Contestaţie la executare. Decizia nr. 160/2015. Tribunalul MUREŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 160/2015 pronunțată de Tribunalul MUREŞ la data de 02-04-2015 în dosarul nr. 160/2015
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
Operator de date cu caracter personal înregistrat sub nr.2991
DECIZIE CIVILĂ Nr. 160
Ședința publică de la 02 Aprilie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE L. D.
Judecător C. S.
Grefier A. A.
Pe rol judecarea apelului formulat de DGRFP B. – Administrația Județeană a Finanțelor Publice M., cu sediul procesual ales în Tg.M., ..1-3, jud.M., împotriva sentinței civile nr.983/03.10.2013 pronunțată de Judecătoria Reghin în dosar nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Mersul dezbaterilor este cuprins în încheierea de ședință din data de 26 martie 2015, încheiere care face parte integrantă din prezenta decizie.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra apelului constată următoarele
Prin Sentionta civila 983 pronuntata de Judecatoria Reghin in 3.10.2013 a fost admisa contestația la executare formulată de contestatorul T. M., domiciliat în ., ., în contradictoriu cu intimata Administrația Finanțelor Publice Reghin- Agenția Națională de Administrare Fiscală Reghin, cu sediul în Reghin, .. 33, jud. M., si s-a dispus anularea titlului executoriu nr._ DIN DATA DE 28.05.2013 și a somației nr. 26/_ /_, precum și a tuturor actelor de executare efectuate în dosarul de executare nr. 26/_ /_.
A fost obligata intimata la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 694 lei.
In motivare s-a retinut ca titlul executoriu contestat nu este emis cu respectarea exigențelor art.137, alin.5 Cod procedură fiscală, în condițiile în care acesta nu indică perioada față de care se datorează presupusele obligații, data de la care titlul executoriu își produce efectele și nici motivele de fapt, așa cum statuează art.43 imrpejurare care a cauzat contestatorului o vatamare constand în aceea că în absența indicării actului administrativ fiscal și a perioadei pentru care se calculează aceste penalitățile, instanța este în imposibilitate de a verifica temeinicia calculului acestor obligații, precum și stingerea lor prin plată.
S-a retinut de asemenea ca indicarea în cuprinsul titlului executoriu, a cuantumului sumei datorate de 888,00 lei nu răspunde exigențelor art.137, alin.5 Cod procedură fiscală, din moment ce nu există un titlu de creanță în care să se arate perioada pentru care sunt calculate aceste sume.
S-a retinut si ca în titlul executoriu contestat sunt menționate mai multe decizii având același număr respectiv 10 decizii din data de 01.07.2012 și una din data de 31.12.2012, însă aceste decizii deși au același număr conțin sume diferite astfel: decizia . ACC nr._ din 01.07.2012 pentru suma de 93,00 lei, decizia . ACC nr._ din data de 01.07.2012 pentru suma de 31,00 lei, decizia . ACC nr._ din data de 01.07.2012 pentru suma de 3,00 lei, decizia . ACC nr._ din data de 31.12.2012 pentru suma de 4,00 lei, decizia . ACC nr._ din data de 01.07.2012 pentru suma de 3,00 lei, decizia . ACC nr._ din data de 01.07.2012 pentru suma de 27,00 lei, decizia . ACC nr._ din data de 01.07.2012 pentru suma de 3,00 lei, decizia . ACC nr._ din data de 01.07.2012 pentru suma de 25,00 lei, decizia . ACC nr._ din data de 01.07.2012 pentru suma de 3,00 lei, decizia . ACC nr._ din data de 01.07.2012 pentru suma de 667,00 lei, decizia . ACC nr._ din data de 01.07.2012 pentru suma de 29,00 lei, deci acestea având același număr, astfel că natura obligațiilor este incertă.
S-a retinut ca sumele stabilite în sarcina contestatorului provin din sumele stabilite în sarcina PF T. M., și au fost calculate prin raportare la presupusele venituri realizate în anii 2001 - 2004, fără ca în prealabil intimata să emită un act administrativ fiscal, o declarație de impunere, care să constituie titlu de creanță, act care să individualizeze creanța și să stabilească scadența obligației de plată situație ce a dat posibilitatea intimatei să calculeze accesorii.
S-a retinut de asemenea ca titlul executoriu emis de către intimată vizează suma de 888,0 lei, fila 4 din dosar, iar situația comunicată de către CAS. M. are în vedere suma de 2,195 lei.
S-a mai retinut si ca sumele stabilite în sarcina contestatorului au fost calculate în anul 2013, prin raportare la presupusele venituri realizate în anii 2001 - 2004, astfel că organul fiscal a stat în pasivitate mai mulți ani și nu a stabilit mai repede obligațiile de plată aferente anilor anterior menționați imprejurare fata de care s-a apreciat că nu este echitabil sa se dispuna obligarea contestatorului la plata de accesorii calculate retroactiv, deoarece CAS M. și intimata au contribuit prin lipsa lor de diligență la curgerea acestor sume de bani.
În privința somației, instanța a reținut că și acest act de executare se impune a fi anulat, potrivit principiului accesorium seqitur principale.
Impotriva acestei sentinte a declarat apel intimata DGRFP Brasov AJFP M. solicitand anularea hotararii atacate in ceea ci priveste obligarea acesteia la plata sumei de 694 lei reprezentand cheltuieli de judecata.
In motivare s-a arătat că in datade 22.01.2014 contribuabilul nu figura cu obligatii restante deoarece sumele inscrise in somatie si titlu au fost stinse ca urmare a platii din 13.06.2013 si a integrarii in sistem a borderourilor de scadere transmise de CAS M. in data de 8.10.2013 pentru suma de 791 lei si in data de 25.11.2013 pentru suma 93 lei.
S-a aratat ca in conditiile in care contestatia a fost admisa iar debitul a fost achitat voluntar de debitor inainte de pronuntarea sentintei este criticabila solutia primei instante de obligare a intimatei la plata cheltuielilor de judecata.
S-a mai aratat ca temeiul obligarii la plata cheltuielilor il constituie culpa procesuala iar instanta are posibilitatea de a reduce onorariul apreciind ca acesta din urma a savarsit un abuz de drept.
S-a aratat ca este necesar a se examina complexitatea documentelor intocmite si a valorii sumelor contestate pentru a verifica daca promovarea contestatiei justifica plata unui astfel de onorariu.
Analizând apelul formulat constată ca acesta este nefondat pentru următoarele considerente:
Reține mai întâi instanța că apelantul a fost obligat la plata cheltuielilor de judecata ca urmare a admiterii contestației la executare promovată de intimat împotriva executării silite desfășurate de apelant împotriva acestuia.
Se reține că soluția primei instanțe de anulare a actelor de executare nu a fost contestată de către apelantă ci calea de atac formulată de aceasta a fost limitată la soluția privitoare la cheltuielile de judecată.
Se reține în continuare că onorariu avocatial pretins de reclamant nu este disproportional fata de complexitatea cauzei, valoarea sumei contestate si activitatea efectiv depusa de avocat. Se retine in acest sens ca titlul executoriu cuprindea un numar ridicat de decizii iar motivele invocate de parte si insusite de instanta au fost multiple. De altfel, suma pretinsa de intimat este similara onorariilor practicate pentru cauzele de acelasi gen si complexitate.
Imprejurarea ca la data de 22.01.2014 apelantul nu ar mai figura cu restante deoarece ar fi achitat o parte din datorie anterior sesizarii instantei insa scazute din evidenta apelantei ulterior acestui moment nu exclude culpa procesuala a intimatei ci dimpotriva, o agraveaza, avand in vedere ca in ciuda stingerii debitului prin plata, pana la data sesizarii instantei nu dispusese incetarea executarii.
Prin urmare, retinand culpa procesuala a intimatei precum si imprejurarea ca nu se impunea reducerea onorariului avocatului, in mod corect prima instanta a dispus obligarea intimatei la plata acestuia.
F. de acestea, in baza art 480 C pr civ va respinge apelul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul declarat de intimata DGRFP B.- AJFP M., cu sediul procesual ales în Tg.M., ..1-3, jud.M. împotriva sentinței civile nr 983 din 3.10.2013, pronunțată de Judecătoria Reghin, în dosarul nr._ .
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședința publică din 02.04.2015
Președinte, L. D. | Judecător, C. S. | |
Grefier, A. A. |
Red.tehnored DAL/27.05.2015
Listat A.A./02.06.2015/4 ex
| ← Uzucapiune. Decizia nr. 81/2015. Tribunalul MUREŞ | Ordonanţă preşedinţială. Decizia nr. 65/2015. Tribunalul MUREŞ → |
|---|
