Fond funciar. Decizia nr. 1059/2013. Tribunalul MUREŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1059/2013 pronunțată de Tribunalul MUREŞ la data de 16-12-2013 în dosarul nr. 75/251/2010*
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
Operator de date cu caracter personal înregistrat sub nr.2991
DECIZIA CIVILĂ NR. 1059/2013
Ședința publică din data de 16 decembrie 2013
Completul constituit din:
Președinte: E. O.
Judecător: C. M.
Judecător: M. L.
Grefier: M. M.
Pe rol fiind judecarea recursurilor declarate de recurentul-petent R. G., cu domiciliul în orașul Iernut, sat C., ., jud. M. și, respectiv de către recurenta-intimată C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor M., cu sediul în Tg. M., P-ța Victoriei, nr. 1, jud. M., împotriva sentinței civile nr. 621 din data de 28 iunie 2013, pronunțată de Judecătoria Luduș în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Mersul dezbaterilor și concluziile în fond ale părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 28 noiembrie 2013 când instanța a dispus amânarea pronunțării asupra cauzei pentru data de 05 decembrie 2013, apoi pentru data de 12 decembrie 2013, iar apoi pentru data de azi, 16 decembrie 2013.
TRIBUNALUL,
Deliberând asupra cauzei, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 621 din 28 iunie 2013 a Judecătoriei Luduș au fost respinse excepțiile inadmisibilității și prematurității cererii invocate de pârâte și a fost admisă în parte cererea formulată de petentul reclamant R. G. în contradictoriu cu intimatele C. L. de Fond Funciar Iernut, C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor M., a fost obligată C. L. de fond funciar Iernut la întocmirea documentației în vederea emiterii titlului iar C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor să emită titlul de proprietate pentru suprafața de 1245 mp teren aferent casei de locuit și anexelor gospodărești, a curții și grădinii din jurul acestora.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că prin cererea înregistrată la C. Orașului Iernut sub nr. 9102 din 12.09.2005 reclamantul R. G. a solicitat aprobarea unui loc de casă în suprafață de 10 arii pentru ca fiul său R. I. să-și construiască o casă de locuit. Prin cererea înregistrată la C. Orașului Iernut sub nr. 9103 din 12.09.2005 reclamantul R. G. a solicitat aprobarea unui loc de casă în suprafață de 10 arii pentru ca R. A. să-și construiască o casă de locuit. Prin cererea înregistrată la C. Orașului Iernut sub nr._ din 12.10.2005 reclamantul R. G. a solicitat în baza Legii nr. 18/1991 reconstituirea dreptului de proprietate în calitate de proprietar pentru suprafața de 0.40 ha teren situat în vatra satului C., teren pe care l-a cumpărat de la numitul R. V. pentru ca cei doi copii ai săi să-și construiască case de locuit. În vederea reconstituirii dreptului de proprietate reclamantul a depus trei înscrisuri sub semnătură privată din care rezultă că acesta a cumpărat suprafața de 4200 mp teren câte 1400 mp de la fiecare din numiții R. I., D. R. și Puchi I. și două decizii de împroprietărire emise pe numele M. S. și L. F. și acte de stare civilă, respectiv certificatul de naștere și buletinul de identitate al reclamantului și certificatul de naștere al numitei D. A..
În data de 11.11.2005 reclamantului i-a fost comunicat de Primăria Iernut faptul că solicitările înregistrate sub nr. 9103 din 12.09.2005 și nr. 9102 din 12.09.2005 i-au fost respinse. Prin Hotărârea nr. 170 din 16.03.2006 C. Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate privată asupra terenurilor M. a respins solicitarea reclamantului în ceea ce privește reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 0,20 ha teren conform anexei nr. 46 poziția 146. Se mai reține de prima instanță că în prezent, în posesia reclamantului R. G. se află suprafața de 7100 mp teren situat în intravilanul localității C. delimitat prin punctele 1-2-3-4-5-6-7-8-9-10-11-12-1, așa după cum rezultă din raportul de expertiză tehnică întocmit în cauză. Pe această suprafață reclamantul are edificate o casă de locuit și anexe gospodărești, suprafața aferentă acestora fiind de 1245 mp delimitată prin punctele 1-2-3-4-5-11-12-1, așa după cum rezultă din raportul de expertiză tehnică întocmit în cauză. Suprafața de 1245 mp teren aferent casei de locuit și anexelor gospodărești, precum și curtea și grădina din jurul acestora a aparținut reclamantului anterior anului 1990, așa după cum rezultă din declarația martorului M. I. care a fost audiat în cauză și a fost identificată de martorul audiat de prima instanță în urma cercetării la fața locului și de expertiza tehnică efectuată în cauză. Prima instanță mai reține că zona localității C. se afla anterior anului 1990 în zonele cooperativizate fapt confirmat de martorul audiat în cauză.
În ceea ce privește excepțiile inadmisibilității și prematurității cererii invocate de pârâte, Judecătoria Luduș a reținut că instanța de judecată este îndreptățită să se substituie entității competente să soluționeze cererea și să răspundă ea însăși acesteia, stabilind cu plenitudine de competență măsurile care se impun ca urmare a faptului că, deși s-a formulat cerere de reconstituire, aceasta nu a fost soluționată decât parțial, respectiv pentru suprafața de 20 arii și nu pentru toată suprafața de 40 arii cât a solicitat reclamantul, de către comisia de fond funciar, absența răspunsului din partea acesteia, echivalând cu un refuz de restituire a imobilului solicitat, care este supus cenzurii în condițiile legii speciale.
Prima instanță a menționat că instanța de judecată în vederea soluționării acțiunii reclamantului se va limita să verifice doar dacă reclamantul este îndreptățit la reconstituirea dreptului de proprietate pentru diferența de suprafața de 20 arii pentru care C. L. de fond funciar Iernut și C. Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate privată asupra terenurilor M. nu au dat un răspuns reclamantului prin Hotărârea nr. 170/16.03.2006.
Prima instanță a apreciat că primul petit al acțiunii nu este întemeiat, întrucât din probele administrate în cauză rezultă că terenul nu a făcut obiectul cooperativizării iar pentru ca reclamantul să poată solicita reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenurile cumpărate acesta trebuia să facă dovada că a intrat cu ele în CAP, condiție care este cerută de dispozițiile Legii nr. 247/2005.
În ceea ce privește suprafața de 1245 mp teren aferent casei de locuit și anexelor gospodărești, precum și curtea și grădina din jurul acestora, prima instanță a reținut că reclamantul este proprietarul acestei suprafețe de teren, acesta dobândind dreptul de proprietate asupra acestei suprafețe de teren prin efectul legii respectiv prin Decretul – Lege nr. 42/1990 indiferent dacă reclamantul a formulat cerere sau nu a formulat.
Privitor la al doilea petit al acțiunii, prima instanță a reținut că indiferent dacă reclamantul a formulat cerere sau nu a formulat cerere pentru constituirea dreptului de proprietate pe această suprafață, titlul de proprietate ce urmează a se elibera are caracter recognitiv și constatator.
În ceea ce privește solicitarea de obligare a Comisei Locale de fond funciar Iernut de punere în posesie cu suprafața solicitată formulată tot în cadrul acestui petit, prima instanță a reținut că nu este întemeiată pe motivul că reclamantul se află în posesia suprafeței de 1245 mp teren aferent casei de locuit și anexelor gospodărești, a curți și grădini din jurul acestora, iar pentru diferența solicitată în sarcina acestei pârâte nu există stabilită nici o obligație în acest sens.
Referitor la cel de-al treilea petit al cauzei, prima instanță a apreciat că solicitarea reclamantului este întemeiată în parte referitor la obligarea Comisiei Județene pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor M. în vederea emiterii titlului de proprietate pentru suprafața de 1245 mp teren aferent casei de locuit și anexelor gospodărești, precum și curtea și grădina din jurul acestora, întrucât reclamantul a dobândit dreptul de proprietate asupra acestei suprafețe de teren prin efectul legii, respectiv prin Decretul –Lege nr. 42/1990.
În ceea ce privește solicitarea de obligare a Comisiei Județene pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor M. de emitere a titlului de proprietate pentru suprafața solicitată formulată tot în cadrul acestui petit, prima instanță a apreciat că nu este întemeiată pe motivul că pentru diferența solicitată în sarcina acestei pârâte nu există stabilită nici o obligație în acest sens.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal a formulat recurs intimata C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor M. solicitând modificarea sentinței atacate în sensul respingerii acțiunii formulate de reclamant.
În motivarea recursului declarat, recurenta intimată a arătat că deși s-a reținut de prima instanță că asupra terenului în suprafață de 1245 mp reclamantul a dobândit dreptul de proprietate în temeiul Decretului Lege 42/1990, instanța a dispus obligarea intimatelor la reconstituirea dreptului de proprietate al intimatului reclamant asupra acestei suprafețe prin procedura reglementată de Legea 18/1991 completată prin Legea 247/2005, deși în motivarea sentinței s-a arătat că dispozițiile Legii 247/2005 nu sunt aplicabile.
Se mai arată în motivarea recursului că dreptul de proprietate asupra terenurilor nu poate fi reconstituit în temeiul Decretului Lege 42/1990, legiuitorul instituind în acest sens legile subsecvente, dispozițiile art. 23 din Legea 18/1991 nefiind aplicabile.
Împotriva sentinței civile pronunțate de Judecătoria Luduș a formulat recurs și reclamantul R. G. solicitând modificarea în parte a sentinței atacate și rejudecând cauza în fond admiterea cererii astfel cum a fost precizată la data de 23 mai 2013.
În motivarea recursului, recurentul reclamant a arătat că terenul în litigiu se află în zonă cooperativizată fiind făcută dovada cumpărării terenului declarării și folosirii acestuia fiind astfel îndreptățit la reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 5855 mp teren arabil situat în C., soluția primei instanțe cu privire la suprafața de 1245 mp fiind corectă și legală.
Intimata C. L. de fond funciar Iernut a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului promovat de reclamantul R. G. și modificarea sentinței civile 621 din 28.06.2013 în ce privește obligarea acestei intimate la emiterea documentației pentru suprafața de 1245 mp teren situat în C..
În motivarea întâmpinării se arată că prima instanță a reținut în mod corect că cererea reclamantului de reconstituire a dreptului de proprietate asupra suprafeței de 7100 mp teren din C. nu este întemeiată terenul nefăcând obiectul cooperativizării, iar cu privire la suprafața de 1245 mp terenul aferent casei de locuit curții grădinii și anexelor gospodărești pe care reclamantul o folosește, punerea în posesie este inutilă. Se mai arată în cuprinsul întâmpinării că susținerile reclamantului cu privire la aplicabilitatea art. 8 din Legea 18/1991 sunt nefondate terenul în litigiu deși se află într-o zonă cooperativizată nu dă dreptul reclamantului de a solicita emiterea titlului de proprietate nefăcând dovada faptului că a intrat în cooperativă cu suprafața de teren în litigiu.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 115 și următoarele Cod procedură civilă Legea 18/1991, Legea 247/2005 și HG 890/2005.
Din ansamblul materialului probatoriu administrat în cauză, instanța a reținut următoarele:
Reclamantul a formulat cereri de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenului și de acordare a unor suprafețe pentru construirea de locuințe. Tribunalul apreciază că prima instanță în mod corect a reținut din analiza probelor administrate că terenul cu privire la care reclamantul a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate nu a făcut obiectul cooperativizării iar pentru ca reclamantul să poată solicita reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenurile cumpărate acesta trebuia să facă dovada că a intrat cu ele în CAP, condiție care este cerută de dispozițiile Legii nr. 247/2005.
Față de această stare de fapt, reclamantul nefăcând dovada intrării în CAP cu terenul cu privire la care a formulat cererea de reconstituire tribunalul apreciază că soluția primei instanțe este corectă și legală, însușindu-și considerentele avute în vedere de prima instanță în totalitate.
În ceea ce privește suprafața de 1245 mp teren aferent casei de locuit și anexelor gospodărești, precum și curtea și grădina din jurul acestora, prima instanță a reținut că reclamantul este proprietarul acestei suprafețe de teren, acesta dobândind dreptul de proprietate asupra acestei suprafețe de teren prin efectul legii respectiv prin Decretul – Lege nr. 42/1990 indiferent dacă reclamantul a formulat cerere sau nu a formulat.
Tribunalul apreciază că în mod corect prima instanță a reținut astfel, din actele dosarului rezultând că reclamantul este în posesia și folosința acestei suprafețe de teren iar potrivit dispozițiilor art. 8 Decretului Lege 42/1990 „Terenul aferent casei de locuit și anexelor gospodărești, precum și curtea și grădina din jurul acestora, în zonele cooperativizate, constituie proprietatea particulară a deținătorilor; acestea pot fi înstrăinate și lăsate moștenire.”
În lumina acestor dispoziții legale, tribunalul apreciază că reclamantul a devenit ope legis proprietarul suprafeței de terne de 1245 mp în posesia și folosința căruia se afla la momentul menționat de legiuitor, intimatelor revenindu-le obligația întocmirii documentației pentru a se da eficiență acestor dispoziții, respectiv de a întocmi documentația pentru emiterea titlului de proprietate și de emitere a titlului de proprietate, astfel că prima instanță nu a dispus obligarea intimatelor la reconstituirea dreptului de proprietate al reclamantului cu privire la această suprafață, astfel cum în mod greșit recurenta intimată C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate M. a reținut.
Pentru considerentele anterior expuse, tribunalul apreciază ca nefondate criticile aduse de către recurenți hotărârii primei instanțe, motiv pentru care, în temeiul art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, urmează a respinge recursurile declarate ca nefondate.
Văzând și dispozițiile art. 274 Cod procedură civilă, prin raportare la soluția adoptată și față de faptul că părțile nu au făcut dovada efectuării de cheltuieli de judecată, tribunalul nu va dispune obligarea vreunei părți la plata de astfel de cheltuieli..
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca neîntemeiate recursurile formulate de R. G., cu domiciliul în orașul Iernut, sat C., ., jud. M. și C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor M., cu sediul în Tg. M., P-ța Victoriei, nr. 1, jud. M., împotriva sentinței civile nr. 621/28.06.2013, pronunțată în dosarul nr._, al Judecătoriei Luduș.
Fără cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 16 decembrie 2013.
Președinte, E. O. | Judecător, C. M. | Judecător, M. L. |
Grefier, M. M. |
Red:/Tehnored: M.L./25.02.2014
Listat: M.M./2 ex.
| ← Despăgubiri Legea nr.221/2009. Sentința nr. 175/2013.... | Contestaţie la executare. Decizia nr. 1033/2013. Tribunalul MUREŞ → |
|---|
