Anulare act. Decizia nr. 890/2012. Tribunalul MEHEDINŢI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 890/2012 pronunțată de Tribunalul MEHEDINŢI la data de 06-07-2012 în dosarul nr. 890/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA NR. 890/R
Ședința publică de la 06 Iulie 2012
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. C. O.
Judecător A. M.
Judecător S. C.
Grefier T. I.
Pe rol judecarea recursului civil formulat de recurentul pârât N. N. împotriva sentinței civile nr. 2652 din 12.04.2012 pronunțată de Judecătoria Drobeta Turnu Severin, în contradictoriu cu intimatul reclamant D. M., având ca obiect anulare act.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns părțile.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că, dezbaterile și susținerile au fost consemnate în încheierea de amânare inițială a pronunțării din 29.06.2012, ce face parte integrantă din prezenta decizie, după care, a fost reținută cauza pentru soluționare.
TRIBUNALUL;
Asupra recursului civil de față;
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Drobeta Turnu Severin, sub nr._, la data de 21.10.2011, reclamantul Dăogariu M., în contradictoriu cu pârâtul N. N., a solicitat instanței ca prin sentința ce va pronunța sa dispună desființarea antecontractului de vânzare cumpărare, restituirea sumei de 1000 Euro si plata daunelor interese si a cheltuielilor de judecata.
In fapt, reclamantul a arătat ca, a cumpărat suprafața de 0,15 ha teren arabil intravilan de la N. St. N. cu suma de 2800 euro. Cu ocazia acordului au încheiat chitanța sub semnătura privata si a achitat suma de 1000 euro, urmând ca restul de 1800 euro sa-l achite in 90 de zile.
După încheierea antecontractului reclamantul a constatat ca in actele comunei Salcia acest teren figura ca teren extravilan, iar ca urmare a acestei constatări i-a adus la cunoștință paratului ca nu mai dorește sa perfecteze acest contract.
Reclamantul a notificat paratul pentru a-i restitui suma de 1000 euro.
In drept, au fost invocate dispozițiile art. 977-982 Cod civil, art. 1021 Cod civil.
In dovedirea cererii reclamantul a atașat la dosar, in copie, următoarele înscrisuri: notificare din data de 14.02.2011, adresa din data de 15.02.2012, dovada de îndeplinire a procedurii de citare, titlu de proprietate nr._/27.01.1997, chitanța încheiata între părți, contract de mediere nr. 21/06.07.2011, chitanța nr. 23/06.07.2011, contract de mediere nr. 19/27.06.2011, chitanța nr. 19/27.06.2011, adresa nr. 606/14.03.2011, cererea din data de 3.03.2011.
Paratul N. N. a formulat cerere reconvenționala prin care a solicitat instanței: a) silirea numitului D. M. la a executa convenția de vânzare cumpărare a terenului tranzacționat si plata prețului; b) plata sumei de 2422 lei, reprezentând prejudiciu cauzat constând în: distrugerea, degradarea si aducerea in stare de neîntrebuințare a culturii de vita de vie de pe o suprafață de 750 mp; distrugerea gardului din plasa de sarma pe stâlpi din beton armat din E-line; valoare sarma de spalier (d=3 mm); valoarea ,,fructului,, pe anul 2010 si pentru perioada intrării pe rod a unei noi culturi înființate; c) plata daunelor interese si a cheltuielilor de judecata.
Paratul a solicitat instanței sa pronunțe in baza art. 1073 si 1077 cod civil o hotărâre care sa tina loc de act autentic de vânzare cumpărare, alături de îndeplinirea condițiilor din antecontractul valabil încheiat, ce întrunește condițiile de valabilitate prevăzute de art. 948 Cod civil, achitarea prețului ca obligație a promitentului – cumpărător – în speța fiind achitat dosar un avans.
In drept au fost invocate dispozițiile art. 948, 969, 1021 si art. 1077 Cod civil, prevederile art. 5 alin. 2 din Titlul X al Legii nr. 247/2005.
Paratul a depus la dosar, în copie, următoarele înscrisuri: sentința civila nr. 2041/18.11.2009 pronunțată de Judecătoria Vanju M. in dosar nr._, chitanța încheiata între părți, schița imobil, adresa din data de 15.02.2011, notificare din data de 14.02.2011, planșa foto, proces verbal de închidere a medierii încheiat la data de 11.07.2011.
Paratul N. N. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii si obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecată.
In drept au fost invocate dispozițiile art. 82, 115-118 C.., art. 274 C. si art. 112, 133.
Prin cererea formulata de către parat la data de 13.12.2011 paratul a arătat ca renunță la capetele de cerere privind silirea numitului D. M. la a executa convenția de vânzare cumpărare a terenului tranzacționat si plata prețului si plata daunelor interese.
Reclamantul Dăogariu M. a formulat întâmpinare la cererea reconvențională, prin care a solicitat respingerea cererii reconvenționale formulata de parat, ca neîntemeiata iar pe fond admiterea acțiunii cum a fost formulata si obligarea paratului la restituirea sumei de 1000 euro si a cheltuielilor de judecata.
La termenul de judecata din data de 19.01.2012 reclamantul a renunțat la petitul 3 al acțiunii având ca obiect pretenții – daune interese.
In baza art. 167 C.p.c., instanța a încuviințat pentru reclamant proba cu inscrisuri, interogatoriul paratului si proba testimonială cu 2 martori: T. R. si T. F. si pentru parat proba cu înscrisuri, interogatoriul reclamantului, expertiză tehnică de specialitate si proba testimonială cu 2 martori: C. C. si T. I..
Instanța a dispus efectuarea unei expertize agricole având ca obiectiv: sa se determine contravaloarea pretinsului prejudiciu cauzat pârâtului, constând in distrugerea, degradarea si aducerea in stare de neîntrebuințare a culturii de vita de vie, de pe suprafața de 750 mp, ce face parte din suprafața totală de 0,15 ha teren arabil situat în ., tarlaua II, . vecini: N:Ica C., S: N. C., E: Linie, V: D. O.; sa se stabilească valoarea fructului pe anul 2010 si pentru perioada intrării pe rod a unei culturi noi ce se va înființa; si efectuarea unei expertize specialitatea construcții având ca obiectiv: stabilirea contravalorii gardului din plasa de sarma pe stalpi din beton armat din E-line, precum și a sârmei de spalier (d-3mm) ce împrejmuia terenul în suprafața de 750 mp, ce face parte din suprafața totală de 0,15 ha teren arabil situat în ., tarlaua II, . vecini: N: Ica C., S: N. C., E: Linie, V: D. O..
In cauza au fost întocmite si depuse la dosar raportul de expertiza specialitatea agricultura intocmit de expert P. V. si raportul de expertiza specialitatea constructii intocmit de expert A. M. C..
La dosarul cauzei au fost atasate adresa nr. 399/06.2012 emisa de OCPI Mehedinti, insotita de copie extras CF nr._ si adresa nr. 367/13.02.2012 emisa de Primaria comunei Salcia judetul Mehedinti, Însotita de certificat de atestare fiscala nr. 371/13.02.2012, adresa nr. 766/12.03.2012 emisa de Primăria comunei Salcia judetul Mehedinti, insotita de copie sentinta civila nr. 2041/18.11.2009 pronuntata de Judecatoria Vanju M. in dosar nr._ .
Paratul N. N. a formulat note de sedinta pentru termenul din 16.02.2012 in care se arata ca situația descrisa de reclamanta în întâmpinarea la cererea reconvenționala nu corespunde realității.
Instanța a luat interogatorii scrise reclamantului si paratului, răspunsurile acestora fiind consemnate si atașate la dosar.
In cauza au fost audiați martorii C. Contantin, T. I., T. R. si T. F., declarațiile acestora fiind consemnate si atașate la dosar.
Pentru termenul din 15 martie 2012 pârâtul N. N. a formulat obiecție cu privire la martorii propusi de reclamant iar pentru termenul din 12.04.2012 a formulat concluzii scrise prin care a solicitat respingerea actiunii si obligarea reclamantului la plata valorii de 2422 lei in temeiul disp. art. 46 din Legea nr. 18/1991 si art. 998 Cod civil.
Judecătoria Drobeta Turnu Severin prin sentința supusă recursului a admis acțiunea așa cum a fost formulată de reclamantul Dăogariu M., domiciliat în . . . ., în contradictoriu cu pârâtul N. N., domiciliat in Drobeta Turnu Severin . . . județul M..
A fost admisă în cererea reconvențională precizată, formulată de pârâtul N. N..
S-a dispus anularea antecontractului de vânzare-cumpărare, intitulat chitanță, încheiat între părți, având ca obiect suprafața de 0,15 ha teren situat în ., Tarlaua II, .:N:Ica C., S: N. C., E:linie, V: D. O..
A fost obligat pârâtul să restituie reclamantului suma de 1000 euro, reprezentând contravaloare avans preț.
A fost obligat reclamantul la plata către pârât a sumei de a sumei de 137 lei, reprezentând contravaloarea fructului pe anul 2010.
Pentru a pronunța această soluție instanța de fond a reținut că prin actul sub semnătură privată, intitulat chitanță, pârâtul N. St. N., în calitate de vânzător, proprietar al “terenului intravilan în suprafață de 0,15 ha teren arabil”, situat în Tarlaua II, . vecinii:N:ica C., S: Neascșu C., E:Linie, v. D. O., în conformitate cu hotărârea judecătoraescă nr.2041/18.11.2009 a Judecătoriei Vânju M., a consimțit vânzarea suprafeței de teren către reclamant. Prețul vânzării a fost stabilit la suma de 2800 euro, valoarea achitată de cumpărător la data întocmirii chitanței este de 1000 euro, reprezentând contravaloare avans, iar diferența urma să fie achitată în termen de 90 de zile calendaristice de la data achitării avansului.
Se mai menționează în chitanță că "eliberarea actelor notariale se face după achitarea întregii valori de către cumpărător".
Întrucât părțile au condiționat vânzarea cumpărarea de întocmirea actelor de vânzare cumpărare, rezultă că înscrisul în discuție are valoarea doar a unui antecontract de vânzare-cumpărare, ce naște în sarcina părților și obligația de a încheia ulterior actul în forma cerută de lege "ad validitatem".
Știut fiind faptul că promisiunea bilaterală de vânzare-cumpărare nu urmărește să producă efectele contractului promis, ci doar să prefigureze conținutul acestuia și să-i garanteze încheierea ulterioară, ca urmare a îndeplinirii obligațiilor reciproce de „a face“ asumate de către părțile semnatare, antecontractul intervenit între părți trebuie să îndeplinească condițiile de validitate impuse de art. 948 și 1294 și următoarele din Codul Civil.
Potrivit dispozițiilor art.948 Cod civil, unele dintre condițiile esențiale pentru validitatea unei convenții, respectiv pentru încheierea valabilă a oricărui contract sunt capacitatea de a contracta și consimțământul valabil al părții care se obligă, iar consimțământul nu este valabil exprimat dacă este alterat de un viciu de consimțământ.
Prin acțiunea formulată, reclamantul a solicitat desființarea antecontractului și restituirea sumei achitată drept avans, ca urmare a faptului că a fost indus în eroare de către pârât, întrucât terenul ce a făcut obiectul antecontractului era teren extravilan, și nu intravilan, așa cum se menționase în antecontract.
Pentru ca eroarea, viciu de consimțământ invocat de reclamant drept cauză de nulitate a actului contestat, să ducă la nulitatea actului, este necesar ca ea să fi fost cauza unică și determinantă a consimțământului.
Potrivit dispozițiilor art.954 alin.1 Cod civil, eroarea nu produce nulitate decât când cade asupra substanței obiectului convenției. Prevederea din art.954 alin.1 Cod civil privește eroarea –viciu de consimțământ, ce constă în falsa reprezentare asupra calităților substanțiale ale obiectului actului ( error in substantiam) și care atrage nulitatea relativă a actului încheiat . Prin substanță se înțelege orice calitate esențială a obiectului actului juridic, avută în vedere în principal la încheierea acestuia și a cărei lipsă, dacă ar fi fost cunoscută, ar fi împiedicat formarea acordului de voință.
Din probatoriul administrat, instanța reține că, prin încheierea antecontractului de vânzare cumpărare (f.7), reclamantul s-a obligat să cumpere suprafața de 0,15 ha teren intravilan, situat în Tarlaua II, . vecinii:N: Ica C., S: Neascșu C., E:Linie, v. D. O., prețul stabilit fiind de 2800 euro, din care reclamantul a achitat suma de 1000 euro la data încheierii antecontractului.
În antecontractul sus menționat, s-a făcut mențiunea că reclamantul este proprietarul suprafeței de teren intravilan, în conformitate cu hotărârea judecătorească nr.2041/18.11.2009 a Judecătoriei Vânju M.. Profitând de modul defectuos de redactare a tranzacției, ce se regăsește în dispozitivul hotărârii amintite, pârâtul a indus în eroare pe reclamant, prin chiar cuprinderea în conținutul antecontractului de vânzare cumpărare a mențiunii că terenul este intravilan, conform hotărârii nr.2041/18.11.2009. Deși pârâtul, în întâmpinarea formulată, se apără afirmând că hotărârea judecătorească are un conținut clar și care nu poate da naștere la confuzii în ce privește imobilul, instanța nu va reține apărarea acestuia, dat fiind faptul că pârâtul însuși a profitat de modul de redactare a hotărârii judecătorești și a menținut starea de confuzie creată. Mai mult, eroarea reclamantului asupra calității esențiale a obiectului antecontractului nu poate fi pusă la îndoială, dat fiind faptul că înșiși reprezentanții Primăriei comunei Salcia au înțeles că suprafața de teren figurează în intravilanul comunei Salcia conform sentinței civile nr.2041/18.11.2009. (f.15, f.141).
Raportat la cele expuse, instanța va admite acțiunea așa cum a fost precizată, va dispune anularea antecontractului de vânzare-cumpărare, intitulat chitanță, încheiat între părți, având ca obiect suprafața de 0,15 ha teren situat în ., Tarlaua II, .: N: Ica C., S: N. C., E:linie, V: D. O. și va obliga pârâtul să restituie reclamantului suma de 1000 euro, reprezentând contravaloare avans preț.
Reconvențional, pârâtul reclamant a solicitat, prin cererea precizată la termenul de judecată din 15.12.2011, obligarea reclamantului la plata sumei de 2422 lei, reprezentând distrugerea, degradarea și aducerea în stare de neîntrebuințare a culturii de viță de vie de pe suprafața de 750 mp, distrugerea gardului din plasă de sârmă pe stâlpi din beton armat din E – linie, valoare sârmă spalier și valoarea fructului pe anul 2010 și pentru perioada intrării pe rod a unei noi culturi ce se va înființa.
Din declarațiile martorilor T. I. (f.148), T. F. (f.149), C. C. (f.125) și T. R. (f.150), coroborate cu raportul de expertiză specialitatea agricultură întocmit de expert tehnic P. V. (f.155-156), instanța reține că, la data încheierii antecontractului de vânzare-cumpărare, pe jumătate din terenul în litigiu era cultivată viță de vie, care era nemuncită, iar cealaltă jumătate era teren arabil. Reclamantul a intrat în posesia terenului la data încheierii antecontractului și a tăiat vița de vie dar nu la nivelul solului, ci numai pentru a o întineri, aspect relatat de martorul T. R. (f.150), astfel încât nu se poate reține că vița de vie a fost distrusă, așa cum a susținut pârâtul. Declarația acestui martor este concordantă cu concluziile raportului de expertiză specialitatea agricultură, prin care s-a constatat că vârsta plantației viței de vie aflată pe teren este de 35-40 de ani.
Cum prin același raport de expertiză, s-a stabilit o valoare a fructului pe anul 2010 la suma de 137 lei, instanța va obliga reclamantul la plata acestei sume către pârât, apreciind că reclamantul este posesor de rea credință, acesta intrând în posesia terenului la data încheierii antecontractului, deși în cuprinsul antecontractului s-a menționat că va intra în posesia terenului după achitarea întregului preț stabilit, de 2800 euro, la plata acestei sume către pârât,.
Cât privește gardul din plasă de sârmă pe stâlpi din beton armat din E – linie, din probatoriul administrat, respectiv declarațiile martorilor T. I. (f.148), T. F. (f.149), T. R. (f.150) și raportul de expertiză specialitatea construcții, întocmit de expert tehnic A. M. C. (f.111-115), instanța reține că suprafața cultivată cu viță de vie este împrejmuită doar pe latura de est, cu gard din plasa de sârmă, care a fost luat de reclamant pentru a-l înlocui cu unul nou, însă a fost montat la loc în urmă cu aproximativ 2 luni.
Cu referire la sârma spalier, instanța reține că nu s-a făcut dovada, prin probatoriul administrat, că aceasta a fost însușită de către reclamant. Astfel, martorul Tudran R. a declarat că pe terenul cultivat cu vita de vie există și în prezent spalieri din beton. Declarația acestuia este concordantă cu cea a martorului T. F. (f.149), acesta relatând că pe suprafața de teren cultivată cu viță de vie existau spalieri din beton prevăzuți cu sârmă, iar după încheierea antecontractului de vânzare cumpărare, reclamantul a luat de pe terenul în litigiu doar gardul din sârmă ce împrejmuia terenul pe latura de est. De asemenea, în raportul de expertiză specialitatea construcții reiese că fiecare rând de plantație de viță de vie avea, la data efectuării constatărilor, câte două rânduri de sârmă cu d-3 mm, cu excepția primului rând dinspre sud, care nu avea sârmă, rândului doi care nu avea sârmă decât între primii doi spaliere și a rândului trei care nu avea sârmă decât între primii trei spaliere.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâtul N. N. criticând sentința pentru netemeinicie și nelegalitate .
In motivele de recurs recurentul pârât N. N. a susținut că instanța de fond avea obligația de a se referi în motivare la toate capetele din întâmpinările făcute și la considerentele care au fost reținute în favoarea pârâtului și în mod greșit a reținut, fără respectarea disp. art. 129 c.pr.civ., circumstanțele producerii prejudiciului și valoarea acestuia . .
Totodată instanța nu a reținut din raportul de expertiză specialitatea construcții, întocmit de expert tehnic A. M. C., că plantația de viță de vie era pusă pe spaliere din beton având fiecare rând două rânduri de sârmă, ce nu se mai regăsește la momentul expertizei și nici sârma dintre spaliere cu cea de susținere plasa sârmă gard, reclamantul trebuia obligat la plata valorii sârmei dintre spaliere.
Instanța deliberând asupra valorii din cererea reconvențională a pârâtului trebuia să țină cont de rolul activ al judecătorului și să depună toate diligențele pentru stabilirea corectă a situației de fapt, trebuia să țină cont și de declarația d-lui C. C-tin privind cantitatea de struguri.
La stabilirea prejudiciului instanța de fond nu a luat în considerare întreaga cantitate de struguri pe anul 2010,ținând cont de producțiile anilor anteriori, de diferența de valoare pe anul următor, valoarea sârmei de spaliere conform raportului de expertiză ,valoarea sârmei ce trebuia înlocuită datorită degradării complete prin demolare și remontare pe stâlpii de gard. Analizând recursul formulat prin prisma motivelor invocate raportat la disp. art. 304 c.pr.civ. tribunalul constată că este nefondat și îl va respinge pentru următoarele considerente:
Din sintetizarea motivelor de recurs rezultă că acesta vizează greșita apreciere a probatoriului administrat pe cererea reconvențională formulată în cauză precum și nerespectarea de către instanța de fond a disp. art. 129 c.pr.civ .
Potrivit art. 129 alin 5 c.pr.civ ,, judecătorii au îndatorirea să stăruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greșeală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor și prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronunțării unei hotărâri temeinice și legale,, iar potrivit alin 5 indice 1 ,, cu toate acestea părțile nu pot invoca în căile de atac omisiunea instanței de a ordona din oficiu probe pe care ele nu le-au propus și administrat în condițiile legii ,,..
Se constată astfel ,față de aceste dispoziții legale ,că acest motiv de recurs nu poate fi primit .
În ceea ce privește cel de-al doilea motiv de recurs tribunalul constată că în mod corect a apreciat instanța de fond, pe baza probelor administrate, că nu s-a făcut dovada însușirii sârmei de spalier de către reclamant.
Astfel din expertiza efectuată în cauză a rezultat că ,, plantația de viță de vie era pusă pe șpalieri de beton având fiecare rând, la data efectuării constatărilor câte două rânduri de sârmă, iar la momentul efectuării constatărilor latura dinspre est a terenului era împrejmuită cu un gard de sârmă pe stâlpi de beton armat având o stare avansată de degradare ce ar corespunde vechimii menționate de reclamant ( respectiv 40 de ani ), concluziile raportului coroborându-se cu declarațiile martorilor audiați în cauză .
Pentru aceste considerente se reține că în mod corect instanța de fond a dispus obligarea reclamantului numai la plata c/v fructului pe anul 2010 și astfel recursul fiind nefondat în baza art. 312 alin 1 c.pr.civ va fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul civil formulat de recurentul pârât N. N. împotriva sentinței civile nr. 2652 din 12.04.2012 pronunțată de Judecătoria Drobeta Turnu Severin, în contradictoriu cu intimatul reclamant D. M., ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 06 Iulie 2012, la sediul Tribunalului M..
Președinte, M. C. O. | Judecător, A. M. | Judecător, S. C. |
Grefier, T. I. |
OMC/LI
2 ex. - Cod operator 2626
| ← Partaj judiciar. Decizia nr. 1068/2012. Tribunalul MEHEDINŢI | Limitarea exercitării dreptului la libera circulaţie în... → |
|---|
