitorului, executorul judecătoresc este obligat sa-i facă acestuia o încunostintare despre declanșarea executării. Aceasta instiintare, care in procedura executării silite reglementate de Codul de procedura civila poarta: denumirea de somație este reglementata de art. 667, care statuează ca, daca cererea de executare a fost încuviințata, executorul judecătoresc va comunica debitorului o copie de pe încheierea data in condițiile art.656, împreuna cu o copie, certificata de executor pentru conformitate cu originalul, a titlului executoriu si, daca legea nu prevede altfel somatie (alin.l). Actul procedural al comunicării încheierii de încuviințare către debitor prezintă relevanta pentru marcarea momentului de ia care începe sa curgă termenul pentru exercitarea contestației la executare, potrivit art.714 alini pct.3.
Dupa cum a arătat in acțiune, cat si în răspunsul la întâmpinare si in concluziile scrise la instanța de fond, in fapt, executorul judecătoresc nu a procedat dacă la o singura comunicare si aceea către P. M., chiar daca a întocmit acte procedurale si pe numele de P. F. E..
Fiind adresa comună bunuri comune, nu înseamnă ca trebuie încălcate sub sancțiunea nulității articolele de lege specificate, in speța art.666 alin -2 din C.pr.civ. De asemenea, așa cum am arătat si in acțiune, in data de 29.08.2013 executorul a expediat un singur plic si acela pe numele de P. M. si doar atât comunicarea actelor de procedura in cadrul executam silite se poate face de către executorul judecătoresc fie personal, fie prin intermediul agentului procedural, dovada comunicării prin agent procedural având aceeași forța probanta cu dovada comunicării efectuate de către executor însuși (art.671 C pr. civ). Ori, executorul nu a utilizat nici una din aceste cai de comunicare, rezumându-se doar la expedierea unui plic prin posta pe numele unui singur debitor(P. M.), în concluzie, fata de P. F. E. termenele pentru exercitarea cailor de atac, inclusiv a contestației la executare nu au început sa curgă.
Invocarea art.36 din Legea nr.85/2006 privind procedura insolventei fiind vorba de un debitor principal, o societate comerciala, iar toate actele de executare silita se suspenda de drept, atunci, in virtutea principiului accesorium sequitar principale, trebuie sa opereze si fata de fideiusori.
Un alt argument in afirmațiile noastre despre superficialitatea instanței de fond in a analiza acțiunea noastră îl aducem prin afirmația instanței: „Pe de alta parte contestatorii nu a contestat somația in termen de 5 zile de la comunicare potrivit art.669 cod procedura civila, acesta fiind comunicata la 29.08.2013, iar contestația la executare introdusa ia data de 16.09.2013” (v. Hotărârea instanței nr 2327 din 20.06.2014, pag. 6 aliniat 4).NU înțelegem la ce se refera, întrucât in C.pr.civ. art.714 se refera la termene si nu art.669 !.
Hotărârea instanței este nelegala si netemeinica si pentru superficialitatea analizei motivelor de nulitate absoluta a biletelor la ordin sena CECE3AG nr._ si sena CECE3AG nr_ ca titlu de credit cambial conform art.2 alin.l din Legea nr.58/1934.
Asa cum a prezentat si in acțiune, doar prin inserarea mențiunii „în alb" la rubrica „stipulat", un bilet la ordin emis „in alb"(conform voinței pârtilor) este valabil, inclusiv in ceea ce privește clauzele de avalizare. In cazul de fata, rugam instanța sa constate ca instanța de fond nu a ținut cont ca creditoarea a menționat la rubrica „stipulat" mențiunea „fara protest", mențiune ce contravine cu dispozițiile art.2 alin. 1 din Legea nr.58/1934 coroborat cu art. 106 alin.2 si art. 12 din aceeași lege. Mențiunea „fara protest", care nu este explicata in cuprinsul contractului de credit, ar putea reprezenta doar faptul ca avalistul ar renunța la beneficiul de discuțiune si diviziune, deci, nu ar mai emite pretenții când creditorul decide sa-l execute.
Mențiunea „în alb" așa cum ar fi normal, ar avea rolul logic de a menționa ca la momentul emiterii biletului la ordin(deci,al semnării din partea avalizatului) nu era completata rubrica „suma datorata" si „data scadenta". De altfel, cum s-a petrecut, aceste rubrici au fost completate de creditoare după bunul plac la momentul constatării ca debitoarea nu si-a achitat datoria. Cu alte cuvinte, noi invocam nulitatea absoluta a biletelor la ordin . nr._ si sena CECE3AG nr._ si a încheierii de încuviințare a executării silite si a actelor subsecvente, intrucat biletele la ordin menționate nu cuprind toate mențiunile legale potrivit art. 106 din Legea nr.58/1934. Conform prevederilor art. 106 alin.2 coroborate cu dispozițiile art.l2 (Legea nr.58/1934), biletul la ordin poate fi emis in alb, daca poarta semnătura emitentului dar, in acest caz, emiterea biletului la ordin in alb trebuie sa fie expres menționata la rubrica „stipulat" din partea centrala si de sus a biletului la ordin în acest sens aducem ca argument si Deaazia nr. 1524/23.09.2003 a C A. Cluj aflata la dosar in copie.
Fiind vorba de invocarea unui motiv de nulitate absoluta, acesta trebuie verificat pe calea contestației la executare, nu a opoziției la executare, cu atât mai mult cu cat executorul judecătoresc a comunicat o somație de executare silita si nu o somațiune . Contestația la executare se poate face, conform Codului de procedura civila, pentru orice motive ținând de nerespectarea dispozițiilor legale privind executarea silita însăși sau efectuarea oricărui act de executare. O Opoziția la executarea unui bilet la ordin, pe de alta parte, conform art.63 din Legea nr.58/1934. este limitata, la invocarea unor excepții obiective de nulitate a titlului sau a unor excepții personale de nulitate, care se refera la raportul juridic fundamentai intre posesor si emitent in baza căruia a fost emis biletul la ordin. Ori, după cum rezulta din acțiune, noi contestatorii au ales calea contestației la executare întemeiata pe dispozițiile de drept comun in materie si nu pe legea speciala, astfel încât, in conformitate cu principiul disponibilității, principiu care guvernează procesul civil si potrivit căruia reclamantul este acela care are rol hotărâtor in determinarea existentei unui anumit proces civil, atât in ceea ce privește declanșarea iui, cat si in ceea ce privește calea procesuala aleasa. In susținerile noastre invocam speța si motivarea instanței la sentința civila nr.8602 din data de 13.12.2012 la Judecătoria Drobeta T. S., anexata deja la dosar in copie.
Hotărârea instanței de fond este nelegala si pentru faptul ca nu a analizat toate motivele invocate la constatarea nulității contractului de garanție imobiliara pentru clauze abuzive, conf.art.l alin. 1 din Legea nr. 193/2000. Astfel, instanța de fond, in mod greșit, a considerat ca motivele invocate de noi nu sunt aplicabile in materie. Trebuie avut in vedere premisa ca, la momentul încheierii contractului de credit si celui de ipoteca, indiferent de natura acestora, noi in calitate de consumatori ne găseam . fata de banca, in calitate de comerciant.
Instanța de fond nu a reținut argumentele aduse de ei, precum ca ei ca persoane fizice, au semnat acel contract, care ia baza a avut o prestare de servicii din partea creditorului, constând in acordarea unei facilitati-linie de credit-pentru debitorul principal. Ori,art.4 alin.2 din Legea nr. 193/2000 stabilește ca o clauza va fi considerata ca nefiind negociata direct cu consumatorul daca aceasta a fost stabilita fara a da posibilitatea consumatorului sa influienteze natura ei, cum ar fi contractele standard preformulate sau condițiile generale. Or, clauzele ce formează obiectul contestației se circumscriu întocmai acestor prescripții legale, deoarece contractele in discuție ca si titluri (de credit, de ipoteca, de garanție personala) fac parte din categoria contractelor de adeziune si a condițiilor generale de vânzare ale băncii, fiind preformulate si bazate pe principiul. Trebuie reținut si subliniat in acest context ca, in materia protecției consumatorilor principiul de voința (art.969 C.civ.) este aplicat in mod diferit, idea ca încheierea si conținutul contractului este rezultatul voinței pârtilor fiind des contrazis de realitățile sociale.
Așa cum am arătat si in acțiune, in cauza a existat un contract de credit încheiat intre profesioniști (C. B. SA, in calitate de creditor si, ., in calitate de debitor si mai multe contracte de garanții, încheiate intre creditor si neprofesioniști (persoane fizice). In cazul ultimilor contracte menționate, fiind încheiate cu neprofesioniști, invocam nulitatea acestora pentru existenta unor clauze abuzive, cum ai fi clauza nr.7 si nr.17 din contractul de ipoteca nr.4392/2009, Desi in acest contract sunt doar garanți reali, in clauza 17 s-a prevăzut, in mod abuziv ca renunțam în cele doua beneficii (de discutiune si diviziune), iar in clauza din același contract, ne-a restrâns ir med abuziv exercițiul dreptului de proprietate, impunându-ne ca orice atribut al acestuia sa fie exercitat doar cu aprobarea prealabila scrisa a băncii, astfel ca, nu am putut pune in valoare totala sau parțiala acest imobil. De asemenea, am arătat ca, noi, in calitate de garanți, am invocat si inserarea unor mențiuni ambiguie in contracte, respectiv cu privire la pretinsa renunțare la beneficiile amintite, prin folosirea de către autor a verbului fie la gerunziu, fie la viitor. Spre exemplu, am arătat cum era formulata clauza nr.6.3 din contractul de credit nr.234/04.07.2007, unde se spune: „Fiecare Garant real/Fidejusor in mod irevocabil si necondiționat, renunțând (verbul la gerunziu) la beneficiul de discuțiune si diviziune... si se obliga fata de Banca ca oricând clientul să plătească verbul la viitor imediat Băncii " Cu alte cuvinte, creditorul care avea cunoștințe juridice, in calitate de profesionist, trebuia sa explice garanților personali, care nu aveau cunoștințe juridice, si nu erau profesioniști, conținutul concret al beneficiilor de discuțiune si diviziune, beneficii la care renunțam. Neprocedând astfel, noi in calitate de garanți am renunțat formal la aceste beneficii, făra a conștientiza. Totodată, ei au arătat inclusiv in acțiune ca, in practica judiciara, s-a confirmat ca fiind clauza abuziva mențiunea in contract a renunțării la beneficiile mai sus menționate, făra ca in prealabil, creditorul sa explice in mod neechivoc in ce constau aceste beneficii ale garanților. Deci, in condițiile art. 1 alin. 1 din Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate intre profesioniști si consumatori, roagă instanța sa constate nulitatea clauzelor menționate. In sprijinul celor afirmate invocam jurisprudența, in speța, Sentința civila nr. 3234/21.05.2008 pronunțata de Judecătoria G., aflata in copie la dosar.
Au solicitat admiterea apelului si desființarea sentinței in sensul admiterii contestației la executarea silita așa cum a fost ea formulata.
Apelul este nefondat.
În ceea ce privește primul motiv al contestației la executare constând în faptul că somația imobiliară nu le-a fost comunicată individual în calitate de garanți personali, precum și debitorului principal ., fiind astfel încălcate prevederile art. 647 alin . 2 și art. 666 alin.2 din NCPC, instanța de apel constată că acesta este neîntemeiat.
Astfel, instanța reține că actele de executare nu au fost comunicate debitorului principal ., astfel cum prevăd dispozițiile art. 647 alin. 2 NCPC, însă această comunicare nici nu era posibilă deoarece împotriva debitorului principal ., s-a declanșat procedura insolvenței prin încheierea din data de 1.07.2013 pronunțată în dosar nr._ de Tribunalul M., iar executarea pornită împotriva unei societăți aflate în procedura de insolvență este nelegală, încheierea de încuviințare a executării silite fiind pronunțată la data de 13.08.2013.
Potrivit disp. art.36 din Legea nr.85/2006 de la data deschiderii procedurii insolvenței se suspendă de drept toate acțiunile judiciare și extrajudiciare sau măsurile de executare silită pentru realizarea creanțelor împotriva debitorului, deci în mod legal somația nu a fost comunicată debitorului principal.
În ceea ce privește comunicarea individuală a somației către cei doi contestatori, instanța constată că aceștia sunt soț și soție, locuiesc la aceeași adresă și comunicarea s-a făcut în mod legal la această adresă. Aceștia nu au dovedit că s-a produs o vătămare prin faptul că somațiile emise separat pentru fiecare dintre ei au fost comunicate în sensul că au fost expediate într-un singur plic. De altfel, chiar contestația la executare formulată constituie o dovadă că cei doi au aflat de executarea silită pornită împotriva lor și au avut posibilitatea formulării în termen a contestației.
Față de motivul de nulitate al titlului executoriu reprezentat de contractul de garanție reală imobiliară, instanța reține că în mod corect prima instanță nu a analizat aceste aspecte, apreciind că există o cale specială de a le ataca, și anume acțiunea în anulare, acțiune care se judecă în condiții de procedură speciale, având în vedere natura contractului și calitatea de profesionist a intimatului, contestatorii putând formula acțiune separată prin care să solicite nulitatea contractelor, competența fiind determinată și de valoarea litigiului. De altfel, în această materie, s-a pronunțat Curtea Constituțională prin decizia nr.581/2011 în sensul că în situația în care legea pune la îndemâna debitorului o cale de atac specială, acesta nu mai poate să utilizeze apărări de fond în cadrul contestației la executare.
Neîntemeiat este și motivul privind neanalizarea cererii de anulare a biletelor la ordin ca titluri de credit cambial. Dispozițiile art. 712 al. 2 din Codul de procedură prevăd că în cazul în care executarea silită se face în temeiul unui alt titlu executoriu decât o hotărâre judecătorească, se pot invoca în contestația la executare și motive de fapt și de drept privind fondul dreptului cuprins în titlul executoriu, numai dacă legea nu prevede în legătură cu acel titlu executoriu o cale procesuală specifică pentru desființarea lui. Cum contestatorii au la îndemână o cale specifică, respectiv opoziția la executare reglementată de art. 62, 63 din Legea 58/1934, în mod just nu au fost analizate pe fond aceste aspecte. Prima instanță putea să dispună disjungerea și formarea unui dosar separat, dar nu era o obligație stabilită prin lege, contestatorii putând formula separat această acțiune.
În consecință, față de considerentele expuse, instanța în temeiul art. 480 al. 1 din codul de procedură civilă va respinge apelul formulat de apelanții contestatori P. M., și P. F. E..
În temeiul disp. art. 19 alin. 1 din OUG nr. 51/2008 cheltuielile de judecată reprezentând taxă de timbru apel în cuantum total de 525 lei de care au fost scutiți contestatorii rămân în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul formulat de apelanții contestatori P. M., CNP_, P. F. E., CNP_ ambii cu domiciliul in mun.Drobeta T. S., . 28 ,împotriva sentinței civile nr. 2327/20.06.2014 pronunțată de Judecătoria Drobeta T. S.,intimați fiind C. B. ROMANIA SUCURSALA DR TR S., cu sediul in ..6,jud.M. . PRIN ADMINISTRATOR JUDICIAR, prin administrator judiciar Cabinetul Individual de Insolventa Ș. F. cu sediul Dr.Tr.S. ,..4. ,B. P. I. L., cu sediul in Dr.Tr.S., ., ca nefondat.
Suma de 525 lei pentru care s-a acordat ajutor public judiciar rămâne în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 06 Ianuarie 2015.
Președinte, Judecător,
C. C. E. N. V.
Grefier,
I. Lucreția
CC/LI/5 ex.
Data 06.02.2015
Jud.fond.T. A.
confidențial cod.op.2626
| ← Revendicare imobiliară. Sentința nr. 9/2015. Tribunalul MEHEDINŢI | Validare poprire. Sentința nr. 2866/2015. Tribunalul MEHEDINŢI → |
|---|
