Cereri. Decizia nr. 174/2015. Tribunalul MUREŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 174/2015 pronunțată de Tribunalul MUREŞ la data de 17-09-2015 în dosarul nr. 7793/320/2014*
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
Operator de date cu caracter personal înregistrat sub nr.2991
DECIZIE CIVILA Nr. 174/2015
Ședința publică de la 17 Septembrie 2015
Completul constituit din:
PREȘEDINTE V. S.
Judecător A. A.-B.
Judecător M. M.
Grefier D. C.
Pe rol judecarea recursului declarat de recurentul M. Târgu-M. cu sediul în Tg.M., Piața Victoriei, nr.3, jud.M., împotriva sentinței civile nr.4223 din 09 octombrie 2014 pronunțată de Judecătoria Tg.M. în dosarul nr._ .
Mersul dezbaterilor și susținerile pe fond ale părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 10 septembrie 2015, când s-a amânat pronunțarea pentru data de azi, încheiere care face parte integrantă din hotărâre.
INSTANȚA
Deliberând asupra recursului declarat împotriva constată următoarele :
Prin sentința civilă nr. 4223/09.10.2014 pronunțată de Judecătoria Târgu M. în dosarul nr._, a fost respinsă cererea formulată de către creditorul M. Târgu M., în contradictoriu cu debitorul C. K. B. și cu terțul poprit S.C. C. 2 S.R.L., și s-a dispus desființarea popririi înfiintate prin Adresa de înființare a popririi nr. 6211/05.04.2013 către terțul poprit S.C. C. 2 S.R.L. pentru recuperarea creanței în suma de 776 lei.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs petentul creditor M. Târgu M., solicitând admiterea recursului, anularea hotărârii instanței de fond, rejudecarea pricinii în sensul admiterii cererii de menținere a popririi.
În motivarea recursului s-a susținut că hotărârea primei instanțe este nelegală și netemeinică întrucât nu s-a ținut cont de faptul că recurentul a emis adresa de înființare a popririi la data de 05.04.2013, dată la care debitorul C. K. B. era angajatul terțului poprit, debitorul fiind angajatul terțului poprit până în 01.08.2013 iar acesta din urmă era obligat să se conformeze dispozițiilor art. 149 alin. 9 lit. a Cod procedură fiscală.
Recurentul a susținut că neîndeplinirea acestor obligații de către terțul poprit atrage incidența dispozițiilor art. 150 alin. 1 din OG nr. 92/2003 rep, acestea din urmă constituind sancțiunea aplicată terțului poprit, lucru de care instanța de fond nu a ținut cont, în condițiile în care terțul poprit nu a răspuns dacă datorează sau nu sume de bani debitorului și nici nu a reținut sumele de bani datorate bugetului local.
Recurentul a subliniat că la data înființării popririi debitorul era angajatul terțului poprit iar acesta din urmă a afișat o stare de pasivitate față de actele emise de recurentă, apreciind că hotărârea este netemeinică și nelegală, impunându-se anularea ei și rejudecarea pe fond a pricinii în sensul admiterii ei și a menținerii popririi.
Nici intimatul debitor nici terțul poprit nu au depus întâmpinare și nici nu s-au prezentat în instanță.
Recursul a fost inițial înregistrat la data de 22.12.2014 pe rolul Tribunalului Specializat M., instanță care prin Decizia nr. 22/25.02.2015 a admis excepția necompetenței funcționale și a declinat competența de soluționare a recursului în favoarea Tribunalului M. – Secția de C. Administrativ și Fiscal.
Dosarul a fost înregistrat la data de 20 aprilie 2015 pe rolul Tribunalului M. – Secția de C. Administrativ și Fiscal, care prin Decizia nr. 160 din 08.06.2015 a declinat competența materială de soluționare a recursului formulat de recurentul M. Târgu M. împotriva sentinței civile nr. 4223/09.10.2015 pronunțată de Judecătoria Târgu M. în dosarul nr._ în favoarea Tribunalului M. – Secția Civilă, stabilind că raportat la particularitățile cauzei, competența de soluționare a căii de atac împotriva hotărârii prin care s-a soluționat cererea de menținere a popririi revine tribunalului de drept comun, secția civilă.
Recursul a fost înregistrat pe rolul Secției Civile a Tribunalului M. la data de 09.06.2015, fiind repartizat potrivit art. 99 alin. 2 din Hot. 387/2005 acestui complet spre soluționare, instanța fiind legal investită și competentă material a soluționa cauza în recurs.
Analizând hotărârea atacată în raport de motivele de recurs invocate dar și din oficiu, potrivit art. 304 ind. 1 Cod procedură civilă, tribunalul apreciază că recursul declarat este neîntemeiat, din următoarele considerente:
Instanța de fond a reținut în mod corect că debitorul intimat C. K. B. datorează bugetului local suma de 776 lei, această sumă reprezentând amenzi de circulație conform P.V. nr._ din_ ; PV nr._ din_ și P.V. nr._ din 28.10.2011și că din acest motiv creditorul recurent a emis Adresa de înființare a popririi nr.6211/_ către terțul poprit ., în vederea recuperării creanței de 776 lei.
Deși instanța de fond nu a analizat în ce măsură au fost efectuate comunicările din executarea silită către terțul poprit, instanța de control judiciar observă că singura comunicare procedurală a adresei de înființare a popririi nr. 6211 din 05.04.2013 cu terțul poprit s-a efectuat la data de 18.10.2013, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire – fila 10 dosar fond. De altfel, prin cererea de chemare în judecată creditorul recurent a indicat în mod expres data de 18.10.2013 ca fiind data comunicării adresei de înființare a popririi.
Prin urmare se apreciază că este relevant a se verifica dacă la data comunicării adresei de înființare a popririi debitorul avea raporturi juridice cu terțul poprit care să justifice menținerea popririi. În acest sens, după cum rezultă din susținerile aceluiași recurent, de această dată cuprinse în declarația de recurs, debitorul C. K. B. a avut raporturi juridice de muncă cu . până în data de 01.08.2013, rezultând în lipsa unei dovezi în sens contrar, că la data de 18.10.2013, între terțul poprit și debitor nu existau raporturi obligaționale care să justifice poprirea sumei de 776 lei.
Prin urmare instanța de fond a aplicat în mod corect dispozițiile art. 150 alin. 1 din OG nr. 92/2003 rep., care permit desființarea popririi în situația în care se constată că terțul poprit nu este în situația de a datora sume de bani debitorului.
Prin urmare nu există niciun temei din cele prevăzute de art. 304 Cod procedură civilă ori altă cauză de ordine publică ce ar justifica admiterea recursului, hotărârea atacată fiind legală și temeinică.
Față de cele ce preced, recursul declarat urmează să fie respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge recursul declarat de recurentul M. Târgu-M. cu sediul în Tg.M., Piața Victoriei, nr.3, jud.M., împotriva sentinței civile nr.4223 din 09 octombrie 2014 pronunțată de Judecătoria Tg.M. în dosarul nr._ .
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi, 17 Septembrie 2015.
Președinte, V. S. | Judecător, A. A.-B. | Judecător, M. M. |
Grefier, D. C. |
Red.V.Sz.
Tehnored.21.09.2015/CDG/2 ex.
Jud.fond.S. P.
| ← Pretenţii. Sentința nr. 1003/2015. Tribunalul MUREŞ | Contestaţie la executare. Decizia nr. 469/2015. Tribunalul MUREŞ → |
|---|
