Pretenţii. Sentința nr. 13/2015. Tribunalul MEHEDINŢI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 13/2015 pronunțată de Tribunalul MEHEDINŢI la data de 02-02-2015 în dosarul nr. 13/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA NR. 13/2015
Ședința publică de la 02 Februarie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE S. N. C.
Grefier Tudorița I.
Pe rol judecarea cauzei de litigii cu profesioniștii privind pe reclamanta V. C. SRL și pe pârâții E. N. și E. E.-C., având ca obiect obligația de a face desființarea lacului construit nelegal, plata sumei de 236.116 lei (echivalentul a 53.420 EURO calculați la cursul BNR din 18.11.2014 - 1 EURO = 4,42 LEI).
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns administratorul Dâmboviceanu Ș., personal și asistat de avocat V. A., pentru reclamantă, cu împuternicire avocațială depusă în ședință publică, pârâtul E. N., personal și asistat de avocat C. V. L., lipsă fiind pârâta E. E. C., reprezentată de avocat C. V. L..
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că pârâții au mai depus la dosar, la data de 09.01.2015, un set de înscrisuri, în dublu exemplar, înscrisuri ce nu au fost comunicate reclamantei și răspuns la întâmpinare din partea reclamantei la care a anexat înscrisuri și fotografii, cu duplicat pentru comunicare, după care;
Instanța procedează la comunicarea în ședință publică, a înscrisurilor depuse de pârâți, apărătorului reclamantei, avocat V. A..
De asemenea, comunică în ședință publică și duplicatul răspunsului la întâmpinare și a înscrisurilor anexate acestuia, apărătorului pârâților, avocat C. V. L..
Instanța a pus în discuție excepția necompetenței materiale funcționale a secției a II-a civilă din cadrul Tribunalului M., având în vedere obiectul cererii de chemare în judecată și a acordat cuvântul asupra acesteia.
Avocat V. A., pentru reclamantă, arată că prezenta cauză este un litigiu cu profesioniști având în vedere dispozițiile legale invocate prin cererea de chemare în judecată.
Avocat C. V. L., pentru pârâți, solicită admiterea excepției arătând că a invocat-o și prin întâmpinarea aflată la fila 109 dosar, precizând că obiectul cererii de chemare în judecată privește pe de o parte obligația de a face, respectiv obligarea pârâtului de a desființa așa zisa acumulare de apă, iar pe de altă parte angajarea răspunderii civile delictuale față de un eventual prejudiciu cauzat de către pârât.
TRIBUNALUL,
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului M., la data de 20.11.2014, sub nr._, reclamanta V. C. SRL a chemat în judecată pe pârâții E. N. și E. E.-C., solicitând să fie obligații în solidar pârâții la desființarea lacului construit nelegal pe terenul situat în . și la aducerea terenului la starea inițială, în termen de 60 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii sub sancțiunea unor daune cominatorii de 500 lei pe ziua de întârziere
În subsidiar, în cazul, în care pârâții nu își îndeplinesc obligația în termenul de 60 de zile, să fie autorizată la efectuarea lucrărilor de desființare a lacului artificial construit și de aducere a terenului la starea inițială, pe cheltuiala pârâților.
Să fie obligați pârâții, în solidar, la plata sumei de 236.116 lei (echivalentul a 53.420 EURO calculați la cursul BNR din 18.11.2014 - 1 EURO = 4,42 LEI) cu titlu de prejudiciu efectiv suportat ca urmare a deteriorării cramei subscrisei prin construcția nelegală a lacului și fără măsuri de asigurare a construcțiilor din împrejurimile lacului respectiv și la plata tuturor cheltuielilor de judecată cauzate de acest litigiu.
A arătat că, este proprietara domeniului viticol și a cramelor C., situate în ., producând vinurile C. Roy & Dâmboviceanu. Crama C. a fost construită în urmă cu peste 100 de ani, imobilul funcționând de la început conform destinației sale. În perioada 2008-2009, crama a fost retehnologizată și modernizată, cu investiții substanțiale. De-a lungul timpului nu am sesizat vreo problemă structurală a imobilului, acesta neavând cedări, fisuri sau deformații ale elementelor de rezistență.
Pârâții, a căror proprietate este vecină cu cea a subscrisei, au construit în anul 2013 un lac artificial, în fapt o acumulare de apă de mari dimensiuni, situată în nordul proprietății subscrisei, în amonte de crama.
După acumularea apei în acest lac, în luna septembrie 2013, au început să apară primele infiltrații care au fost și comunicate familiei E.. Aceste infiltrații au continuat în perioada decembrie 2013 - iulie 2014 culminând cu inundarea gravă a cramei subscrisei, la momentele când apa din lacul artificial era la nivel maxim.
Aceste inundații au provocat numeroase daune cramei, atât în vinotecă, cât și în halele de stocare.
Astfel tencuiala cramei a fost afectată ireversibil, s-a desprins de pe pereți și a căzut. Același fenomen s-a produs și asupra cisternelor de beton de fermentare și stocare vin, ale căror pereți trebuie refăcuți prin revopsire cu rășină epoxidică.
În toată această perioadă a ținut legătura și l-a informat pe pârâtul E. despre situație, iar acesta a promis soluționarea rapidă. Astfel i-a sugerat acestuia o soluție tehnică pentru stoparea infiltrațiilor, respectiv realizarea unui proiect de dren care să preia apele, sugestie cu care pârâtul E. a fost inițial de acord. însă, după ce i-am prezentat un astfel de proiect de dren, comandat și plătit de subscrisa, pârâtul a refuzat să realizeze o astfel de lucrare.
Având în vedere situația din ce în ce mai gravă, dar și în încercarea de a determina cauza exactă a infiltrațiilor masive, a trimis Administrației Apelor Române, Administrația Bazinală de A. J., prin adresa nr._/10.07.2014 (Anexa 1), o sesizare prin care a solicitat autorității să îi precizeze dacă pentru lacul artificial aflat pe terenul pârâților există autorizațiile prevăzute de lege, respectiv dacă s-au luat măsurile impuse prin proiectul aprobat de autorități. Din răspunsul Administrației Apelor Române materializat prin adresa nr. 4837/06.08.2014 (Anexa 2), s-a constatat că pârâții au amenajat pe terenul învecinat terenului subscrisei un lac artificial de dimensiuni 60 m x 15 m x 1,50 m, respectiv barajul care a format acumularea de apă, construit chiar pe limita de proprietate dintre cele două terenuri.
Tot din adresa din aceeași adresă (Anexa 2) a Administrației Apelor Române reiese faptul că lacul a fost realizat de către pârâți pentru utilizarea în scop de agrement și piscicultura, fără a avea la bază un proiect tehnic autorizat de ABA J. și fără obținerea autorizațiilor și avizelor necesare, neprevăzându-se măsuri de asigurare care să împiedice apariția unor exfiltrații de apă din acest lac, exfiltrații care au produs pagube grave cramei proprietatea subscrisei.
Totodată, prin adresa nr._/10.07.2014 (Anexa 3), a solicitat Gărzii Naționale de Mediu - Comisariatul Județean M. să precizeze dacă există vreo autorizație de mediu emisă pe numele pârâților, în legătură cu amenajarea unui lac artificial în . răspunsul Gărzii Naționale de Mediu din 18.07.2014, atașat în anexa 4 la prezenta, reiese că nu există o astfel de autorizație.
În data de 14.08.2014 a solicitat domnului expert P. P. o analiză în scopul determinării cauzelor inundației în subteranul cramei. Conform expertizei efectuate, spațiile cu destinație de vinotecă și cele două hale în care sunt stocate sticlele și butoaiele de vinificație sunt umectate în totalitate pe pereți, iar pe tavan se prelinge apă. Străpungerea pereților de picăturile de apă este vizibilă, acestea scurgându-se pe pardoseala din spațiile aflate în subteranul cramei.
Concluziile expertizei au evaluat clar deteriorarea cramei precum și faptul că infiltrațiile masive și igrasierea cramei C. s-au datorat apariției unei surse constante de apă, care a dus la creșterea presiunii hidrostatice a pânzei freatice și ca urmare, la infiltrarea apei prin pereții din subteranul cramei cu un debit de zeci de litri pe oră. Penetrarea apei s-a produs pe întreaga suprafață a cramei, iar umectarea pereților a dus la căderea tencuielilor și apariția de fisuri în structura zidurilor.
Fapta pârâților de a amenaja pe terenul învecinat proprietății subscrisei un lac de agrement, fără a obține autorizațiile legale necesare și fără a proteja proprietățile din aval a cauzat creșterea presiunii hidrostatice și apariția infiltrațiilor prin pereții cramei, inundând crama și prejudiciind pe această cale subscrisa și activitatea societății subscrisei. în consecință, această faptă ilicită antrenează reținerea răspunderii delictuale solidare a pârâților pentru fapta proprie, în baza art. 1.357 Cod civil.
Condițiilor angajării răspunderii pentru prejudiciile cauzate prin fapta proprie:
a. Existența unei fapte ilicite săvârșite de către pârâți
În vederea determinării cauzei exacte a apariției inundațiilor, a solicitat la data de 14.08.2014 expertului tehnic independent dl. P. P. efectuarea unei expertize extrajudiciare (Anexa 7), care ilustrează în mod elocvent faptul că daunele aduse cramei C. sunt urmarea directă a infiltrării apei din lacul situat pe terenul învecinat.
Așa cum rezultă din raportul de expertiză amintit mai sus lacul a fost amenajat de pârâți fără obținerea autorizațiilor necesare conform Legii nr. 50/1991, a Legii nr. 107/1996 (Legea apelor) și OUG 195/2005 privind protecția mediului, precum, fără să se prevadă vreo măsură de protecție pentru construcțiile din aval, așa cum este crama, precum și fără nici un fel de proiect. La acestea se mai adaugă și refuzul pârâților de a realiza lucrări de drenaj, iar toate acestea au avut ca efect ridicarea nivelului apei subterane din vecinătatea cramei C., urmată de creșterea presiunii hidrostatice și apariția unor exfiltrații de apă, care s-au infiltrat cu un debit puternic prin pereții cramei.
Aceeași situație de fapt rezultă și din adresa nr._14 a Administrației Naționale Apele Române (Anexa 1), prin care autoritatea consideră drept cauză a infestării cu apă a pereților cramei C. întocmai construirea acumulării de apă prezente pe terenul din vecinătatea proprietății subscrisei.
Pârâții au amenajat lacul situat în vecinătatea imediată a cramei C., fără respectarea normelor tehnice aplicabile, cu încălcarea flagrantă a prevederilor legale incidente, după cum urmează:
•Încălcarea de către pârâți a obligației de obținere a autorizației de construire
Întrucât pentru lucrările de construcție era necesară obținerea de către pârâți a autorizației de construire, potrivit art. 3 din Legea 50/1991, precum și a tuturor documentelor stau la baza emiterii acesteia, inclusiv a acordului vecinilor, în lipsa unei astfel de autorizări și a unei documentații tehnice prealabile, considerăm că amenajarea lacului artificial de către pârâți este ilegală.
Conform art. 24 din Legea 50/1991, executarea fără autorizație a unei lucrări pentru care obținerea acesteia era obligatorie constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 1.000 lei - 100.000 lei.
•Încălcarea de către pârâți a obligației de obținere a avizului de gospodărire a apelor și a autorizației de gospodărire a apelor
În conformitate cu prevederile art. 48 alin. (1), coroborat cu art. 50 din Legea nr. 107/1996, pentru amenajarea unei lucrări de folosire a apelor, inclusiv a unei lucrări de agrement, este necesară obținerea (i) unui aviz de gospodărire a apelor, (ii) unei notificări, respectiv (iii) unei autorizații de gospodărire a apelor emise de Autoritatea Națională Apele Române.
Totodată, emiterea unui aviz de gospodărire a apelor trebuie să fie fundamentată, potrivit dispozițiilor Legii apelor, pe studii meteorologice, hidrologice sau hidrogeologice, după caz, pe studii de gospodărire a apelor și de impact al lucrărilor respective asupra resurselor de apă și asupra zonelor riverane, care trebuie să demonstreze că solicitantul avizului de gospodărire a apelor se poate conforma cerințelor legale. în plus, autorizația de gospodărire a apelor se emite doar după ce s-a efectuat o constatare tehnică în teren, în prezența beneficiarului, cel târziu o dată cu recepția lucrării, dacă autoritatea consideră că au fost respectate prevederile legale privind gospodărirea apelor.
Fapta pârâților de a executa și de a pune în funcțiune lucrări construite pe ape sau care au legătură cu apele, fără aviz/autorizație de gospodărire a apelor constituie contravenție potrivit art. 87 pct. 1 din Legea nr. 107/1996, fiind sancționată cu amendă între 10.000 lei - 15.000 lei, așa cum a sesizat și autoritatea în adresa din Anexa 1 la prezenta cerere.
• Încălcarea de către pârâți a obligației de obținere a autorizației de mediu
În ceea ce privește încălcarea de către pârâți a obligației lor de a obține autorizație de mediu pentru exploatarea piscicolă a unui lac de agrement, constituie contravenția prevăzută de art. 96 alin. (2) pct. 1 din OUG 195/2005 și se sancționează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei.
Pârâții nu au asigurat în vreun fel construcțiile din aval, ba chiar aceștia au refuzat în mod constant să dea curs rugăminților subscrisei de a executa proiectul de drenaj, în ciuda faptului că am întocmit, pe cheltuiala proprie, un astfel de proiect (Anexa 5) și l-am pus la dispoziția pârâților.
b. Prejudiciul suferit de subscrisă
Prejudiciul cauzat de către pârâți, prin construirea unui lac de acumulare fără a obține autorizațiile necesare conform dispozițiilor legale în vigoare, care a condus automat la creșterea presiunii hidrostatice din subteranul terenului și infiltrarea apei din lac în pereții cramei C. este unul cert, reparabil și direct
Prejudiciul direct constă, așa cum rezultă și din raportul de expertiză extrajudiciară, Anexa 7, contravaloarea lucrărilor necesare pentru aducere cramei la starea anterioară inundației, prin refacerea tencuielilor desprinse de pe pereți și căzute, respectiv prin refacerea interioarelor cisternelor de beton.
Pentru repararea prejudiciului va trebui să întreprindă următoarele:
- Cu privire la pereții vinotecii și a celor două hale de stocare: desfacerea tencuielilor desprinse de pe suport la pereți, drișcuirea tencuielilor cu mortar de ciment, schela metalică de inventar pentru lucrări de suprafața;
- Cu privire la cisternele de beton pentru fermentare și stocare vin: sablarea cu nisip a celor 13 cisterne, aplicarea în două straturi a rășinii pe pereții cisternelor.
Evaluarea primară a daunelor produse este de 53.420 Euro (adică 236.116 lei, la cursul valutar al de 1 Euro = 4,42 lei) și se bazează pe calculele din expertiza extrajudiciară, defalcându-se după cum urmează:
- aducerea la starea inițială a pereților vinotecii și a celor două hale de stocare: 11.991 Euro;
- aducerea la starea inițială a pereților cisternelor de beton pentru fermentare și stocare vin: 41.429 Euro.
Dacă în urma probatoriului administrat în cauză va reieși un cuantum diferit al prejudiciilor, își vor modifica pretențiile solicitate în mod corespunzător.
c. Vinovăția pârâților
Elementul de vinovăție întrunește atât factorul intelectiv, cât și factorul volitiv, pârâții având dacă nu o intenție, cel puțin o culpă gravă în încălcarea dispozițiilor legale privitoare la autorizarea amenajării lacului de acumulare. Aceștia cunoșteau riscurile amenajării unui astfel de proiect; subscrisa i-am rugat în repetate rânduri să ia în considerare o variantă de prevenire a inundațiilor, însă fără rezultat.
În plus, pârâții au refuzat în mod constant să dea curs rugăminților de a realiza un proiect de drenaj, în ciuda faptului că subscrisa am realizat, pe cont propriu, un astfel de proiect.
d. Legătura de cauzalitate între fapta pârâților și prejudiciul produs
Între prejudiciul suferit de subscrisa și fapta ilicită a pârâților de a efectua lucrări de amenajare a lacului artificial fără nici o autorizație și fără lucrările de protecție există fără îndoială o legătură de cauzalitate, așa cum reiese și din raportul de expertiză extrajudiciară, Anexa 7 la prezenta.
Mai mult, după parțială a lacului după intervenția Administrației Apelor Române - Administrația Bazinală de A. J., scăzând nivelul pânzei freatice, a scăzut și debitul de apă infiltrată prin pereții cramei, făcând astfel dovada că inundația a fost produsă de creșterea presiunii apei din pânza freatică datorită amenajării de către pârâți a lacului, fără a avea la bază documentația tehnică și avizarea necesară.
2. Modalitatea de reparare a prejudiciului suferit
Întrucât inundația produsă cramei C. a adus prejudicii considerabile societății solicită instanței să dispună următoarele măsuri considerate necesare de către subscrisa în vederea reparării integrale a prejudiciului suferit:
- obligarea pârâților la desființarea lacului construit nelegal pe terenul situat în . și la aducerea terenului la starea inițială, în termen de 60 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii sub sancțiunea unor daune cominatorii de 500 lei pe zi;
- în caz contrar, să autorizarea subscrisei la efectuarea lucrărilor de desființare a lacului artificial construit fără autorizațiile cerute de lege, pe cheltuiala pârâților;
- obligarea pârâților, la plata sumei de 236.116 lei cu titlu de prejudiciu efectiv suportat ca urmare a deteriorării cramei.
A anexat următoarele înscrisuri: anexa 1 - Adresa nr._/10.07.2014 trimisă de subscrisă Administrației Naționale Apele Române; anexa 2 - Răspunsul Administrației Bazinale de A. J. nr. 4837/06.08.2014; anexa 3 - Adresa nr._/10.07.2014 adresată de subscrisa Gărzii Naționale de Mediu, Comisariatul M.; anexa 4 - Răspunsul Gărzii Naționale de Mediu prin adresa nr. 941/CJ M./18.07.2014; anexa 5 - Proiectul de drenaj efectuat de V. C., anexa 6 - Raport de expertiză extrajudiciară efectuat de expert ing. dl. P. P.; anexa 8 - Fotografii ale cramei după inundare
În drept, cererea se întemeiază pe dispozițiile art.1.357, art.1.381, art. 1.382, art. 1.385 C.civ., precum și pe dispozițiile Legii nr. 50/1991, ale Legii nr. 107/1996 și ale OUG nr. 195/2005.
Cererea a fost legal timbrată conform chitanței nr. 1398 din 27.11.2014 în sumă de 5.848 lei ( fila 58 dosar).
La data de 23.12.2014 reclamanta V. C. a mai depus la dosar un set de înscrisuri respectiv: proces verbal de constatare încheiat în data de 12 decembrie 2014 de către Biroul executorului Judecătoresc D. F. cu privire la situația de din interiorul cramei V. C. și lacul aparținând pârâților E., aflat în amonte de cramă, pe limita celor 2 proprietăți; paisprezece fotografi colir realizate în 12.12.2014 existente și la dosarul nr. 201/E/2014 al Biroului Executorului Judecătoresc D. F.; proces verbal de constatare încheiat în data de 15.12.2014 de către Biroul Executorului Judecătoresc D. F.; proces verbal de constatare încheiat în data de 22.12.2014 de către Biroul Executorului Judecătoresc D. F. cu privire la existența celui de al doilea lac artificial aparținând pârâților E., aflat în amonte de cramă, plin cu apă la data de 22.12.2014; două fotografii color realizate în 22.12.2014 existente și la dosarul nr.203/E/2014 al Biroului Executorului Judecătoresc D. F. și expertiza efectuată de către expert ing. P. P., având fotografii color pentru edificarea instanței, înscrisuri ce au fost comunicate pârâților.
Pârâții E. N. și E. E.-C. au depus întâmpinare prin care au solicitat respingerea cererii de chemare în judecată ca nefondată, cu obligarea la plata cheltuielilor de judecată.
Pârâții au depus un set de înscrisuri, în copie, respectiv: T.P. nr._ emis pe numele E. N.; Notă de constatare încheiată în 31.07.2014; cererea nr._/08.12.2014; proces verbal nr.5172/12.08.2014; adresa nr._/10.12.2014; proces verbal nr._/09.12.2014, adresa nr._/10.12.2014; adeverința nr._/17.12.2014, cererea nr._/05.12.2014, centralizator situație precipitații 2013-2014.
Reclamanta a formulat răspuns la întâmpinare prin care a arătat în concluzie că pârâții nu fac altceva decât să încerce să se exonereze de răspundere, acuzându-i pe ei, netemeinic, de culpă în ceea ce privește renovarea corespunzătoare și întreținerea cramei C. și că producerea prejudiciului nu este în niciun fel cauzată de vechimea cramei, ci de acțiunea ilicită a pârâților.
A anexat în copie, înscrisuri respectiv: ortofotoplanurile din evidența OCPI M., ortofoplanurile APIA, proces verbal din 23.12.2014 al B. Dirloaga F. și notă de constatare a ABA J. din 18.12.2014, fotografii realizate cu ocazia edificării lacului artificial.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța constată următoarele:
În conformitate cu disp. art. 248 c.pr.civ. ,, instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură precum și asupra celor de fond care fac inutilă în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei ,, și față de acesta tribunalul va analiza cu prioritate excepția necompetenței materiale funcționale a secției a II-a civilă din cadrul Tribunalului M..
Analizand exceptia invocata, instanta o va admite conform art. 132 N.C.pr.civ. si va dispune trimiterea dosarului spre solutionare secția I civilă a Tribunalululi M., actiunea avand ca obiect principal, acordarea unor despagubiri de peste 200.000 lei.
Asa cum se deduce din prevederile art. 94, pct. 1, lit. j si art. 95 N.C.pr.civ., tribunalele sunt competente sa solutioneze cererile in materie civila avand o valoare de peste 200.000 lei. Faptul ca una din părțile în litigiu este “profesionist” nu atrage competenta materiala de solutionare a acestuia de catre secția comercială, neexistand vreo norma de procedura care sa prevada faptul ca astfel de litigii trebuie sa fie judecate de catre aceasta secție specializata.
Instanta specializata fiind, nu poate solutiona decat acele cauze ce ii sunt expres date de catre legiuitor spre competenta solutionare. Categoria „profesionistilor” nu este identica si nu poate fi confundata cu cea a fostilor comercianti, o extindere a competentei, prin analogie, considerand ca automat toate litigiile purtate intre „profesionisti” trebuie solutionate de catre secțiile specializate, foste comerciale, neputand fi facuta. La stabilirea competentei materiale, nu se poate aplica vreo analogie, normele ce reglementeeaza aceasta materie, trebuind sa fie exprese si de stricta interpretare. Nu exista nicio norma legala care sa prevada ca fostele instante comerciale se transforma in instante „profesioniste” practic toate textele de lege ce se refereau la competenta instantelor comerciale fata de raporturile dintre comercianti, fiind cazute in desuetudine, odata cu disparitia „dreptului comercial”, ca ramura distincta a „dreptului civil”.
În speță obiectul litigiului este eminamente civil întrucât pe de o parte nu provine dintr-un contract între părți iar pe de altă parte nu este subsecvent vreunei fapte de comerț .
Față de aceste considerente tribunalul în conformitate cu prevederile art. 132 cod procedură civilă va admite excepția de necompetență materială funcțională și va declina competența în favoarea secției I civile a Tribunalululi M..
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția necompetenței materiale funcționale a secției a II-a civilă.
Declină competența în favoarea secției I civilă, a cauzei privind pe reclamanta V. C. SRL, cu sediul în comuna C., . C1, ., înregistrată la Registrul Comerțului sub nr. J_, CUI_ și pe pârâții E. N. și E. E.-C., ambii cu domiciliul în comuna C., .
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 02 Februarie 2015.
Președinte, S. N. C. | ||
Grefier, Tudorița I. |
Red. C.S./ Tehnored. T.I.
4 ex. - 27 Februarie 2015
Cod operator 2626/2006
| ← Pretenţii. Sentința nr. 2123/2015. Tribunalul MEHEDINŢI | Plângere împotriva încheierii de carte funciară. Legea... → |
|---|
