Fond funciar. Sentința nr. 2633/2013. Tribunalul MEHEDINŢI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2633/2013 pronunțată de Tribunalul MEHEDINŢI la data de 20-08-2013 în dosarul nr. 819/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA NR. 819/R
Ședința publică de la 20 August 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. M.
Judecător M. C. O.
Judecător C. Z.
Grefier T. I.
Pe rol judecarea recursului declarat de recurenta petentă M. E. împotriva sentinței civile nr.2633/03.06.2013 pronunțată de Judecătoria Drobeta Turnu Severin, intimate fiind C.L.F.F. Șovarna, C.J.F.F. M., U. N., având ca obiect fond funciar.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns: recurenta petentă M. E. personal și asistată de avocat P. D., lipsă fiind intimatele.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că s-a depus la dosar, prin serviciul registratură, de către avocat P. D., pentru recurenta petentă un set de înscrisuri în xerocopie respectiv, titlurile de proprietate nr._/1995, nr._/1994, nr._/1995, nr._/1997, nr._/1994, copie BAP 1948-1951, pentru autorul B. P. I., copie proces verbal punere în posesie și adeverință emisă de Primăria Șovarna, după care:
Nemaifiind alte cereri formulate sau excepții ridicate de soluționat, instanța a constatat încheiate dezbaterile conform disp. art. 150 c.p.civ. și a acordat cuvântul asupra recursului.
Avocat P. D., pentru recurenta petentă, a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond pentru pronunțarea unei hotărâri legale și temeinice. Fără cheltuieli de judecată.
TRIBUNALUL,
Asupra recursului civil de față:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Drobeta Turnu Severin, la data de 05.11.2012, sub nr._, petenta M. E. a chemat în judecată pe intimatele Comisia locală de fond funciar Șovarna, Comisia județeană de fond funciar M. și U. N., solicitând ca prin hotărârea judecătorească ce se va pronunța să se reconstituie dreptul de proprietate pentru următoarele suprafețe de teren: arabil poziția 2 din registrul agricol în suprafață totală de 2600 m.p.; arabil poziția 3 în registrul agricol în suprafață totală de 4000 m.p. și pădure în suprafață de_ m.p..
În motivarea cererii petenta a susținut că mama sa B. E. a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenurile ce le-a avut în proprietate împreună cu B. I., fiindu-i reconstituit dreptul de proprietate doar în parte prin titlul de proprietate nr._ din 14.12.2002. Ulterior, mama sa formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate în baza Legii 247/2005 și pentru diferența de terenuri de circa_ m.p., neprimind nici un răspuns până la data de 12.07.2010, când Instituția Prefectului a comunicat că s-a trimis adresă către C. Șovarna pentru urgentarea soluționării cauzei, însă nu a primit răspuns până în prezent. Solicită reconstituirea dreptului de proprietate pentru diferența de 654 m.p. teren situat în vatra satului, parcela 68, . m.p. teren situat în Punctul „În luncă Săliște”, . și 17.000 m.p. pădure, precum și completarea titlului de proprietate cu aceste terenuri.
În dovedirea cererii petenta a depus în copie următoarele înscrisuri: cerere de reconstituire a dreptului de proprietate, adresa nr.6506 din 12.07.2010 a Instituției Prefectului Județul M., filă din registrul agricol, titlul provizoriu de proprietate, titlul de proprietate nr._ din 14.12.2002, sentința civilă nr.257 din 20.01.2011 a Judecătoriei Drobeta Turnu Severin și a solicitat efectuarea unei expertize tehnice specialitatea topografie.
La cererea instanței Comisia locală de fond funciar Șovarna a comunicat faptul că în baza cererii formulată de Bîrdanu P I. în anul 1991 și registrului agricol din 1961 s-a eliberat titlul de proprietate acestuia pentru toate suprafețele înscrise în registrul agricol.
Ulterior, comisia locală a completat răspunsul cu precizarea că nu au fost identificate alte terenuri ca aparținând numitului B. P I., respectiv cele solicitate în prezenta cauză.
Intimata Comisia locală de fond funciar Șimian a depus în copie filă din registrul agricol, cerere de reconstituire a dreptului de proprietate datată 05.02.1991.
La data de 17.04.2013 Comisia locală de fond funciar Șovarna a comunicat faptul că suprafețele din titlul cu tricolor se suprapun cu cele din titlul provizoriu, iar emiterea unui nou titlu va duce la dublarea suprafețelor, cu toate că s-a procedat la reconstituirea dreptului de proprietate pentru toate suprafețele de teren ce au fost înscrise în CAP de tatăl petentei.
La 23.12.2013 petenta a depus o precizare la care a anexat schițe, adeverința nr.513 din 28.05.2012 eliberată de Primăria comunei Șovarna, act de donație, certificat de deces B. E., certificat eliberat de Arhivele Statului.
Prin expertiza întocmită de expert I. C. au fost identificate 3 parcele de pădure ce figurează în BAP-ul din anul 1948 la rolul lui B. I., respectiv . 188 în suprafață de 612 m.p., . 182 în suprafață de 3600 m.p. și . 174/1 în suprafață de 1062 m.p. Totodată au fost identificate și terenurile situate în . ca având suprafață reală de 3118 m.p., . ca având suprafața reală de 2592 m.p..
Judecătoria Drobeta Turnu Severin prin sentința supusă recursului a respins plângerea reținând că petenta a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru 2 terenuri arabile înscrise în titlul de proprietate, dar în alte limite decât cele recunoscute și pentru 20.000 m.p. pădure din care s-a reconstituit dreptul de proprietate doar pentru 3000 m.p.
S-a motivat faptul că mama sa B. E. a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenurile ce le-a avut în proprietate împreună cu B. I. și nu se regăsesc în titlul de proprietate nr._ din 14.12.2002.
Eliberarea titlului de proprietate s-a făcut în baza cererii formulată de către B. P. I. și înregistrată de Primăria Șovarna la 10.03.1991.
A precizat că autorul petentei a figurat în registrul agricol cu 2,22 ha teren, s-a reconstituit dreptul de proprietate prin titlul provizoriu pentru 2 ha și 2364 m.p., iar prin titlul definitiv pentru 2 ha și 2445 m.p., deci mai mult decât suprafața înscrisă în registrul agricol.
Mama petentei a depus cerere la 18.09.2005 pentru 2 ha teren forestier de pe urma soțului și mamei sale.
În raport de cererea formulată, instanța a constat că nu s-au solicitat terenuri agricole în afara celor înscrise în titlul de proprietate și ulterior emiterii acestuia, deși mama petentei avea posibilitatea legală.
Cum reconstituirea dreptului de proprietate s-a făcut la cerere, instanța a apreciat petitul privind reconstituirea în alte limite ale celor două terenuri agricole înscrise în titlul de proprietate ca fiind nefondată și urmează a fi respinsă.
Cât privește cererea pentru terenul forestier, instanța constată că mama petentei a solicitat 2 ha teren fără să indice locul, vecinătățile, întinderea, iar moștenitoarea acesteia, petenta din cauza de față, nu a individualizat nici ea terenurile pretinse.
Amplasamentul identificat de expert potrivit înscrierilor acestuia în raport, s-a făcut la indicarea petentei cu mențiunea că aceste terenuri se regăsesc în BAP-ul tatălui său din anul 1948, înscris ce nu se află la dosarul cauzei.
Chiar dacă asemenea înscris s-ar afla la dosarul cauzei nu s-au solicitat și nu s-au administrat probe pentru a se dovedi continuitatea posesiei și eventual neînscrierea acelorași suprafețe împădurite în registrul agricol al aceleiași persoane din perioada 1959-1963.
Înscrisul intitulat adeverință invocat de apărătorul petentei face trimitere la o altă persoană despre care petenta face referiri foarte vagi și cu privire la care mama sa s-a aflat în raporturi contractuale în baza înscrisului încheiat în ianuarie 1996 în formă autentică, respectiv contract de donație.
Împrejurarea că petenta a depus la fila 79 dosar o copie de pe tabloul colectiv de impunere a gospodăriilor agricole din 1949 în care tatăl petentei figura cu 0,50 ha pădure nu face dovada păstrării acestui drept până la colectivizare, suprafața în sine nefăcând obiectul naționalizării care oricum s-a produs în anul 1948.
În concluzie, s-a apreciat că nu au fost dovedite existența și dreptul petentei pentru suprafețele împădurite pretinse de mama sa în baza Legii 247/2005, astfel că plângerea este nefondată și urmează a fi respinsă.
Împotriva acestei sentințe în termen legal a declarat recurs petenta criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
In fapt, a arătat că, prin acțiunea promovată la instanța de fond, a solicitat, în contradictoriu cu pârâții C. Șovarna și CJFF M., pronunțarea unei hotărâri prin care aceștia să fie obligați să-i recunoască dreptul de proprietate asupra mai multor parcele de teren, așa cum au fost individualizate în cererile subsemnatei.
Prin sentința civilă criticată, pronunțată de Judecătoria Drobeta Turnu Severin în dosar, a fost respinsă acțiunea, cu o motivare mai mult decât lapidară.
Consideră că sentința civilă criticată este esențialmente netemeinică și nelegală pentru considerentele următoare:
Sentința este lovită de nulitate absolută, fiind încălcat principiul disponibilității, în condițiile în care petenta a fixat cadrul procesual, arătând că „..alături de U. Polina.." sora sa, să pronunțe instanța o hotărâre legală, iar aceasta (instanța) o introduce pe sora sa la pârâți și nu la reclamanți.
In aceste condiții, atâta timp cât a arătat că reclamante sunt M. Elisabete și U. Polina ( moștenitoare ale mamei B. E. ) este mai mult decât evident faptul că a fost încălcat acest principiu al disponibilității, întrucât judecătorul fondului, chiar dacă ar fi avut o altă opinie ar fi trebuit să o pună în discuția părților și nu să înlocuiască părțile, cu de la sine putere.
De asemenea, instanța de fond nu a avut în vedere alin.4 al art.129 Cod de procedură civilă, care statuează imperativ: „cu privire la situația de fapt și motivarea în drept pe care părțile le invocă în susținerea pretențiilor și apărărilor lor, judecătorul este în drept să le ceară acestora să prezinte explicații, oral sau în scris, precum și să pună în dezbaterea lor orice împrejurări de fapt ori de drept, chiar dacă nu sunt menționate în cerere sau în întâmpinare".
Neprocedând astfel, instanța de fond a încălcat ea însăși principiul contradictorialității.
Practica si doctrina juridica întăresc afirmațiile noastre, statuând ca …aceste drepturi legale ale participanților la judecata sunt asigurate prin respectarea unui principiu fundamental al procesului civil, principiul contradictorialității. Pentru asigurarea contradictorialității in procesul civil, instanța are obligația de a pune in discuția părților toate aspectele de fapt si de drept pe baza cărora se va soluționa litigiul. Nerespectarea acestui principiu, care asigura implicit si respectarea dreptului la apărare, este sancționată cu nulitatea hotărârii.
Noțiunea de proces echitabil, in viziunea CEDO- art.6 alin. l, presupune respectarea si aplicarea principiului contradictorialității, cat si a dreptului la apărare, iar potrivit art.129 alin.l C.proc.civ., judecătorul are îndatorirea sa facă respectate si sa respecte el însuși principiul contradictorialității si celelalte principii ale procesului civil. ( ICCJ - secția civila si de proprietate intelectuala - decizia nr.2508/20.03.2007).
Sentința civilă este pronunțată cu aplicarea greșită a legii.
Judecătorul fondului a respins proba cu martori, deși era utilă soluționării cauzei, tocmai pentru a demonstra continuitatea posesiei.
A arătat faptul că deține înscrisuri, din care rezultă fără echivoc faptul că, mama sa, B. E. a plătit impozitul pentru această pădure, până la momentul decesului, ulterior acestei date fiind achitat de către moștenitoare.
Nu este fondată reținerea instanței cum că am fi solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru alte terenuri decât cele deținute sau în suprafață mai mare.
Judecătorul fondului nu a observat la dosarul cauzei nici cererea de reconstituirea formulată de către tatăl lor, B. P I., la data de 05.02.1991 către C. Șovarna, unde a solicitat, atât terenurile arabile, cât și pădure, în suprafață de 0,50 ha, arătând că înțelege să facă dovada cu martori ( conform legislației forestiere, cu vecinii de . C. Șovarna, de unde rezultă recunoașterea calității tatălui de proprietar). faptul că, în titlul provizoriu (care ține loc de proces-verbal de punere în posesie, conform legislației fondului funciar ) emis de C. Șovarna această pădure a fost identificată.
Nu poate și nu ar trebui reținută susținerea instanței, cum că am fi solicitat „terenuri agricole în afara celor înscrise în titlu de proprietate", întrucât, din cuprinsul cererii de chemare în judecată se desprinde concluzia că a solicitat emiterea unui titlu suplimentar, pentru diferențele de suprafețe de teren, neînscrise în titlul definitiv de proprietate nr._/14.12.2002.
Este mai mult decât evident faptul că nu s-a dorit soluționarea acestui dosar, deoarece instanța nu s-a aplecat deloc asupra lui și, chiar dacă subsemnata sau apărătorul ales la acel moment nu am fi știut/cunoscut anumite aspecte, instanța, în baza rolului activ trebuia să pună în discuția părților toate aspectele ivite în legătură cu soluționarea legală a acestui dosar, iară a se mulțumi a respinge pur și simplu.
În aceeași cerere a autorului B. au fost solicitate 3 suprafețe de teren, care nu erau în registrul agricol înscrise, dar pe care tatăl nostru le-a deținut anterior, iar una dintre aceste suprafețe a și fost înscrisă în Titlul definitiv de proprietate .Nu este corect raționamentul instanței potrivit căruia noi trebuia să deținem în proprietate doar 2,22 ha, întrucât, dacă s-ar fi studiat actele cauzei, s-ar fi observat faptul că, autorul a solicitat reconstituirea pentru 2,4983 ha.
Și mama petentelor, B. E. a solicitat diferența de teren, în baza Legii nr.247/2005, dar nu a primit nici un răspuns de la C. Șovarna, deși a urmat procedura administrativă, astfel că nu este întemeiată susținerea instanței că mama nu ar fi urmat această solicitare.
Așa cum a reieșit și din cuprinsul raportului de expertiză, în Tarlaua 43, părinții petentelor au deținut 3 parcele ( P66, P68, P62 ), iar în titlul definitiv sun t înscrise doar 2 parcele P 66 și P 68. Nu este legal să ni acorde acest drept și pentru P 62 .
Instanța se pare că nu a observat schițele terenurilor, ce au stat la baza întocmirii titlului de proprietate, certificate pentru conformitate de către C. Șovarna și depuse la dosarul cauzei, de unde rezultă adevărata stare de fapt, explicată de subsemnata și distorsionată de către instanță.
Și în cuprinsul raportului de expertiză topografică întocmit de către expertul încuviințat de către instanță, se menționează expres faptul că, din partea C. Șovarna s-a prezentat un reprezentant „ce a dat explicații", pe care însă, instanța nu le-a citit, pentru că atunci cred că alta ar fi fost susținerea acesteia.
Instanța nu a observat nici înscrisurile probatoare depuse în dovedirea susținerilor din cererile formulate, respectiv titluri de proprietate ale vecinilor de teren cu noi: P. I. (în T 43 P67, T 43 P68 ), T. D. D. (în T 43 P64 )
A mai arătat că, în titlul provizoriu nr.29, . suprafață de 2948 mp, cu vecinii indicați, vecini care se regăsesc și în cuprinsul raportului de expertiză, ce au fost prezenți la întocmirea măsurătorilor și care nu au tăcut obiecții. În același titlu provizoriu cu nr.29 se regăsește și pădurea, situată în T 45/1 P 174, T45/1 P188, T45/1 P182, cu vecinii arătați atât acolo, cât și în raportul de expertiză.
A solicitat admiterea recursului, casarea sentinței și trimiterea la rejudecare pentru a fi administrate probe testimoniale și pentru pădurea solicitată, pentru a putea fi pronunțată o sentință legală și temeinică.
Intimatele nu au formulat întâmpinare.
Analizând recursul formulat prin prisma motivelor invocate raportat la disp. art. 304 c.pr.civ tribunalul constată că este fondat și îl va admite pentru următoarele considerente:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Drobeta Turnu Severin M. E. a chemat în judecată pe intimatele Comisia locală de fond funciar Șovarna, Comisia județeană de fond funciar M. și U. N., solicitând ca prin hotărârea judecătorească ce se va pronunța să se reconstituie dreptul de proprietate pentru următoarele suprafețe de teren: arabil poziția 2 din registrul agricol în suprafață totală de 2600 m.p.; arabil poziția 3 în registrul agricol în suprafață totală de 4000 m.p. și pădure în suprafață de_ m.p..
În fața instanței de fond a fost administrată proba cu expertiza topo și înscrisuri din care a rezultat și faptul că suprafețele de pădure solicitate și indicate de petentă figurează în BAP-ul din 1948 la rolul lui B. I. tatăl petentei .
Raportat la aceasta instanța de fond în baza disp. art. 129 c.pr.civ avea îndatorirea să solicite copia înscrisului la care se face referire în expertiză și de asemenea să pună în discuția părților suplimentarea probatoriului administrat în cauză pentru dovedirea proprietății autorului asupra acestei suprafețe de teren .
Potrivit art. 11 alin 1 din Legea 18/1991 ,,suprafața adusă în cooperativa agricolă este cea care rezultă din: actele de proprietate, carte funciară, cadastru, cereri de înscriere în cooperativă, registrul agricol, sau, în lipsa acestora din orice alte probe, inclusiv declarații de martori ,, .
S-a statuat că atunci când proba dreptului de proprietate se face cu acte nu prezintă relevanță vechimea acestora, însă este necesar ca persoana care apare în act să aibă calitatea de proprietar deposedat și față de aceasta apare greșită concluzia instanței de fond conform căreia petenta nu a făcut dovada continuității dreptului de proprietatea din anul 1949 ( înscris aflat la fila 79 dosar fond care atestă că tatăl petentei figura cu 0,50 ha pădure ) pînă la colectivizare cu atât mai mult cu cât putea fi administrată proba testimonială într-o astfel de situație nemaifiind aplicabile condițiile de admisibilitate restrictive prevăzute de art. 6 alin 1 indice 3 din Legea 1/2000 ci condiții de admisibilitate prev. de dreptul comun .
De altfel cererea de reconstituire pentru suprafața de pădure fiind formulată de mama petentei în baza legii 247/2005 ( fila 3 dosar ) în cauză devin aplicabile disp. art 6 alin 1 indice 3 din Legea 1/2000 ce prevăd posibilitatea dovedirii dreptului de proprietate, în lipsa înscrisurilor doveditoare, cu martori dacă sunt îndeplinite două condiții respectiv reconstituirea să se facă pe fostul amplasament și martori sunt proprietari vecini ai terenurilor solicitate, condiții pe care instanța de fond nu le-a analizat deși la dosarul cauzei au fost depuse titluri de proprietate ale vecinilor .
Pentru aceste considerente se apreciază că în ceea ce privește reconstituirea dreptului de proprietate pentru pădure instanța a soluționat procesul fără a intra în cercetarea fondului și cum modificarea hotărârii nu este posibilă fiind necesară administrarea de noi probe, se va admite recursul, casată sentința și trimisă cauza spre rejudecare instanței de fond.
Cu ocazia rejudecării se vor avea în vedere și celelalte motive de recurs invocate .
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de recurenta petentă M. E. împotriva sentinței civile nr.2633/03.06.2013 pronunțată de Judecătoria Drobeta Turnu Severin, intimate fiind C.L.F.F. Șovarna, C.J.F.F. M., U. N..
Casează sentința.
Trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 20 August 2013.
Președinte, A. M. | Judecător, M. C. O. | Judecător, C. Z. |
Grefier, T. I. |
O.M.C./ B.M. - 2 ex.
Jud. fond G. D.
26 August 2013
cod operator 2626
| ← Fond funciar. Sentința nr. 877/2013. Tribunalul MEHEDINŢI | Despăgubiri Legea nr.221/2009. Decizia nr. 71/2013. Tribunalul... → |
|---|
