Revendicare imobiliară. Decizia nr. 759/2012. Tribunalul MEHEDINŢI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 759/2012 pronunțată de Tribunalul MEHEDINŢI la data de 08-06-2012 în dosarul nr. 759/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA NR. 759/R
Ședința publică de la 08 Iunie 2012
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. C. O.
Judecător A. M.
Judecător S. C.
Grefier T. I.
Pe rol judecarea recursului civil formulat de recurenții reclamanți S. I. și S. L. împotriva sentinței civile nr. 93 din 21.02.2012 pronunțată de Judecătoria Baia de A., în contradictoriu cu intimatul – pârât S. C., având ca obiect revendicare imobiliară – grănițuire.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns intimatul pârât S. C., personal, lipsă fiind recurenții reclamanți.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că, s-a depus la dosar, prin serviciul registratură din partea recurenților reclamanților, prin apărător, concluzii scrise, chitanța de plată a taxei judiciare de timbru în sumă de 10 lei și timbru judiciar în valoare de 0,30 lei și înscrisuri în copie, respectiv adeverința nr. 6059/19.09.2011 emisă de Primăria B., însoțită de certificatul de atestare a dreptului de proprietate și de atestare fiscală, încheiere sistare înscriere cadastru din 09.08.2011 cu chitanța aferentă, încheiere înscriere cadastru a pârâtului din data de 31.08.2011, certificat atestare fiscală . nr. 1323, schiță anexă și raport de expertiză tehnico judiciară întocmit de expert P. I..
Nemaifiind alte cereri formulate sau excepții invocate de soluționat, instanța, potrivit dispozițiilor art.150 și următoarele cod procedură civilă, constată încheiate dezbaterile și acordă cuvântul asupra recursului.
Intimatul pârât solicită respingerea recursului ca nefondat, cu cheltuieli de judecată.
TRIBUNALUL,
Asupra recursului civil de față;
Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul Judecătoriei Baia de A., la data de 09.08.2011, sub numărul_ /_, reclamanții S. I., S. L., au chemat în judecată pe pârâtul S. C., pentru obligația de a face, pentru grănițuire și pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligat pârâtul să lase reclamanților, în deplină proprietate și pașnică folosință terenul situat în intravilanul comunei B., . numit „ Vatra satului”, având suprafața de 3.757 mp cu vecinii: N- S. C., E- DN 671 Drobeta Turnu Severin – Baia de A., S- M. P., V- pârâul Crainici sau să fie autorizați reclamanții pentru demolarea construcției și a gardului, pe cheltuiala pârâtului.
În motivare, s-a arătat că, reclamanții sunt proprietarii terenului situat în intravilanul comunei B., . „Vatra satului”, având suprafața de 3.757 mp cu vecinii: N- S. C., E- DN 671 Drobeta Turnu Severin – Baia de A., S- M. P., V- pârâul Crainici, din data de 12.04.1994, pe care l-au dobândit conform actului de donație autentificat sub nr.5668 de către notariatul de Stat Județean M., de la bunica reclamantei, D. P., pe care numita D. P. și D. D. l-au avut moștenire de la autorii acestora de peste 50 de ani.
Se menționează că, reclamanții au încheiat acest act de donație cu bunica reclamantei, în fața notarului de stat, înregistrându-se de la acea dată cu acest teren în registrul agricol și au plătit taxele și impozitele aferente din anul 1994 și până în prezent. Profitând de faptul că pârâtul se învecinează cu reclamanții pe latura de Nord, iar S. I. și S. L. locuind în Baia de A., prin acte de violență, i-a deposedat pe aceștia de o porțiune de teren, prin mutarea gardului pe o lungime de circa 30-50 m liniari și o lățime de circa 3-4 m iar pârâtul împiedică reclamanții să folosească terenul.
Reclamanții au precizat că, de la luarea în posesie a terenului de la D. P., acești au edificat gardul despărțitor pe aliniamentul real, potrivit planului de amplasare precum și a proiectului de construire a gardului, în baza autorizației de construire nr. 27/29.05.1995 eliberată de Primăria B.. S-a arătat că, din data de 29.05.1995 și până la data de 30.09.2008, nu au fost tulburați de nimeni, nici de fostul proprietar al construcției, respectiv, Agromec SA Broșteni, prin A.F.P. Strehaia, care au vândut construcția pârâtului, dar fără a vinde și terenul aferent acesteia, întrucât D. P., era proprietara terenului fără ca acesta să semneze vreun act de vânzare - cumpărare sau donație către fostul . ( SMA sau AFP Strehaia).
Astfel, s-a menționat că, la data de 22.03.2010, reclamanții au formulat plângere penală împotriva pârâtului iar prin rezoluția din data de 14.06.2010, P. de pe lângă Judecătoria Baia de A., a dispus neînceperea urmăririi penale, reieșind din declarațiile martorilor că, pârâtul a mutat gardul pe proprietatea reclamanților, fapt recunoscut de acesta, iar la data de 06.07.2011, OCPI M. a comunicat reclamanților prin încheierea nr._ că a respins cererea acestora privind recepția și înființarea Cărții Funciare pentru terenul în litigiu.
În drept au fost invocate disp. art. 480 și urm. și art. 584 Cod civil.
În dovedire, reclamanții au depus la dosar în copie: autorizația de construire nr. 27/29.05.1995, schiță, certificat de urbanism nr.48/14-06-1995, autorizația de construire nr.20/20-04-1994,certificat de atestare fiscală, plan de amplasament și delimitare a imobilului, rezoluția nr. 181/P/2010 din 14-06-2010, contract de donație autentificat sub nr. 5668/12-04-1994, încheierea nr._ emisă de OCPI M., 2 certificate pentru atestare din 20-06-2011, memoriu tehnic, încheierea nr._/09-08-2011 emisă de OCPI M., planșă foto, plan de amplasament în tarlaua 22, tabel, schiță, convocator, act de vânzare al lui N. P. și au solicitat încuviințarea probei cu interogatoriul pârâtului, acte, și expertiză tehnică.
Pârâtul S. C. a depus la dosar: un memoriu însoțit de copie după planul de amplasament și delimitare a imobilului, încheierea nr._ emisă de OCPI M., extras de carte funciară, proces verbal de licitație, proces verbal de adjudecare, factură fiscală nr._/30.09.2008, act de delimitare, schiță, și a solicitat încuviințarea probei cu acte și cu martorii C. D. și C. D..
A fost ascultat martorul C. D., declarația fiind consemnată și atașată la dosar, pârâtul renunțând la audierea martorului C. D. la termenul din data de 01.11.2011.
În vederea identificării terenului, precum și a stabilirii situației expuse, a fost efectuată o expertiză în specialitatea topografie de către expert P. I. (f.93-97) față de conținutul raportului, părțile formulând obiecțiuni, răspunsul la obiecțiuni fiind depus la fila nr. 120 dosar.
Judecătoria Baia de A. prin sentința supusă recursului a respins acțiunea civilă formulată de reclamanții S. I. și S. L., ca nefondată.
Au fost respinse cererile de cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această soluție instanța de fond a reținut că reclamanții S. I., S. L., au chemat în judecată pârâtul S. C., pentru obligația de a face, pentru grănițuire și pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligat pârâtul să lase reclamanților, în deplină proprietate și pașnică folosință terenul situat în intravilanul comunei B., . numit „ Vatra satului”, având suprafața de 3.757 mp cu vecinii: N- S. C., E- DN 671 Drobeta Turnu Severin – Baia de A., S- M. P., V- pârâul Crainici sau să fie autorizați reclamanții pentru demolarea construcției și a gardului, pe cheltuiala pârâtului.
Cererea este nefondată și urmează a fi respinsă.
Potrivit art.480 cod civil „Proprietatea este dreptul ce are cineva de a se bucura si dispune de un lucru în mod exclusiv și absolut, însa în limitele determinate de lege.”
Acțiunea în revendicare este o acțiune reală prin care proprietarul care a pierdut posesia lucrului cere restituirea acestuia de la acela la care se găsește. Altfel spus, este acțiunea prin care proprietarul neposesor cerere posesorului neproprietar recunoașterea dreptului său și restituirea lucrului.
De aceea, pentru admisibilitatea acțiunii în revendicare reclamantul va trebui să facă dovada că este proprietarul bunului revendicat, iar pârâtul îi nesocotește dreptul, prin exercitarea asupra acestuia a unei posesii nelegitime.
Potrivit art. 1169 cod civil „cel ce face o propunere înaintea judecății trebuie să o dovedească.”
Astfel, pentru ca instanța de judecată să poată admită o asemenea acțiune trebuie să stabilească în urma probatoriului administrat, că reclamanta este proprietara terenului în litigiu iar pârâtul este cel care ocupă terenul sau întreprinde acte de natură a împiedica exercitarea de către reclamantă a atributelor dreptului de proprietate.
Din declarația martorului C. D. fila 82, rezultă că terenul reclamanților se învecinează cu terenul cumpărat de pârât și că reclamantul a mutat gardul de plasă rămas de la secția de tractoare spre terenul cumpărat de pârât iar pârâtul după ce a cumpărat terenul a mutat gardul pe vechiul amplasament.
Din actul de donație invocat de reclamanți, ca act prin care înțeleg să-și dovedească proprietatea, rezultă că, D. P. donează reclamantului S. I. suprafața de 2144 mp. (fila 15, dosar).
Din raportul de expertiză întocmit în cauză de expert P. I. rezultă că terenul reclamanților se află în satul Crainici și este împărțit în două parcele de ogaș, una în suprafață de 766 mp. și o altă parcelă în suprafață 2197 mp.
Rezultă că, potrivit actului de donație, reclamanții au dobândit suprafața de 2144 mp. iar potrivit raportului de expertiză aceștia au o suprafață de teren mai mare decât cea menționată în actul de donație, astfel că, în ceea ce privește capătul de cerere privind revendicarea, instanța va înlătura concluziile raportului de expertiză, în care se menționează că reclamanții ar avea lipsă 30 mp. ocupați de pârât (fila 95 dosar), având în vedere că reclamanții au o suprafață mai mare decât ce menționată în actul de donație și pe cale de consecință, neputându-se reține că reclamanții ar avea lipsă vreo suprafață de teren ce s-ar afla în posesia pârâtului, va respinge capătul de cerere având ca obiect revendicare.
În ceea ce privește capătul de cerere având ca obiect demolarea construcției și a gardului instanța reține că din probele administrate nu rezultă că pe terenul dobândit prin actul de donație, în suprafață de 2144 mp., pârâtul ar fi edificat vreo construcție sau vreun gard.
Astfel, potrivit declarației martorului C. D. fila 82, terenul reclamanților se învecinează cu terenul cumpărat de pârât și că reclamantul a mutat gardul de plasă rămas de la secția de tractoare spre terenul cumpărat de pârât iar pârâtul după ce a cumpărat terenul a mutat gardul pe vechiul amplasament iar potrivit actului de donație reclamanții au dobândit suprafața de 2144 mp. în timp ce, potrivit raportului de expertiză, aceștia au o suprafață de teren mai mare decât cea menționată în actul de donație, astfel că din aceste probe nu rezultă că pe terenul dobândit prin actul de donație, în suprafață de 2144 mp., pârâtul ar fi edificat vreo construcție sau vreun gard și pe cale de consecință, instanța urmează să respingă și acest capăt de cerere.
În ceea ce privește stabilirea liniei de hotar instanța reține că art. 548 Cod civil, care prevede că „ orice proprietar poate obliga pe vecinul său la grănițuirea proprietății lipite de a sa”, îndreptățește pe orice proprietar să impună vecinului său să-și grănițuiască proprietatea, adică să-i fixeze linia despărțitoare prin semne exterioare vizibile cum sunt pietrele de hotar sau alte semne cu aceiași destinație. Grănițuirea reprezintă așadar, o operație materială de delimitare prin semne exterioare a liniilor dintre 2 proprietăți învecinate.
În caz de conflict, prin acțiunea în grănițuire se urmărește delimitarea prin hotărâre judecătorească, a limitelor dintre proprietăți și stabilirea traseului real pe care trebuie să îl urmeze titularul.
În cauza de față, însă din concluziilor raportului de expertiză de la fila 94, rezultă că, terenul pârâtului este împrejmuit cu gard din plasă de sârmă și ștenapi de lemn pe laturile unde se învecinează cu reclamanții.
Din actul de donație ( fila 15 dosar), rezultă că, reclamanții au dobândit suprafața de 2144 mp. iar potrivit raportului de expertiză aceștia au o suprafață de teren mai mare decât cea menționată în actul de donație, astfel că în ceea ce privește capătul de cerere privind grănițuirea, instanța având în vedere mențiunile din concluziile raportului de expertiză de la fila 94 din care rezultă că, terenul pârâtului este împrejmuit cu gard din plasă de sârmă și ștenepi de lemn pe laturile unde se învecinează cu reclamanții, apreciază că între cele două terenuri sunt semne de hotar vizibile, astfel că va respinge și capătul de cerere având ca obiect revendicare.
În concluzie având în vedere cele mai sus menționate, apreciază că nu sunt îndeplinite condițiile ce rezultă din dispozițiile art.480 și art. 548 C. civ. și pe cale de consecință va respinge acțiunea formulată de reclamanți ca nefondată.
Potrivit art. 274 din codul de procedură civilă „ partea care cade în pretenții va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuielile de judecată”.
Părțile au solicitat cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentințe în termen legal au declarat recurs reclamanți S. I. și S. L. criticând sentința pentru nelegalitate și netemeinicie.
In motivele de recurs reclamanții au relatat faptul că, cu toate că s-a dispus efectuarea unei expertize topografice instanța de fond nu a luat în calcul această solicitare, iar această probă este primordială pentru soluționarea cauzei.
Totodată instanța a respins și cererea privind obligarea pârâtului să-și demoleze gardul pe care l-a construit pe terenul proprietatea noastră. Reținând aceiași motivare și anume că acest gard nu ne ocupă din proprietate fără a corobora probele, respectiv declarația martorului interogatoriul pârâtului și raportul de expertiză.
Pârâtul recunoaște prin însăși întâmpinarea depusă la dosar că a construit un gard după ce a cumpărat terenul, iar expertul precizează că prin edificarea acestuia pârâtul i-a deposedat pe reclamanți de 30 mp de teren.
Instanța de fond a respins și cererea de grănițuire cu motivarea că terenul pârâtului este împrejmuit cu gard pe latura unde se învecinează cu reclamanții, cu toate că expertul în schița anexă a propus delimitarea limitelor dintre proprietăți prin demolare și retragerea gardului de către pârât.
Analizând recursul formulat prin prisma motivelor invocate raportat la disp. art. 304 c.pr.civ tribunalul constată că este fondat și îl va admite pentru următoarele considerente:
Instanța de fond a fost investită cu soluționarea unei acțiuni în revendicare și grănițuire întemeiată în drept pe disp. art. 480 și 584 c.civ ., acțiune prin care reclamanții S. I., S. L., au chemat în judecată pârâtul S. C., pentru stabilirea liniei de hotar și obligarea pârâtului să lase reclamanților, în deplină proprietate și pașnică folosință terenul situat în intravilanul comunei B., . numit „ Vatra satului”, având suprafața de 3.757 mp cu vecinii: N- S. C., E- DN 671 Drobeta Turnu Severin – Baia de A., S- M. P., V- pârâul Crainici sau să fie autorizați reclamanții pentru demolarea construcției și a gardului, pe cheltuiala pârâtului.
Din probele administrate în cauză a rezultat că pârâtul, după ce a cumpărat în anul 2008 terenul ce se învecinează cu cel al recurenților a mutat gardul despărțitor confecționat din plasă de sîrmă pe o lungime de 20 metrii liniari cu aproximativ 3 m înspre terenul recurenților ( rezoluția din 14.06.2010, declarația martorului C. D. și concluziile raportului de expertiză. )
Deși instanța de fond reține aplicabilitatea în cauză a disp. art. 584 c.civ ( 560 din noul cod civil ) ,fără a intra în cercetarea fondului ,respinge acțiunea în grănițuire pe considerentul că din concluziile raportului de expertiză rezultă că terenul este împrejmuit cu gard de plasă de sârmă și ștenepi de lemn pe laturile unde se învecinează cu recurenții reclamanți .
Soluția instanței de fond este greșită raportat la faptul că grănițuirea este o operațiune materială prin care se delimitează terenurile învecinate care aparțin unor proprietari diferiți, prin semne exterioare de hotar. Ea servește astfel stabilirii pe orizontală a limitelor corporale ale dreptului de proprietate asupra terenurilor, iar delimitarea se face pe baza datelor conținute în titlurile de proprietate ale părților, prin bună învoială. În caz de conflict între proprietarii terenurilor învecinate, prin acțiunea în grănițuire se urmărește delimitarea prin hotărâre judecătorească a limitelor dintre proprietăți și stabilirea traseului real.
Cum din probele administrate a rezultat că între părți există conflict cu privire la linia de hotar instanța trebuia să stabilească în funcție de titlurile părților limita dintre proprietăți astfel că neintrând în cercetarea fondului se impune casarea sentinței cu trimiterea cauzei spre rejudecare fiind necesare administrarea de probe noi, inclusiv o nouă expertiză .
Casarea sentinței se impune cu atât mai mult cu cât probele administrate în fața instanței de fond sunt contradictorii și insuficiente pentru o justă soluționare a cauzei, în funcție de linia de hotar ce urmează a fi stabilită față de actele de proprietate ale părților putându-se soluționa și capătul de cerere privind revendicarea .
Pentru aceste considerente, se va admite recursul și, în baza art. 312 alin 5 teza I, casa sentința și trimite cauza spre rejudecare instanței de fond .
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul civil formulat de recurenții reclamanți S. I. și S. L. împotriva sentinței civile nr. 93 din 21.02.2012 pronunțată de Judecătoria Baia de A., în contradictoriu cu intimatul – pârât S. C..
Casează sentința.
Trimite cauza spre rejudecare instanței de fond.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 08 Iunie 2012.
Președinte, M. C. O. | Judecător, A. M. | Judecător, S. C. |
Grefier, T. I. |
OMC/LI/2 ex.
Jud. fond B. C.I.
Confidențial cod operator 2626
| ← Pretenţii. Decizia nr. 529/2012. Tribunalul MEHEDINŢI | Fond funciar. Decizia nr. 532/2012. Tribunalul MEHEDINŢI → |
|---|
