Fond funciar. Sentința nr. 1963/2014. Tribunalul MEHEDINŢI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1963/2014 pronunțată de Tribunalul MEHEDINŢI la data de 11-03-2014 în dosarul nr. 92/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 92/2014
Ședința publică de la 11 Martie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE C. M.
Judecător L. B.
Grefier N. C. B.
Pe rol judecarea apelului civil declarat de apelanții reclamanți C. N., C. V. împotriva sentinței nr.1963/12.12.2013 pronunțată de Judecătoria Vînju M. în dosar nr._, intimate fiind C. L. de F. F. P. prin primar și C. Județeană de F. F. M., având ca obiect fond funciar.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns: apelantul reclamant C. V. asistat de avocat M. M. ce reprezintă și pe apelantul C. N., lipsă fiind celelalte părți.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează lipsa intimatelor.
Nemaifiind alte cereri, s-a constatat cauza în stare de judecată și s-a acordat cuvântul asupra apelului.
Avocat M. M. pentru apelanți pune concluzii de admitere a apelului, modificarea hotărârii în sensul admiterii acțiunii. Cu cheltuieli de judecată pe cale separată.
INSTANȚA
Asupra cauzei de față;
P. cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Vînju M. sub nr._, reclamanții C. N. și C. V. N., au chemat în judecată pe pârâții C. L. de F. F. P. prin Primar, județul M. și C. Județeană de F. F. de pe lângă Prefectura M., pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea Comisiei Locale de F. F. P. la întocmirea și înaintarea documentației către C. Județeană de F. F. M. în vederea eliberării titlului de proprietate pentru terenul validat, cu categoria de folosință arabil, amplasat în localitatea Gârla M., în suprafață de 10 hectare, pe care le stăpânesc, obligarea CJFF M. la eliberarea titlului de proprietate și obligarea președintelui CLFF M. la plata a 50 lei/zi de întârziere cu titlul de daune cominatorii, până la momentul îndeplinirii obligației, cu cheltuieli de judecată.
În motivare, reclamanții au arătat că C. N. în calitate de soț supraviețuitor și C. V. N. în calitate de fiu, sunt moștenitorii legali ai defunctei C. S.-V., decedată la data de 25.01.1994, cu ultimul domiciliu în municipiul Râmnicu V., ., ., conform certificatelor de atestare calitate de moștenitori nr.98/10.11. 1999, respectiv nr.727/31.05.1995.
Atât C. S. V. cât timp s-a aflat în viață, cât și ei reclamanții ulterior, au solicitat Comisiei Locale și Comisiei Județene eliberarea titlului de proprietate pentru terenul în cauză, încă din anul 1991, teren ce a aparținut autoarei lor M. I. V. în calitate de bunică a lui C. S. V.. Actul primar de proprietate este reprezentat de Actul de împărțire voluntară din 26 martie 1911, autentificat de Tribunalul M. secția I sub nr.274 din 27 martie 1911.
Astfel, către C. L. au formulat mai multe cereri, precum cererea nr. 1057/14.03.1991 la care au revenit prin cererea nr.13/13.05.1991 si prin cererea din 13.11.2009. Către C. Județeană au formulat memoriul nr. 8548/06.08.2007. Până în prezent pârâții nu au dat curs cererilor de a ne fi eliberat titlul de proprietate.
P. Decizia nr. 6456/F/03.08.1993 emisă de C. Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate M., autoarea lor C. S. V., în calitate de moștenitoare a defunctei M. V., a fost validată cu suprafața în cauză de 10 ha teren arabil, aflat pe raza comunei P., jud. M.. Ținând cont că terenul respectiv a fost lăsat la acea vreme în folosința S.C. CEREROM S.A. GÎRLA M., autoarei lor i-a fost stabilit dreptul la acțiuni la această societate.
Temeiul legal al atribuirii unor astfel de terenuri în folosința fostelor societăți din domeniul agricol este dat de art. 25 și art. 25 ind.1 din Legea arendării nr. 16/1994 actualizată prin Legea nr. 58/1995, cu modificările și completările următoare, care dispune în felul următor:
Art. 25 Persoanele fizice, cărora le-a fost stabilită calitatea de acționar în baza prevederilor art. 36 din Legea nr. 18/1991, pot opta până la data de 1 octombrie 1995, pentru calitatea de locator, în condițiile legii. Societățile comerciale agricole vor încunoștința în scris, până la data de 1 septembrie 1995, pe acționarii care nu și-au manifestat opțiunea în sensul prevederilor alin.1, despre termenul limită pentru comunicarea opțiunii. Contractul de locațiune se încheie, pentru perioada minimă de arendare prevăzută la art. 7 alin. 2 între societatea comercială care deține terenul în cauză și persoana fizică care a optat pentru calitatea de locator, începând cu primul an agricol ulterior înregistrării opțiunii scrise. Până la expirarea perioadei prevăzute la art. 7 alin. 2, comisia județeană va emite titlul de proprietate asupra terenului in echivalent arabil și va pune în posesie persoanele îndreptățite, în sole compacte, situate în limita perimetrului actual, stabilite pe ferme și localități.
După expirarea perioadei minime de arendare, prevăzută la art. 7 alin. 2.
persoanele îndreptățite potrivit alin. 1 pot exploata terenurile în mod liber, în calitate de proprietar.
Art. 25" (1) Contractul de arendare poate continua în cazul decesului
arendatorului sau al arendașului. Pentru aceasta, moștenitorii majori ai
arendașului său, după caz, moștenitorii proprietarului trebuie să comunice
în scris intențiile lor și să obțină acordul scris al celeilalte părți, în termen
de 30 de zile de la data decesului....."
Raporturile contractuale cu S.C. CEREROM S. A. Gârla M. - în calitate de locatar, în baza art. 25 din Legea nr. 16/1994, au continuat conform contractului de locațiune din 20.02.1996, încheiat pe o durată de 5 ani, prețul locațiunii constând în produse puse la dispoziția locatorului (3000- 4000 kg grâu/ha). Începând cu anul 1997 societatea agricolă a înregistrat pierderi din ce în ce mai mari și nu a mai putut să dea curs obligațiilor contractuale către
autoarea lor, ulterior fiind desființată.
In conformitate cu dispoziția legală mai sus menționată (art. 25 Lg. 16/1994) pârâții aveau obligația ca ulterior emiterii Deciziei nr. 6456/F/1993, sa emită titlul de proprietate pentru terenul în cauză față de persoana care a stabilit calitatea de acționar, respectiv, față de C. S. - V..
După desființarea Societății agricole, li s-au pus la dispoziție cele 10 ha teren arabil din . nici un act de proprietate. După decesul lui C. S. - V., ei sunt succesorii în drepturile acesteia și în această calitate au continuat demersurile către autoritățile publice, însă fără rezultat.
Menționează că inclusiv la acest moment terenul se află în deținerea lor, sens în care aceștia, în calitate de proprietari, l-au închiriat către locatorul M. D. din ., în vederea cultivării cu plata în produse conform contractului de arendare înregistrat la Primăria P. sub nr. 5889/06.06.2007.
În dovedire, reclamanții au depus la dosar Decizia nr.6456/F/03.08. 1993, cereri, adresa nr.5124/16.12.1997, emisă de Primăria P., județul M., act de împărțire voluntară, certificat de căsătorie . nr._, certificat de deces . nr._, certificat de moarte . nr._, certificat de naștere . nr._, certificat de moștenitor nr.98/20.11. 1999, certificat de moștenitor nr.727/31.05.1995, acte de identitate, contract de locațiune, contract de asociere în participațiune, dispoziție de livrare, proces verbal din data de 16.08.2000, contract de arendare nr.5889/06.06.2007, cerere din data de 25.05.2007 și procură autentificată sub nr.3578/27.09.2007 de BNP B. C. M., cu sediul în municipiul Râmnicu V., județul V..
Pârâta C. L. de F. F. P. a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, deoarece în acțiune reclamanții fac referire la „un teren validat cu categoria de folosință arabil, amplasat în localitatea Gârla M., în suprafață de 10 ha” care nu intră sub raza de acțiune a Comisiei Locale de F. F. P., ci a Comisiei Locale de F. F. Gârla M..
Autoarea reclamanților, C. S. V. (moștenitoarea lui M. V.) a depus cerere la Legea fondului F. nr 18/1991, înregistrată la C. Locala de F. F. P. sub nr.1057/14.03.1991 și nr. 13/13.05.1991, la care anexează ca acte doveditoare a proprietății, actul de împărțire voluntară nr. 274/27.03.1911 și certificatul nr. 351/17.06.1949 eliberat de Primăria V. privind pe numita R. I. A. .
Din verificările efectuate în evidențele pârâtei reiese că autoarea M. I .V. nu figura înscrisă în registrele agricole 1948-1962 cu nici o suprafață de teren agricol.
E. C. Locala de F. F., . acea dată a înscris în Anexa 19 (cu persoanele, sau după caz moștenitorii acestora al căror teren a fost preluat de unități agricole și pentru care primesc acțiuni în condițiile prevăzute de art.36 din Legea 18/1991 ), la poziția 4, pe autoarea M. I. V. cu moștenitoare C. S. V. cu suprafața de 10.00 ha teren arabil.
La data de 16.12. 1997, Primăria comunei P., județul M. prin adresa nr.5l24, a solicitat autoarei documente care să dovedească dreptul de proprietate asupra suprafeței de teren deținut, însă de la acea dată și până în prezent, moștenitorii defunctei M. I. V. nu s-au mai prezentat la Primăria P., iar telefonic au tot promis că aduc acele acte doveditoare, dar nici până în prezent acest lucru nu s-a întâmplat.
Pentru a întocmi documentația în vederea scrierii titlului de proprietate este necesară copia poziției de rol din registrului agricol 1962 din care să reiese suprafața deținută de autor sau un alt act din care să reiese suprafața deținută sau confiscată. C. L. de F. F. P. nefiind în posesia acestor acte nu a putut întocmi și înainta documentația la C. Județeană de F. F. M. în vederea emiterii titlului de proprietate cu tricolor.
Nefăcând dovada proprietății au constatat că reclamanții dețin ilegal terenul, iar C. Locala de F. F. P. nu se face vinovată de cele invocate în acțiune de aceștia .
In ceea ce privește cheltuielile de judecată și plata daunelor cominatorii C. L. de F. F. P. este în imposibilitatea de a soluționa acest caz până în momentul în care reclamanții fac dovada că au deținut această suprafață de teren anterior colectivizării, anexând certificatul nr. 351/17.06.1949 privind pe R. I. A..
Față de toate aceste motive, a solicitat respingerea acțiunii.
Reclamanții prin apărător au depus răspuns la întâmpinare prin care au învederat următoarele:
- In primul rând, pârâta nu le-a comunicat actul pe care înțeleg că 1-au atașat la întâmpinare, respectiv certificatul nr. 351/17.06.1949 și nici actele la care fac trimitere în întâmpinare, ceea ce este sancționabil, în lumina noilor prevederi ale Codului de procedură civilă, cu sancțiunea anularii cererii, inclusiv cu decăderea din dreptul de a mai face apărări și de a propune probe.
- pârâta recunoaște prin întâmpinare că autoarea lor M. I.
V., cu moștenitoarea C. S. V., a fost validată în anexa 19, poziția 4, cu suprafața de 10,00 ha teren arabil.
Astfel cum au specificat în acțiune, validarea respectivă a fost efectuată conform Deciziei nr. 6456/F/03.08.1993 emisă de C. Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate M..
Poziția pârâtei din întâmpinare, cum că validarea s-ar fi făcut greșit, se poate aprecia ca o manieră de abordare a cauzei cu rea credința din partea acestei pârâte, întrucât, pe de o parte, a lăsat dosarul de fond funciar în nelucrare circa 22 de ani, pe de altă parte, în cursul judecății abuzează de prerogativele sale invocând chestiuni (privitoare la faptul că terenul s-ar afla pe raza altei localități) asupra cărora nu există nici un dubiu și au fost corect rezolvate încă din stadiul emiterii deciziei de validare, de către specialiști care cunoșteau situația reală în teren la acel moment.
Procedurile administrative prevăzute de lege în acest sens, ar fi trebuit să fie finalizate de către CLFF P. într-un termen rezonabil, sub aspectul emiterii și inclusiv al valorificării titlului de proprietate în conformitate cu disp. Legii fondului funciar.
Din oficiu, au fost solicitate relații de la C. L. de F. F. P., pentru a comunica documentația realizată în urma cererii de reconstituire formulată, iar cu adresa nr.7139/28.10.2013, C. L. de F. F. P. a comunicat următoarele:
Analizând cele două acte, nu reiese că autoarea M. I. V., (actul de partaj voluntar fiind foarte vechi -1911, iar din certificatul respectiv suprafața deținută de R. I. A. care figurează și în registrele agricole cu poziție de rol).
Din verificările efectuate reiese că autoarea M. I .V. nu figura înscrisă în registrele agricole 1948-1962 cu nici o suprafață de teren agricol.
Singura documentație întocmită de C. L. de F. F. P. de la acea dată a fost Anexa 19 (cu persoanele sau după caz moștenitorii acestora al căror teren a fost preluat de unități agricole și pentru care primesc acțiuni în condițiile prevăzute de art. 36 din Legea 18/1991), poziția 4, pe autoarea M. I. V. cu moștenitoare C. S. V. cu suprafața de 10.00 ha teren arabil.
La data de 16.12. 1997, Primăria comunei P., județul M. prin adresa nr.5l24, solicită autoarei documente care să dovedească dreptul de proprietate asupra suprafeței de teren deținut, iar de la acea dată și până în prezent, moștenitorii defunctei M. I. V. s-au mai prezentat la Primăria P., iar telefonic au tot promis că aduc acele acte doveditoare, dar nici până în prezent acest lucru nu s-a întâmplat.
Pentru a întocmi documentația în vederea scrierii titlului de proprietate este necesară copia poziției de rol din registrului agricol 1962 din care să reiese suprafața deținută de autor sau un alt act din care să reiese suprafața deținută sau confiscată. C. L. de F. F. P. nefiind în posesia acestor acte nu a putut întocmi și înainta documentația la C. Județeană de F. F. M. în vederea emiterii titlului de proprietate cu tricolor, iar nefăcând dovada proprietății, au constatat că reclamanții dețin ilegal terenul, iar C. Locala de F. F. P., iar în situația în care aceștia nu depun actele doveditoare se vede obligată să pună în posesie pe acest teren alte persoane îndreptățite, anexând copia Anexei 19, restul documentelor amintite în adresă fiind depuse la dosar.
La termenul din data de 03.10.2013, apărătorul reclamanților a solicitat efectuarea unei expertize agricole pentru identificarea terenului în cauză în suprafață de 10 ha, să se stabilească dacă acest teren este același cu cel specificat în Decizia nr.6456/F/03.08.1993 a Comisiei Județene M. și în actul de partaj voluntar autentificat sub nr.274/27.03.1911, având ca titulari pe ascendenții defuncți ai reclamanților C. S. V., cu mama acesteia V. I. M. și în posesia cui se află terenul.
În cauză a fost desemnat expert G. C. pentru efectuarea expertizei cu un onorariu provizoriu în cuantum de 600 lei, reclamanții depunând la dosar chitanța privind achitarea onorariului de expert.
La data de 28.10.1023, s-a luat act că la dosar a fost depus raportul de expertiză efectuat de expert G. C., în care se concluzionează faptul că, terenul în litigiu este dat în folosință de reclamanți lui M. D.,iar reprezentanții Primăriei nu au înaintat documentația le OCPI M. - C. Județeană, pentru emiterea titlului de proprietate pentru cele 10 ha, deoarece reclamanții nu fac dovada proprietății în continuare după 1911, prezintă numai Actul de Partaj din 1911și Decizia nr.6456/F/1993 emisă de C. Județeană M. și nu prezintă acte din care să rezulte modul cum a fost preluat terenul de stat, IAS etc.
Martorul M. D. a declarat că din anul 2007 folosește terenul în litigiu fiindu-i dat în folosință de către reclamanți iar din anul 2007 a încheiat un contract de arendă cu reclamanții. Știe că reclamanții au achitat taxele și impozitele pe aceste teren. Nu cunoaște motivul pentru care le-a fost refuzat reclamanților eliberarea titlului de proprietate pentru terenul în litigiu, contractul de arendă pe care l-a încheiat cu reclamanții a fost încheiat la Primăria P. și nu cunoaște aspecte cu privire la acest teren anterior anului 2007. Nu a fost tulburat în folosința acestui teren de vreo persoană sau de reprezentanți ai Comisiei Locale de F. F..
La termenul din data de 31.10.2013, instanța din oficiu a solicitat emiterea unor adrese către CLFF - Primăria P. și CJFF M., pentru a înainta actele care au stat la baza emiterii Deciziei nr.6456/F/03.08.1993, relații comunicate cu adresa nr.8324/14.11.2013 și adresa nr.9479/21.11.2013.
La raportul de expertiză tehnică efectuat de expert G. C., reclamanții au formulat obiecțiuni prin care au arătat următoarele:
- terenul solicitat de reclamanți se află în extravilanul localității P.;
- prin decizia nr. 6456/F/03.08.1993 emisa de C. Județeană M. în baza solicitării prealabile a CLFF P. formulate în baza Lg. 18/1991;
- Anexa 19, a fost stabilit dreptul la acțiuni pentru autoarea M. V. cu moștenitor C. S. V. - în calitate de acționar la .. (fostul IAS Gârla M.), pentru suprafața de 10 ha, teren arabil;
- autoarea M. V. a fost înscrisă inclusiv in Anexa 36 -37 în baza legilor fondului funciar (Legea 18/91,Legea 1/2000), pentru reconstituirea a 10 ha, teren arabil, pe amplasamentul preluat de la fostul IAS în punctul "Gostat", tarlaua T 120, .>
- autoarei M. V. cu moștenitorii reclamanți, i s-a repartizat efectiv suprafața de 10 ha, în punctul "Gostat", tarlaua T 120, . are lungimea de 870 m si lățimea de 114,9 m, cu vecinătățile: Nord și Sud - drum agricol de exploatare; est .; Vest - . I., conform schiței anexate;
- punerea în posesie nu s-a făcut pe vechile amplasamente avute înainte de IAS; CAP, ci pârâtele au avut în vedere calitatea de acționar - locator a tuturor persoanelor care au avut terenuri în fostul CAP astfel cum au fost preluate de IAS și ulterior de ..;
- amplasamentul din actul de partaj din 1911 nu s-a putut identifica în
teritoriu din lipsa elementelor de identificare;
- reclamanții nu fac dovada proprietății în continuare după 1911 și a modului cum a fost preluat terenul de către stat, IAS, S.C. CEREROM S.A.
Față de concluziile specificate mai sus, au înțeles să formuleze următoarele obiecții:
Să lămurească expertul concluzia raportului potrivit căreia „In această situație punerea în posesie nu s-a mai făcut pe vechile amplasamente avute înainte de 1AS-CAP si locatorii au fost puși în posesie în mod grupat, pe terenurile, amplasamentele preluate”. Interesează actele și faptele în baza cărora se susține că s-a luat măsura punerii în posesie pe alt amplasament, emitentul actelor, rațiunea/responsabilitatea pentru care s-a procedat în acest mod, precum și dacă s-a procedat în același fel în situația celorlalți titulari ai acțiunilor pentru terenurile ce urmau sa fie preluate de CLFF P. de la fostul IAS Gârla M.;
Expertiza specifică că nu poate fi localizat terenul arabil despre care se face vorbire în decizia 6456/F/03.08.1993 întrucât nu conține suficiente detalii.
În vederea localizării acestui teren, se face trimitere la obiectul contractului de locațiune din 20 februarie 1996 în care se specifică următoarele:
„Obiectul contractului îl constituie cultivarea unei suprafețe de 10,00 ha. situate în localitatea Gârla - M. în echivalent arabil, suprafața pentru care locatorului i s-a stabilit calitatea de acționar prin decizia comisiei județene de aplicare a Legii fondului funciar 18/1991 nr. 6456 din 03.08.1993.”
Față de aceste chestiuni, este necesar ca expertul să lămurească dacă terenul din punctul „Gostat”, tarlaua T 120, . care îl posedă reclamanții, este același cu terenul specificat în obiectul contractului de locațiune din 20.02.1996. In vederea identificării terenului care face obiectul cererilor de reconstituire a dreptului lor, înregistrate de CLFF P. sub nr. 1057/14.03. 1991 și nr. 13/13.05.1991, au solicitat ca pârâta CLFF sa depună în cauză inclusiv declarațiile de martori privitoare la deținerea terenului de către autoarea M. V. cu moștenitoarea C. S. V., urmând ca expertul sa individualizeze terenul în cauză și pe baza declarațiilor testimoniale care trebuiau să însoțească cererea de reconstituire adresată CLFF.
Justifică acesta obiecție prin aceea ca Legea fondului funciar a dat dreptul petiționarilor să dovedească amplasamentul inclusiv prin declarațiile scrise a unor martori (2 martori) ce trebuiau luate în mod obligatoriu în fața CLFF cu ocazia înregistrării cererilor de reconstituire a dreptului de proprietate.
La data de 12.12.2013, s-a luat act că la dosar au fost depuse obiecțiunile la raportul de expertiză efectuat de expert G. C., în care se concluzionează faptul că, raportul de expertiză depus pentru termenul de 31.10.2013, este completat cu prezentele precizări și rămâne nemodificat.
Reclamanții prin apărător au depus concluzii scrise prin care au solicitat admiterea acțiunii așa cum a fost formulată, cu cheltuieli de judecată având în vedere următoarele:
Acțiunea în cauză privește solicitarea reclamanților, în calitate de moștenitori de pe urma defunctei C. S.-V., ca prin hotărârea ce se va pronunța, să fie obligate pârâtele la punerea în posesie asupra terenului validat în suprafață de 10 hectare, pe care îl stăpânesc, inclusiv la eliberarea titlului de proprietate, sub sancțiunea daunelor cominatorii pentru fiecare zi de întârziere.
Pentru elucidarea acestor chestiuni, au fost administrate în cauză probele cu expertiza judiciară de specialitate și mărturie testimonială din care au rezultat următoarele:
Expertiza contabilă a individualizat terenul în cauză în extravilanul localității P., în punctul „Gostat”, T 120, P14 care are lungimea de 870 m și lățimea de 114,9 m, cu vecinătățile: Nord și Sud-drum agricol de exploatare, E-P15, G. I., V-P13 S. I., conform schiței anexă.
Expertiza detaliază că autoarea M. I. V. a fost înscrisă în Anexa 36-37 în baza legilor fondului funciar (Legea 18/91; Legea 1/2000), pentru reconstituirea a 10 ha, teren arabil, pe amplasamentul preluat de la fostul IAS, în punctul „Gostat”, T120, P14, fiindu-le repartizată efectiv suprafața de 10 ha, în acest punct.
De asemenea, expertiza detaliază ca la repartizarea titularilor pe suprafețele actuale, printre care și autoarea lor C. S.-V., s-a avut în vedere calitatea de acționar-locator a tuturor persoanelor care au avut terenuri în fostul CAP astfel cum au fost preluate de IAS și ulterior de S.C. CEREROM S.A.
Expertiza concluzionează că toate terenurile din . cooperativizate în timpul regimului trecut.
S.C. CEREROM S.A. s-a constituit și a avut ca obiect de activitate efectuarea de lucrări agricole pe terenurile preluate de la fostul I.A.S. din zona care la rândul său a fost continuatorul cooperativei agricole de producție.
Deținerea terenului lor de către Cererom SA în calitate de locator, este demonstrată cu „Contractul de locațiune încheiat la 20 februarie 1996” încheiat cu autoarea C. S.-V., cât și de corespondența lor cu această societate.
Chiar CLFF P. subliniază prin notele scrise depuse la dosar pentru termenul din 31.10.2013 următoarele: „autoarea M. I. V., cu moștenitoarea C. S.-V. a fost înscrisă în Anexa 19 poziția 4 cu persoanele sau moștenitorii acestora al căror teren a fost preluat de unități agricole și pentru care primesc acțiuni în condițiile art. 36 din Legea 18/1991”.
Față de cele prezentate, solicită să se dispună obligarea Comisiei Locale de F. F. P., de a întocmi și înainta documentația Comisiei Județene M. de F. F. în vederea eliberării titlului de proprietate, obligarea președintelui Comisiei Locale de F. F. M. la daune cominatorii de 50 lei/zi de întârziere pornind de la validarea până la îndeplinirea obligației, cu cheltuieli de judecată.
P. sentința civilă nr.1963/12.12.2013 Judecătoria Vânju M. a respins acțiunea.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut următoarele:
P. acțiunea formulată reclamanții C. N. și C. V. N., solicită ca pârâții să fie obligați la eliberarea titlului de proprietate pentru terenul validat, cu categoria de folosință arabil, amplasat în localitatea Gârla M., în suprafață de 10 hectare, pe care le stăpânesc, obligarea CJFF M. la eliberarea titlului de proprietate și obligarea președintelui CLFF M. la plata a 50 lei/zi de întârziere cu titlu de daune cominatorii, până la momentul îndeplinirii obligației, cu cheltuieli de judecată.
Calea constituirii sau reconstituirii proprietății imobiliare asupra terenurilor din patrimoniile fostelor cooperative agricole de producție este aceea a cererii proprietarului sau moștenitorilor acestuia conform art.8-13 din Legea nr.18/1991 și a obținerii titlului de proprietate potrivit art. 27 din aceeași lege.
Conform dispozițiilor art. 8 alin 1 din legea nr.18 din 1991 republicată stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor care se găsesc in patrimoniul cooperativelor agricole de producție se face in condițiile prezentei legi, prin reconstituirea dreptului de proprietate sau constituirea acestui drept iar alin 2 prevede că de prevederile acestei legi beneficiază membrii cooperatori care au adus pământ in cooperativa agricola de producție sau cărora li s-a preluat in orice mod teren de către aceasta, precum si, in condițiile legii civile, moștenitorii acestora, membrii cooperatori care nu au adus pământ in cooperativa si alte persoane anume stabilite.
Din probele existente la dosar rezultă că numita C. S. V. (moștenitoarea lui M. V.) a depus cerere la Legea fondului F. nr 18/ 1991, înregistrată la C. Locala de F. F. P. sub nr.1057/14.03.1991 și nr. 13/13.05.1991 anexând ca acte in dovedirea proprietății, actul de împărțire voluntară nr. 274/27.03.1911 și certificatul nr. 351/17.06.1949 eliberat de Primăria V. privind pe numita R. I. A. .
Din probatoriu administrat in cauză reiese că autoarea M. I. V. nu figura înscrisă în registrele agricole din anii 1948-1962 cu nici o suprafață de teren agricol.
Potrivit art. 11 alin 3 din Legea nr.18/1991 republicata, stabilirea dreptului de proprietate se face la cerere, pe baza situației terenurilor deținute de cooperativele agricole de producție la data de 1 ianuarie 1990.
Conform prevederilor art. 11 alin 1 din aceeași lege suprafața adusa in cooperativa agricola de producție este cea care rezulta din: actele de proprietate, cartea funciara, cadastru, cererile de înscriere in cooperativa, registrul agricol de la data intrării in cooperativa, evidentele cooperativei sau, in lipsa acestora, din orice alte probe, inclusiv declarații de martori.
In speță, reclamanții nu au făcut dovada proprietății, pentru întocmirea documentația în vederea eliberării titlului de proprietate fiind necesară copia poziției de rol din registrului agricol 1962 din care să reiese suprafața deținută de autor sau un alt act din care să reiese suprafața deținută anterior colectivizării.
Potrivit Legii fondului funciar ceea ce este supus reconstituirii și restituirii este terenul adus in cooperativa agricolă de producție, ori, in cooperativă, autoarea M. I .V. nu figura înscrisă în registrele agricole din anii 1948-1962 cu nici o suprafață de teren agricol.
Reconstituirea înseamnă redarea suprafețelor de teren cu care s-a înscris in cooperativă sau care au fost preluate, in orice mod de cooperativă, foștilor proprietari sau moștenitorilor acestora.
Susținerea reclamanților că acest teren in suprafață de 10 ha a aparținut autoarei numitei C. S. este contrazisă de evidenta din registrul agricol din anii 1948-1962 din care reiese ca aceasta nu figurează cu teren agricol.
În consecință întrucât terenul in suprafață de 10 ha solicitat de reclamanți nu făcea parte din patrimoniul cooperativei agricole de producție, iar reclamanții nu au făcut dovada continuității dreptului de proprietate până in anul 1962 nu se poate dispune reconstituirea dreptului de proprietate pentru aceasta suprafață, astfel că instanța a respins acțiunea.
Împotriva sentinței civile nr.1963/12.12.2013, au declarat apel reclamanții C. N. și C. V., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea căii de atac exercitată, apelanții au arătat că prima instanță a fost investită cu cererea de chemare în judecată al cărei obiect l-a constituit obligarea intimatelor pârâte să elibereze titlul de proprietate pentru terenul validat în suprafață de 10 ha pe care îl stăpânesc, cu categoria de folosință arabil situat în intravilanul localității P., respectiv cu „obligația de a face” și nu cu o cerere de reconstituire a dreptului de proprietate care implică procedura prealabilă administrativă.
Apelanții au susținut că prin soluția pronunțată, prima instanță s-a pronunțat în alte limite decât acelea cu care a fost investită, nefăcând nici o referire la actul de validare conform anexei 19, decizia de validare nr.6456/F/3.08.1993, act care nu a fost revocat; contractul de locațiune din 20 februarie 1996 încheiat între C. S. V. în calitate de locator și . calitate de locatar, părți între care s-a încheia contractul de asociere în participațiune nr.1104/12.10.1998.
În esență, apelanții au arătat că, preocuparea primei instanțe a fost aceea de a analiza registrul agricol și nu actele de proprietate ca acte primare care au stat la baza validării, în condițiile în care CLFF nu a produs nici o probă contrară pentru răsturnarea prezumției de proprietate așa cum a fost dovedită de altfel cu toate probele administrate în cauză.
Analizând legalitatea și temeinicia hotărârii atacată în raport de probatoriul administrat și actele normative cu incidență în cauză, tribunalul constată că apelul este fondat pentru considerentele ce urmează.
Autoarea apelanților C. S. V. prin cererile nr.1057/14.03.1991 și nr.13/13.05.1991 adresate CLFF P. a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenul aflat în litigiu.
La cererile de reconstituire au fost anexate ca acte doveditoare a dreptului de proprietate actul de împărțire voluntară nr.274/27.03.2011, certificatul nr.351/17.06.1949 eliberat de Primăria V. și decizia nr.6456/F/3.08.1993 prin care a fost reconstituit dreptul de proprietate în favoarea autoarelor C. S. V. și M. V. sub formă de acțiuni pentru suprafața de 10 ha echivalent arabil în perimetrul fostului IAS CEREREM SA Gîrla M. fără punere în posesie, respectiv fără amplasament individualizat.
Conform expertizei efectuată în cauză, terenul folosit de apelanți în pct. „Gostat” T 120, P.14 este terenul pentru care CLFF P. i-a pus în posesie terenurile aflate în perimetrul fostului IAS care au fost preluate de la această societate pentru reconstituirea în natură a dreptului de proprietate a persoanelor care aveau calitatea de acționar.
După reconstituirea dreptului de proprietate în natură din terenurile preluate de la fostul IAS și aflat în perimetrul acestuia, autoarei apelanților i-a revenit în calitate de acționar suprafața de 10 ha echivalent arabil teren ce a constituit obiect al contractului de locațiune încheiat la 20.02.1996 cu . M..
Având în vedere aceste aspecte care rezultă din probele administrate în primă instanță dar și obiectul cererii de chemare în judecată care vizează obligarea CLFF P. la întocmirea și înaintarea documentației către CJFF M. în vederea eliberării titlului de proprietate, tribunalul constată că prima instanță a pronunțat soluția de respingere a acțiunii cu o motivare strict legată de reconstituirea dreptului de proprietate deși nu a fost investită cu asemenea cerere.
Intimata pârâtă CLFF P., deși în întâmpinare pretinde că apelanții nu ar fi făcut dovada dreptului de proprietate asupra terenului în suprafață de 10 ha nu a produs nici o probă din care să rezulte că ar fi fost anulată decizia de acționar nr-.6456/F/3.08.1993, act prin care a fost recunoscut dreptul de proprietate al autoarei sub formă de acțiunii.
Din raportul de expertiză întocmit în cauză rezultă că terenul deținut de apelanți aflat în pct. „Gostat” T. 120, P.14 este terenul pentru care aceștia au fost puși în posesie de CLFF P. în calitate de acționari ai autoarei C. S. V. la fostul IAS CEREROM Gîrla M..
Pentru motivele arătate, în conformitate cu disp. art.480 c.pr.civ., tribunalul va admite apelul, va anula sentința și evocând fondul se va admite în parte acțiunea în sensul că va fi obligată CLFF P. să întocmească și să înainteze documentația Comisiei Județene de F. F. M. pentru terenul cu care apelanții au fost puși în posesie conform anexei 36 și va obliga CLFF să elibereze titlul de proprietate.
În ceea ce privește petitul privind obligarea președintelui CLFF M. la plata a 50 lei/zi de întârziere cu titlul de daune cominatorii până la momentul îndeplinirii obligației, tribunalul constată că prin Legea 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii 134/2010 privind Codul de procedură civilă, disp. art.64 al.2 ce constituiau temei juridic al acestei sancțiuni au fost modificate în sensul că instanța admițând plângerea, primarul va fi obligat să execute de îndată înmânarea titlului de proprietate sau, după caz, punerea în posesie, sub sancțiunea plății de penalități în condițiile prev. de art.894 c.pr.civ.
Față de această situație, tribunalul va respinge acest petit al cărui temei juridic a fost abrogat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite apelul civil declarat de apelanții reclamanți C. N., C. V. împotriva sentinței nr.1963/12.12.2013 pronunțată de Judecătoria Vînju M. în dosar nr._, intimate fiind C. L. de F. F. P. prin primar și C. Județeană de F. F. M., având ca obiect fond funciar.
Anulează sentința și evocând fondul se va admite în parte acțiunea în sensul că va fi obligată CLFF P. să întocmească și să înainteze documentația Comisiei Județene de F. F. M. pentru terenul situat în pct. „Gostat”, T.120, P.14 cu care apelanții au fost puși în posesie conform anexei 36, teren identificat conform expertizei întocmită d expert C. G..
Obligă C. Județeană de F. F. M. să elibereze titlul de proprietate pentru terenul în litigiu.
Respinge capătul de cerere privind obligarea președintelui C. L. de F. F. P. la plata de daune cominatorii.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 11 Martie 2014.
Președinte, C. M. | Judecător, L. B. | |
Grefier, N. C. B. |
Red.MCM
Dact.CNB
Ex.6/24.03.2014
Cod operator 2626
| ← Anulare act. Sentința nr. 26/2014. Tribunalul MEHEDINŢI | Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 110/2014.... → |
|---|
