Legea 10/2001. Sentința nr. 1951/2013. Tribunalul MUREŞ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1951/2013 pronunțată de Tribunalul MUREŞ la data de 26-09-2013 în dosarul nr. 6709/102/2012
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._ (Număr în format vechi 8654/2012)
Operator de date cu caracter personal înregistrat sub nr.2991
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 1951/2013
Ședința publică de la 26 Septembrie 2013
Completul constituit din:
Președinte E. O.
Grefier M. T.
Pe rol fiind pronunțarea acțiunii civile formulată în baza Legii nr. 10/2011 de către reclamanții J. S., cu domiciliul în Sâncraiu de M., ., jud. M. și J. I., cu domiciliul în Tg. M., ., ., în contradictoriu cu pârâtul M. Tg. M., prin Primarul Municipiului Tg. M., cu sediul în Tg. M., jud. M..
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților..
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Se constată că mersul dezbaterilor și susținerile în fond ale părților au fost consemnate în încheierea de ședință din 19 septembrie 2013, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, dată la care instanța a amânat pronunțarea pentru termenul de azi.
TRIBUNALUL,
Deliberând asupra cauzei, constată următoarele:
Prin acțiunea civilă înregistrată sub numărul_, reclamanții J. S. și J. I., în contradictoriu cu pârâtul municipiul Tg. M. – prin primar, au formulat contestație împotriva Dispoziției nr. 2159/2 august 2012, solicitând „desființarea dispoziției atacate ca fiind netemeinică și nelegală”. De asemenea, s-a solicitat obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii introductive, reclamanții-contestatori au arătat faptul că, în termen legal, în temeiul dispozițiilor Legii 10/2001 au formulat notificare pentru a li se acorda despăgubiri pentru imobilul situat în Tg. M., .. 66. Prin Dispoziția nr. 2159 a fost admisă cererea de acordare a măsurilor reparatorii prin echivalent pentru cota de ½ parte din imobilul situat în Tg. M., .. 66, înscris în C.F. 5907 Tg. M., nr. top. 4796/2/1 și 4976/2/3, compus din casă de locuit și magazin de pâine cu o suprafață construită de 124,55 m2, cu subsol de 7,60 m2 și teren în suprafață de 454 m2. Au precizat reclamanții că cererea a fost depusă de antecesorul acestora, J. A., actualmente decedat, iar procedura administrativă a fost continuată de către aceștia în calitate de moștenitori legali.
S-a mai precizat că pentru terenul înscris în C.F. 5907 nr. top. 4796/2/2, cu o suprafață de 4.452 m2, întreaga documentație a fost înaintată către A. „în vederea soluționării acestui capăt de cerere”.
Reclamanții au apreciat că „nici unul din motivele invocate în Dispoziție nu sunt legale deoarece suma acordată cu titlu de despăgubire pentru o parte din teren este foarte mică și nereală, raportată la prețul de piață, iar pentru suprafața de teren de 4.452 m2” nu sunt de acord cu despăgubirile în echivalent ci solicită a le fi atribuit „un alt teren, de aceeași valoare, echivalent cu cel descris mai sus”.
În drept, reclamanții au invocat prevederile legii 10/2001, iar în probațiune s-au servit de proba cu înscrisuri, la dosar fiind depuse copii xerox după întreaga documentație care a stat la baza emiterii dispoziției contestate.
Prin întâmpinarea comunicată (f. 16 - 17), M. TG. M. – prin primar, a solicitat respingerea contestației ca neîntemeiată.
A arătat pârâtul că, prin Dispoziția nr._/22.08.2008 Primarul municipiului Tg. M. a soluționat notificarea formulată de către defunctul J. A. în sensul admiterii cererii de acordare de măsuri reparatorii prin echivalent pentru cota de ½ parte din imobilul situat în Tg. M., .. 66, înscris în C.F. 5907 Tg. M., nr. top. 4796/2, înaintând dosarul administrativ astfel constituit Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, în vederea determinării cuantumului despăgubirilor.
A mai arătat pârâtul că, această comisie, prin adresa nr. 6032/08.11.2011 a solicitat completarea dosarului „cu o . acte”, „identificând faptul că, nr. top. 4796/2/2 rezultat ca urmare a dezmembrării imobilului înscris în C.F. 5907 Tg. M., ca formând proprietatea S.C. IMATEX S.A.”.
A mai arătat pârâtul că, ulterior primirii adresei anterior indicate, a procedat la reanalizarea cererii și a documentației depuse, după care s-a constatat că imobilele construcții care au făcut obiectul naționalizării au fost demolat, iar pentru o parte din terenul în litigiu a fost obținut certificatul de atestare a dreptului de proprietate eliberat în baza HGR nr. 834/1991. astfel, prin dispoziția atacată (2159/02.08.2008) s-a propus acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent doar pentru construcțiile demolate și terenul în suprafață de 454 m2, iar pentru terenul în suprafață de 4.452 m2, „s-a procedat la înaintarea întregii documentații către Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului București conform prevederilor art. 29 din Legea 10/2001”.
Concluzionând, pârâtul a apreciat că soluția de acordare de măsuri reparatorii prin echivalent pentru imobilul demolat și terenul înscris în C.F. 5907 Tg. M. este în concordanță cu prevederile art. 10 din Legea 10/2001, neexistând la nivelul municipiului bunuri care să poată fi acordate în compensare, sens în care a fost emis și anunțul cu respectarea art. 1 alin. 5 din Legea 10/2001.
Deliberând asupra excepției lipsei interesului, instanța constată următoarele:
La termenul de judecată din data de 19 septembrie 2013, având în vedere obiectul prezentei acțiuni, după ce în prealabil, la două termene anterioare, a pus în vedere reclamanților să-și justifice interesul în promovarea acțiunii, din oficiu, instanța a invocat excepția lipsei interesului.
Interesul, ca și condiție de exercitare a acțiunii civile, poate fi definit ca fiind folosul practic urmărit de cel care a pus în mișcare acțiunea civilă. Acesta poate fi atât unul material ( atunci când se urmărește obținerea unui folos de ordin patrimonial), cât și de ordin moral (când se urmărește un scop nepatrimonial), fiind necesar să îndeplinească în mod cumulativ următoarele condiții: să fie legitim, să fie personal și direct, respectiv să fie născut și actual.
Lipsa interesului sau a uneia dinte condițiile acestuia conduce la respingerea acțiunii ca lipsită de interes.
Pornind de la aceste considerații de ordin teoretic, instanța constată că, prin acțiunea introductivă, reclamanții formulează o contestație împotriva Dispoziției nr. 2159, emisă de primarul Municipiului Tg. M. la data de 2 august 2012, solicitând desființarea acesteia ca fiind netemeinică și nelegală.
Trebuie menționat faptul că dispoziția contestată, reprezintă doar o dispoziție de modificare (în sens favorabil reclamanților – afirmația urmând a fi argumentată în continuare) a Dispoziției nr._/22.08.2008 – dispoziție ce de altfel nici nu a fost contestată.
Astfel, modificările aduse prin Dispoziția nr. 2159/02.08.2012 au fost determinate de faptul că, ulterior emiterii dispoziției inițiale s-a constatat că imobilele construcții care au făcut obiectul naționalizării au fost demolate, iar pentru suprafața de 4452 m2 (nr. top 4796/2/2) a fost eliberat certificatul de atestare a dreptului de proprietate în baza HGR nr. 834/1191 în favoarea S.C. Imatext S.A. Prin urmare, s-a propus acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent doar pentru construcțiile demolate și terenul în suprafață de 454 m2, iar pentru terenul în suprafață de 4452 m2 (în condițiile prevăzute de legislația în vigoare la acea dată), s-a procedat la înaintarea documentației în vederea stabilirii despăgubirilor în condițiile legii speciale.
Într-adevăr, urmare a modificărilor si completărilor aduse Legii nr.10/2001, prin Legea nr.247/2005, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului nu mai are competenta de a acorda masuri reparatorii in echivalent, ci de a emite o decizie cu propunerea acordării de masuri reparatorii in situația îndeplinirii condițiilor legale si depunerii actelor doveditoare, conform dispozițiilor art. 29 alin.(3) din Legea nr.10/2001 republicată.
Totuși, criticile reclamanților nu vizează aceste aspecte de natură procedurală, ci doar cuantumul sumei „acordată cu titlu de despăgubire pentru o parte din teren deoarece este foarte mică și nereală, raportată la prețul de piață, iar pentru suprafața de teren de 4.452 mp nu suntem de acord cu despăgubiri prin echivalent ci dorim să ne fie atribuit un alt teren de aceeași valoare, echivalent cu cel descris mai sus”.
În condițiile în care reclamanții nu au contestat dispoziția inițială, criticile referitoare la acordarea de despăgubiri prin echivalent nu mai pot fi primite în procedura de contestare a dispoziției modificatoare.
Contrar susținerilor reclamanților, dispoziția atacată nu stabilește cuantumul despăgubirilor, această operațiune fiind atribuită în competența Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, în conformitate cu prevederile Titlului VII, Legea nr. 247/2005.
În cauză nu este contestat tabelul întocmit de primarul municipiului Tg. M. în conformitate cu art. 10 pct. 5 din Legea 10/2001, referitor la bunurile disponibile și/sau, după caz, serviciile care pot fi acordate în compensare.
În condițiile în care dispoziția inițială nu a făcut obiectul unei contestații, nu pot fi acceptate susținerile reclamanților, susțineri potrivit cărora „scopul promovării contestației este acela de obținere în natură pentru terenul liber și nu despăgubiri”.
Având în vedere toate aceste considerente, acțiunea reclamanților prin care solicită desființarea unei dispoziții care conține măsuri favorabile acestora (fără a contesta decizia inițială), apare ca fiind lipsită de interes, motiv pentru care, având în vedere și dispozițiile art. 137 Cod procedură civilă, instanța urmează a admite excepția invocată, cu consecința respingerii prezentei acțiuni, conform dispozitivului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția lipsei interesului și în consecință:
Respinge acțiunea civilă formulată de reclamanții J. S., cu domiciliul în Sâncraiu de M., ., jud. M. și J. I., cu domiciliul în Tg. M., ., . în contradictoriu cu pârâtul M. TG. M. – prin primar, cu sediul în Tg. M., Piața Victoriei, nr.3, jud. M..
Fără cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi 26 septembrie 2013.
Președinte, E. O. | ||
Grefier, M. T. |
Red./Thred:E.O./20.11.2013
M.T./5 ex./21.11.2013
| ← Fond funciar. Decizia nr. 995/2013. Tribunalul MUREŞ | Contestaţie la executare. Decizia nr. 1002/2013. Tribunalul MUREŞ → |
|---|
