Despăgubiri Legea nr.221/2009. Sentința nr. 175/2013. Tribunalul MUREŞ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 175/2013 pronunțată de Tribunalul MUREŞ la data de 17-01-2013 în dosarul nr. 1151/102/2012
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._ (Număr în format vechi 1473/2012)
Operator de date cu caracter personal inregistrat sub nr.2991
SENTINȚA CIVILĂ NR.175/2013
Ședința publică de la 17 Ianuarie 2013
Completul compus din:
Președinte I. O.
Grefier M. T.
Cu participarea Ministerului Public reprezentat prin procuror C. V. din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul M.
Pe rol fiind judecarea cererii formulate de reclamantul K. P., domiciliată în Tg-M., ., . în contradictoriu cu pârâtul Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, cu sediul în București, ., sector 5, având ca obiect acordarea de despăgubiri în temeiul Legii nr.221/2009.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reprezentanta pârâtului, consilier judiciar P. C., lipsă fiind reclamantul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Reprezentanta pârâtului, consilier juridic P. C., depune la dosar delegația prin care a fost împuternicită de către DGFP M. să reprezinte interesele pârâtului.
Reprezentanta pârâtului nu mai are cereri de formulat în cauză.
Reprezentanta parchetului, de asemenea, arată că nu mai formulează alte cereri.
Nemaifiind cereri de formulat în cauză, nici alte probe e administrat la dosar, instanța declară încheiată faza procedurii probatorii și acordă cuvântul în fond.
Reprezentanta pârâtului solicită respingerea acțiunii pentru motivele invocate prin întâmpinare.
Reprezentanta parchetului solicită respingerea cererii ca neîntemeiată, prizonieratul în URSS nefiind o măsură administrativă dispusă de autoritățile române, dintre cele enumerate exclusiv de art.3 alin.1 din Legea nr.221/2009 ori dintre cele la care face referire art.4 alin.2 din același act normativ și cu trimitere la scopul prevăzut de OUG nr.214/1994. Nefiind îndeplinite cerințele pentru constatarea caracterului politic al măsurii analizate, consideră că se impune și respingerea petitului privind acordarea despăgubirilor solicitate.
INSTANȚA
P. cererea înregistrată la această instanță la data de 10 februarie 2012 sub nr._, partea reclamantă K. P. cheamă în judecată în calitate de pârât Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, solicitând instanței să dispună constatarea caracterului politic al prizonieratului suferit de antecesorul K. C. P. în perioada 12.05.1945 – 17.09.1947 și obligarea pârâtului la plata de daune morale în sumă de 48.000 lei.
Partea reclamantă arată că își întemeiază cererea pe dispozițiile legii 221/2009, cu privire la daunele morale invocând prevederile art.5 alin.1 din legea 221/2009.
În motivarea cererii, partea reclamantă arată că autorul K. C. P. a căzut prizonier al armatei sovietice, fiind internat într-un lagăr de prizonierat în fosta URSS, ceea ce i-au adus grave prejudicii morale.
La cerere sunt anexate în copie, următoarele înscrisuri: livret militar, certificat deces, certificat căsătorie, certificat naștere, buletin de identitate reclamant.
Pârâtul Statul Român a formulat întâmpinare, prin care solicită respingerea cererii, arătând că în prezent nu mai există un temei juridic pentru acordarea de daune morale. Pârâtul amintește de Decizia nr.1358/21.10.2010 a Curții Constituționale, prin care s-a constatat neconstituționalitatea art.5 alin.1 lit.a din Legea 221/2009.
Examinând actele dosarului, instanța reține următoarele:
Din copia livretului militar anexată de partea reclamantă la cererea de chemare în judecată se desprinde ca și împrejurare de fapt, că antecesorul K. C. P. a fost prizonier de război în fosta URSS în perioada 12.05.1945 – 17.09.1947.
Această măsură nu se încadrează însă în cerințele impuse de art.1 alin.1 din legea 221/2009 pentru a fi aplicabilă procedura specială reparatorie prevăzută de legea 221/2009.
Instanța amintește în acest sens că din întregul context al dispozițiilor art.1, art.3 și art.4 alin.2 din legea 221/2009 se desprinde concluzia că pentru a fi aplicabile prevederile reparatorii cuprinse în legea 221/2009, măsurile administrative pretinse trebuiau să fie luate de autoritățile statului de la acea vreme în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, ca măsuri împotriva persoanelor care se împotriveau regimului totalitar instaurat la data de 6 martie 1945.
Calitatea de prizonier a autorului nu corespunde scopului special stabilit de legiuitor în legea 221/2009. Nu reiese faptul că autorul ar fi participat la acțiuni de împotrivire cu arme și de răsturnare prin forță a regimului comunist (art.1 alin.3 din legea 221/2009).
Pentru persoanele căzute în prizonierat legiuitorul a creat un alt cadru legislativ special reparator prin Decretul lege Nr. 118 din 30 martie 1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri.
Pentru aceste motive, instanța apreciază că în cauză nu sunt îndeplinite condițiile impuse de legiuitor pentru a face aplicabile dispozițiile reparatorii ale legii nr.221/2009, astfel că cererea de constatare a caracterului politic al măsurii de prizonierat urmează a fi respinsă.
Pe cale de consecință, instanța va respinge și petitul accesoriu, de obligare a pârâtului la plata de daune morale și materiale în procedura legii 221/2009.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge cererea formulată de reclamantul K. P., domiciliată în Tg-M., ., . în contradictoriu cu pârâtul Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, cu sediul ales în Tg-M., ..1-3, jud.M..
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 17 ianuarie 2013.
Președinte, I. O. | ||
Grefier, M. T. |
Red:I.O.
Thred:M.T./5 ex./22.01.2013
| ← Despăgubiri Legea nr.221/2009. Încheierea nr. 461/2013.... | Fond funciar. Decizia nr. 1059/2013. Tribunalul MUREŞ → |
|---|
