Pretenţii. Sentința nr. 423/2015. Tribunalul MEHEDINŢI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 423/2015 pronunțată de Tribunalul MEHEDINŢI la data de 17-02-2015 în dosarul nr. 655/181/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 124/A
Ședința publică de la 17 Februarie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE C. E. C.
Judecător V. N.
Grefier D. A. D.
Pe rol judecarea apelului civil formulat de apelanta reclamantă S. Județean de Urgență Dr Tr S. împotriva sentinței civile nr. 423/02.12.2014 pronunțată de Judecătoria Baia de A., intimat fiind S. C., având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședința publică lipsă părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care, nemaifiind alte cereri formulate sau excepții invocate de soluționat, instanța, potrivit dispozițiilor art. 394 cod procedură civilă, constată încheiate dezbaterile și reține cauza spre soluționare.
TRIBUNALUL,
Asupra apelului civil de față;
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Baia de A. la data de 30.09.2014 sub nr._, S. Județean de Urgență Drobeta T. - S. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul S. C., ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea acestuia la plata sumei de 196 RON reprezentând despăgubiri civile precum și dobânzile și penalitățile aferente debitului principal, până la data plății.
În motivare, a susținut reclamantul că la data de 03.06.2011, pârâtul a fost internat în unitatea spitalicească ca urmare a unei agresiuni, situație în care a beneficiat de îngrijiri medicale în perioada 03.06 – 03.06.2011, iar în urma acestei internări, pârâtul S. C. figurează ca debitor în evidențele contabile ale Spitalului Județean de Urgență Drobeta T. - S. cu suma de 196 lei.
Se concluzionează că în temeiul art. 313 al.1 din Legea nr. 95/2006 – privind reforma în domeniul sănătății „persoanele care prin faptele lor aduc daune sănătății altei persoane răspund potrivit legii și au obligația să repare prejudiciul cauzat furnizorului de servicii medicale reprezentând cheltuielile efective ocazionate de asistența medicală acordată. Sumele reprezentând cheltuielile efective vor fi recuperate de către furnizorii de servicii medicale. Pentru litigiile având ca obiect recuperarea acestor sume, furnizorii de servicii medicale se subrogă în toate drepturile și obligațiile procesuale ale caselor de asigurări de sănătate și dobândesc calitatea procesuală a acestora, în toate procesele și cererile aflate pe rolul instanțelor judecătorești, indiferent de faza de judecată”. A..2 al aceluiași articol prevede că „furnizorii de servicii care acordă asistența medicală prevăzută la alin. (1) realizează o evidență distinctă a acestor cazuri și au obligația să comunice lunar casei de asigurări de sănătate cu care se află în relație contractuală această evidență, în vederea decontării, precum și cazurile pentru care furnizorii de servicii medicale au recuperat cheltuielile efective în vederea restituirii sumelor decontate de casele de asigurări de sănătate pentru cazurile respective.”
În drept, S. Județean de Urgență Drobeta T.-S. și-a întemeiat acțiunea pe disp. art. 313 din Legea nr. 95/2006 - privind reforma în domeniul sănătății și art. 19 c.pr.pen.
În procedura prealabilă, instanța prin rezoluția din data de 02.10.2014 a dispus comunicarea cererii de chemare în judecată pârâtului, pentru ca acesta să depună întâmpinare în termen de 25 de zile de la comunicarea cererii, sub sancțiunea de căderii, astfel cum se prevede în cuprinsul art. 201, alin.l C.pr.civ, dar pârâtul nu s-a conformat acestor dispoziții.
Judecătoria Baia de A. prin sentința supusă apelului a respins acțiunea formulată de S. Județean de Urgență Dr. Tr. S., ca nefondată.
Pentru a pronunța această soluție instanța de fond a reținut că, prin cererea formulată, S. Județean de Urgență Dr.Tr.S., în contradictoriu cu pârâtul S. C., a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea acestuia la plata sumei de 196 lei reprezentând despăgubiri civile precum și dobânzile și penalitățile aferente debitului principal, până la data plății.
Potrivit disp. art.6 alin.2 din Noul Cod Civil” actele și faptele juridice încheiate ori, după caz, săvârșite sau produse înainte de . legii noi nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de legea în vigoare la data încheierii sau, după caz, a săvârșirii ori producerii lor”.
În raport de data săvârșirii actelor și faptelor juridice invocate de S. Județean de Urgență Dr. Tr. S. instanța a constatat că în cauză sunt incidente dispozițiile art.998 c.civ., act normativ în vigoare până la data de 01.10.2011.
Astfel, potrivit disp. art.998 c.civ. „ orice faptă a omului, care cauzează altuia prejudiciu, obligă pe acela din a cărui greșeală s-a ocazionat, a-l repara”.
Din prevederile legale invocate a rezultat că pentru angajarea răspunderii civile delictuale se cer a fi întrunite cumulativ câteva condiții, și anume: a) existența unui prejudiciu; b) existența unei fapte ilicite; c) existența unui raport de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu; d) existența vinovăției celui care a cauzat prejudiciul, constând în intenția, neglijența sau imprudența cu care a acționat, exprimând atitudinea subiectivă a celui care a săvârșit fapta ilicită.
Potrivit disp. art. 208 din Legea nr. 95/2006 „Asigurările sociale de sănătate reprezintă principalul sistem de finanțare a ocrotirii sănătății populației care asigură accesul la un pachet de servicii de bază pentru asigurați”, iar obiectivele sistemului de asigurări de sănătate sunt protejarea asiguraților față de costurile serviciilor medicale de boală sau accident și asigurarea protecției asiguraților în mod universal, echitabil și nediscriminatoriu, în condițiile utilizării eficiente a Fondului Național Unic de asigurări sociale de sănătate.
De asemenea, potrivit disp. art. 217 din Legea nr. 95/2006 asigurații au dreptul la un pachet de servicii de bază în condițiile legii, stabilit pe baza contractului cadru, iar potrivit disp. art. 218 din același act normativ, asigurații beneficiază de pachetul de servicii de bază în caz de boală sau accident din prima zi de îmbolnăvire sau de la data accidentului și până la vindecare, având dreptul să beneficieze de servicii medicale, medicamente, materiale sanitare și alte servicii medicale, ambulatorii sau în spitale, aflate în relație contractuală cu casele de asigurări de sănătate, precum și de servicii medicale de urgență.
În cauza dedusă judecății, instanța a reținut că pârâtul S. C. a fost internat de urgență la S. Județean de Urgență Dr. Tr. S., în data de 03.06.2011, beneficiind de îngrijiri medicale în urma unui accident rutier.
Potrivit disp. art. 313 din Legea nr. 95/2006, persoanele care prin faptele lor aduc daune sănătății altei persoane au obligația să repare prejudiciul cauzat furnizorului de servicii medicale, iar sumele reprezentând cheltuielile efective vor fi recuperate de către furnizorii de servicii medicale de la persoana care a provocat leziunile pentru care s-a acordat îngrijirea medicală.
De asemenea instanța a reținut că din înscrisurile depuse la dosar de reclamant ( fila 13 dosar), reiese faptul ca pârâtul ar fi fost victima unei agresiuni iar în raport de dispozițiile invocate pârâtul nu este autorul faptei producătoare de daune, astfel că, nu poate fi obligat la contravaloarea cheltuielilor efective ocazionate de asistență medicală acordată propriei persoane în condițiile legii.
În acest caz exista doar o excepție de la regula prevăzută de art. 313 din legea 95/2006, și anume situația în care partea vătămata nu beneficiază de gratuitatea asistenței medicale, când aceasta va suporta costul direct al cheltuielilor efective ocazionate de asistența medicală acordată, urmând a-l recupera direct de la făptuitor în cadrul procesului penal sau civil după caz, dar în speță nu există nici o dovada în acest sens, reclamanta rămânând în pasivitate, și ne producând dovezi în sprijinul celor susținute.
Împotriva acestei sentințe în termen legal a formulat apel reclamantă S. Județean de Urgență Dr Tr S., criticând sentința pentru nelegalitate și netemeinicie.
Apelantul reclamant a precizat că intimatul S. C. la internare,victima a unui accident rutier/ agresiune nu a putu fi interogat cu privire la numele pârtii vinovate, întrucât fie este in stare de urgenta, iar actul medical este prioritar, fie nu cunoaște identitatea acesteia.
Lipsa de diligenta a intimatului a determinat apelanta să introducă acțiune în instanță, pentru obligarea acestuia la cheltuielile pe care le-a suportat apelantul reclamant.
A depus la dosar următoarele înscrisuri foaia de observație atașata la acțiunea formulata, din care reiese in mod evident intimatul este victima unui accident rutier/agresiune si care la externare a fost înștiințat de plata debitului, astfel ca i s-a adus la cunoștința faptul ca avea obligația legala de a depune orice înscris din care sa reiese nevinovăția sa.
Decontul de cheltuieli din care rezulta atât debitul inițial izvorât din spitalizarea paratului pacient cat si dobânzile si penalitățile ce curg pana la achitarea integrala a debitului, adresa către 1PJ Mh prin care am solicitat date privitoare la producerea acc.rutier/agresiunii; adresa către Serviciul de Evididentă a Populației Mh prin care am solicitat ultimul domiciliu al paratului intimat ;
Cheltuielile de spitalizare ce fac obiectul litigiului, nu intra sub incidența art.208 din legea nr.95/2006. care privesc gratuitatea serviciilor medicale.Art.313 din aceeași lege se refera cu strictețe la prejudiciile suferite de victimele accidentului rutier/agresiunilor, prejudicii care in mod natural trebuie suportate de persoana vinovata. Victimele accidentelor rutiere/agresiunilor un cad sub incidența art.92 din lg nr.95/2006, pentru ele așa cum s-a menționat mai sus exista prevedere legala aparte.Art.92 din respectiva lege se refera cu strictețe la accidentele de salvare aeriana si navala.
Calitatea de victima a unui ace.rutier/agresiune rezulta din continui foii de observație cat si din decontul de cheltuieli atașat la acțiune.
A motivat că, calitatea de asigurat sau nonasigurat nu are relevanta, cum de altfel nici calitatea de minor/major a paratului, întrucât serviciile medicale de acest gen nu sunt decontate de CJAS, ca atare un are relevanta conținutul art.217 din legea susmenționata, privind persoanele asigurate care au dreptul la servicii medicale de baza.
Demersurile apelantului a fost multiple, in sensul ca a trimis nenumărate adrese către IPJ M., Serv.de Evid a P. Mh. si către paratul intimat care au rămas fără finalitatea urmărita .
Totodată vis-a-vis de componenta art. 213 alin.l 220-223 din cadrul Legii nr.95/2006, prin care unitatea sanitara acorda servicii medicale gratuite, nu intra victimele accidentelor rutiere/agresiunilor sub incidența acestui cadru legal. Acestea se supun prevederilor legale ale art.313 din Legea nr.95/2006. Astfel, in mod eronat instanța a hotărât ca paratul pacient sa fie exonerat de plata debitului in valoare de 196 lei, întrucât acesta a beneficiat de servicii medicale, urmare a vătămării sale.
Verificând legalitatea și temeinicia sentinței atacate potrivit motivelor formulate și în conformitate cu dis part. 479 alin1 C pr civilă, instanța a constată apelul nefondat .
Astfel, potrivit art. 478 C pr civilă, prin apel nu se poate schimba cadrul procesual stabilit în fața primei instanțe. Părțile nu se vor putea folosi înainte instanței de apel de alte motive decât cele invocate în prima instanță, și totodată nu se poate schimba calitatea părților, cauza sau obiectul cererii de chemare în judecată.
În același timp potrivit art. 148 alin 1 C pr civilă, cererea de chemare în judecată care investește instanța trebuie să cuprindă în mod obligatoriu pe lângă numele și calitatea părților și respectiv obiectul cererii, temeiul juridic al acțiunii prin arătarea motivelor de fapt și de drept pe care se sprijină cererea.
Instanța investită cu soluționarea cererii, este ținută să judece cauza în limitele investirii, implicit prin prisma temeiului juridic invocat.
În speță, așa cum a reținut și instanța de fond, reclamanta precizează ca temei juridic dis part. 313 din Legea 95/1996 potrivit cărora persoanele care prin faptele lor aduc daune sănătății altor persoane răspund potrivit legii și au obligația să repare prejudiciul cauzat furnizorului de servicii medicale, reprezentând cheltuielile ocazionate de asistența medicală acordată.
Urmează a se constata că, textul de mai sus se aplică doar în cazul proceselor în curs de judecată ce privesc persoanele care prin faptele lor aduc atingere sănătății altei persoane, nu și în cazul de speță, când acordarea de cheltuieli este îndreptată împotriva victimei însăși.
Prin urmare, în raport de temeiul juridic invocat în acțiunea introductivă și care nu poate fi schimbat în căile de atac, sentința atacată este temeinică și legală, urmând ca apelul să fie respins ca nefondat, făcându-se aplicarea art. 480 alin 1 C pr civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul, formulat de apelanta reclamantă S. Județean De Urgență Dr Tr S., cu sediul în mun. Dr. Tr. S., .. 4, județul M., împotriva sentinței civile nr. 423/02.12.2014, pronunțată de Judecătoria Baia de A., intimat fiind S. C., domiciliat în comuna Balta, ., ca nefondat.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 17 Februarie 2015, la sediul Tribunalului M..
Președinte, C. E. C. | Judecător, V. N. | |
Grefier, D. A. D. |
Red. NV/DDA
4ex/03.03.2015
Jud fond B. C
Cod operator 2626
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 1480/2015. Tribunalul... | Revendicare imobiliară. Hotărâre din 16-02-2015, Tribunalul... → |
|---|
