Pretenţii. Sentința nr. 356/2015. Tribunalul MEHEDINŢI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 356/2015 pronunțată de Tribunalul MEHEDINŢI la data de 22-09-2015 în dosarul nr. 624/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 624/A
Ședința publică de la 22 Septembrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE C. P.
Judecător C. Z.
Grefier A. M. M.
Pe rol, judecarea apelului declarat de apelantul-reclamant B. T. împotriva sentinței civile nr. 356/07.04.2015 pronunțată de Judecătoria Strehaia în contradictoriu cu intimatul-pârât I. G., având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns apelantul-reclamant, lipsă fiind intimatul-pârât.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Apelantul depune la dosarul cauzei titlul de proprietate nr._/15.10.2014 menționând că face dovada cu acesta, a dreptului său de proprietate asupra terenului de pe care solicită pretențiile ce fac obiectul cauzei de față.
Nemaifiind alte cereri prealabile de formulat, probe de administrat sau incidente de soluționat, instanța, în baza art. 392 C.proc.civ., declară deschise dezbaterile și acordă cuvântul asupra apelului.
Apelantul reclamant-solicită admiterea apelului și admiterea acțiunii așa cum a fost formulată, precizând că lasă la aprecierea instanței acordarea cheltuielilor de judecată.
Menționează că nu s-a mai judecat pentru terenul cultivat cu floarea soarelui de către pârât, ci doar pentru cel cultivat cu grâu tot de pârât, teren ce se învecinează cu șoseaua județeană. Terenul cultivat cu floarea soarelui se află situat în continuarea celui cultivat de pârât cu grâu și pentru care s-au judecat, fiind despărțite de pădure.
A mai arătat apelantul că instanța de fond nu a luat în considerare solicitarea sa privind audierea celor doi martori și efectuarea unei expertize tehnice și nici cererea prin care a solicitat ca pârâtul să elibereze terenul cultivat cu floarea soarelui.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra apelului constată următoarele:
Prin cererea formulată și înregistrată pe rolul Judecătoriei Strehaia la data de 30.10.2014, sub nr._, reclamantul B. T. a solicitat instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, în contradictoriu cu pârâtul I. G., să dispună obligarea acestuia la plata sumei de 15.000 lei, reprezentând contravaloarea producției nerealizate în anul 2014 de pe suprafața de 11,6 ha teren arabil situat în ., jud. M..
În motivare, reclamantul a arătat că, în conformitate cu schița de amplasare a terenului întocmită de Comisia Locala de Fond Funciar Tâmna, este proprietarul suprafeței de 11,6 ha teren arabil, împreuna cu frații săi B. G. și B. R., din partea cărora are procură pentru a-i reprezenta.
În anul 20l4, pârâtul, în mod abuziv, i-a ocupat această suprafață de teren, cultivând-o cu floarea soarelui și obținând o recoltă de peste 2.500 kg. la hectar, motiv pentru care a fost împiedicat să-l cultive cu grâu sau porumb.
La dosarul cauzei s-au depus următoarele înscrisuri: schiță teren, plan de amplasament, procură judiciară autentificată sub nr. 450/03.05.2012, adeverința nr. 2202/17.04.2014, act de vânzare-cumpărare, sentința civilă nr. 1079/10.10.2005 pronunțată de Judecătoria Strehaia în dosarul nr. 2477/2005 și sentința civilă nr. 1326/08.12.2014 pronunțată de Judecătoria Strehaia în dosarul nr._ .
Instanța, din oficiu, a dispus emiterea unei adrese către Primăria comunei Tâmna cu mențiunea de a comunica dacă TP nr._/01.07.2003 a fost anulat ori modificat, dacă terenul ce face obiectul schiței aflate la fila (4) din dosar este proprietatea reclamantului, iar în caz afirmativ comunicarea înscrisurilor din care rezultă acest lucru, relații care au fost comunicate.
La termenul de judecată din data de 07 aprilie 2015, instanța, din oficiu, a invocat excepția autorității provizorii de lucru judecat.
Prin sentința civilă nr. 356/07.04.2015 Judecătoria Strehaia a admis excepția autorității provizorii de lucru judecat și a respins acțiunea formulată de reclamantul B. T., reținând următoarele:
Prin acțiunea formulată, reclamantul a chemat în judecată pe pârât, solicitând obligarea acestuia să îi plătească suma de 15.000 lei, reprezentând contravaloarea producției nerealizate în anul 2014 de pe suprafața de 11,6 ha teren arabil, susținând că este proprietar în baza titlului de proprietate nr._/01.07.2003.
În fapt, prin sentința civilă nr. 1326/08.12.2014 pronunțată de Judecătoria Strehaia în dosarul nr._, a fost admisă excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului și respinsă acțiunea, reținându-se că reclamantul a formulat cerere prin care a solicitat pretenții de la același pârât, în același cuantum ca în speța de față, reprezentând contravaloarea producției pe care nu a obținut-o întrucât terenurile din titlul de proprietate nr._/01.07.2003 au fost ocupate de către pârât.
S-a reținut că titlul de proprietate exhibat de reclamant a fost anulat prin sentința civilă nr. 1551/2011, așa încât, nefiind titularul unui drept asupra terenului, reclamantul nu este îndreptățit să obțină despăgubiri.
În drept, conform art. 431 alin. 1 Cod procedură civilă, “Nimeni nu poate fi chemat în judecată de două ori în aceeași calitate, în temeiul aceleiași cauze și pentru același obiect”, ceea ce înseamnă că o acțiune nu poate fi judecată în mod definitiv decât o singură dată, fiind interzisă reluarea aceleiași judecăți, în condițiile identității de părți, obiect și cauză.
Totodată, conform art. 430 alin. 4 Cod procedură civilă, „Când hotărârea este supusă apelului sau recursului, autoritatea de lucru judecat este provizorie.” Autoritatea de lucru judecat provizorie există numai până la momentul soluționării căii de atac și numai în situația în care calea de atac este respinsă iar hotărârea devine definitivă, autoritatea de lucru judecat se consolidează.
În speță, sentința civilă nr. 1326/08.12.2014 se găsește în calea de atac a apelului.
Apreciind întemeiată excepția, instanța a admis-o, cu consecința respingerii acțiunii pentru autoritate provizorie de lucru judecat.
Împotriva s.c. nr. 356/07.04.2015, în termen legal a declarat apel reclamantul, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate din următoarele motive:
Instanța de fond nu a luat în considerare cele solicitate prin cererea de chemare în judecată, respectiv audierea a doi martori, efectuarea unei expertize, nici cererea din data de 02.02.2015, prin care a solicitat ca pârâtul să elibereze terenul cu tulpini de floarea soarelui rămase după recoltare și nici precizările scrise depuse la data de 26.03.2015.
Învederează instanței că locuiește permanent în Dr. Tr. S. și întâmplător, a aflat că terenul în suprafață de 10 ha aflat lângă drumul județean este ocupat abuziv și cultivat cu grâu. Terenul ce face obiectul prezentului litigiu se referă la suprafața de 11,6 ha, și este teren arabil cultivat cu floarea soarelui.
La data când a constatat că tarlaua de 10 ha a fost cultivată cu grâu, nu a știut că tarlaua de 11,6 ha a fost cultivată tot de I. G., fapt pentru care a fost nevoit să depună în instanță și această acțiune.
Faptul că despăgubirea de 15.000 lei ce reprezintă contravaloarea producției de grâu ce ar fi fost obținută de la fiecare . și de 11,6 ha) este corectă.
Intimatul-pârât nu a formulat întâmpinare.
Examinând sentința apelată, în limitele criticilor aduse conform art. 479 c.pr.civ., tribunalul constată și reține următoarele:
Prin acțiunea introductivă de instanță, reclamantul solicită ca pârâtul să fie obligat să-i plătească despăgubiri constând în contravaloarea recoltei din anul 2014, de pe terenul de 11,6 ha, pe care l-a cultivat cu floarea soarelui, teren situat în T 89 potrivit schiței anexată acțiunii.
În cadrul dosarului nr._, în care s-a pronunțat s.c. nr. 1326/08.12.2014, reclamantul l-a chemat în judecată pe pârât solicitând contravaloarea recoltei obținută în toamna anului 2013 de pe suprafața de 10 ha din T 86, P2562/1, T140, P3976/2. pe care acesta a cultivat-o în anul 2013, lipsindu-l astfel de reclamant de producția pe care ar fi obținut-o .
Prin urmare, constatând că între cele două dosare nu este identitate de obiect și cauză întrucât pretențiile din dosarul de față sunt pentru anul 2014 iar cele din dosarul nr._ sunt pentru anul 2013 și suprafețele de teren de pe care se cer despăgubirile sunt diferite, în dosarul pendinte fiind vorba despre un teren pe care pârâtul l-a cultivat cu floarea soarelui( situat în T 89), iar în celălalt dosar, un teren cultivat tot de pârât însă cu grâu (T 86, P 2562/1, T 140, P3976/2), tribunalul reține că în mod greșit prima instanță a constatat autoritatea de lucru judecat a sentinței nr.1326/08.12.2014, cerințele art. 431 c.pr.civ., nefiind îndeplinite.
Față de aceste considerente, în temeiul art. 480 c.pr.civ., tribunalul urmează a pronunța o decizie intermediară prin care va admite apelul, va anula sentința, va respinge excepția autorității de lucru judecat și va reține cauza pentru judecarea fondului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul declarat de apelantul-reclamant B. T., domiciliat în Dr. Tr. S. ..2, ., . împotriva sentinței civile nr. 356/07.04.2015 pronunțată de Judecătoria Strehaia în contradictoriu cu intimatul-pârât I. G., domiciliat în C., .. 18, jud. D., având ca obiect pretenții.
Anulează sentința.
Respinge excepția autorității de lucru judecat.
Fixează termen pentru judecarea fondului 13.10.2015, cu citarea părților.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 22.09.2015.
Președinte, C. P. | Judecător, C. Z. | |
Grefier, A. M. M. |
Red. P.C./Tehnored. M.A.M.
2 ex./pag./06.10.2015
Jud. fond N. V.Ș.
Cod op. 2626
| ← Abţinerea întregii instanţe. Sentința nr. 1363/2015.... | Contestaţie la executare. Decizia nr. 12/2015. Tribunalul... → |
|---|
