Contestaţie la executare. Decizia nr. 371/2015. Tribunalul MUREŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 371/2015 pronunțată de Tribunalul MUREŞ la data de 18-06-2015 în dosarul nr. 371/2015
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
Operator de date cu caracter personal înregistrat sub nr.2991
DECIZIA CIVILĂ Nr. 371/2015
Ședința publică din data de 18 iunie 2015
Completul constituit din:
PREȘEDINTE E. O.
Judecător M. M.
Grefier S. D.
Pe rol fiind judecarea apelului declarat de apelantul S. S. cu sediul în Târgu-M., .. 50, jud. M., având C._, împotriva sentinței civile nr. 527 din data de 11 februarie 2015, pronunțată de Judecătoria Târgu M. în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților, atât la prima cât și la a doua strigare a cauzei.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Se constată depus la dosarul cauzei prin registratura instanței la data de 18 iunie 2015, din partea apelantului S. S., chitanța în cuantum de 50 lei reprezentând achitarea taxei judiciare de timbru și cerere de judecare a cauzei în lipsă.
Instanța verificând din oficiu competența în raport de prevederile art. 131 Cod procedură civilă, constată că este competentă general, material și teritorial să judece apelul declarat de apelantul S. S., împotriva sentinței civile nr. 527 din data de 11 februarie 2015, pronunțată de Judecătoria Târgu M., apel care este declarat și motivat în termen, legal timbrat conform dovezii de la fila 14 dosar.
În baza actelor și lucrărilor dosarului, instanța constată încheiată faza procedurii probatorii și reține cauza în pronunțare.
TRIBUNALUL
Prin sentința civilă nr. 527/11.02.2015 pronunțată de Judecătoria Tg. M. în dosarul nr._ /_ a fost respinsă ca neîntemeiată contestația la executare formulată de contestatorul S. S., în contradictoriu cu intimatul B. V. M. A..
Instanța de fond, pentru a pronunța această hotărâre ,a reținut că s-a solicita de către contestator anulare încheierii B. prin care i s-a respins cererea de încuviințare a executării silite întrucât aceasta nu era exigibilă și în subsidiar lămurirea titlului executoriu cu consecința admiterea cererii de executare silită.
Instanța a constat că prin sentința civilă nr. 1897/04.11.2011 pronunțată de Tribunalul M., așa cum aceasta a fost modificată prin decizia nr. 1014/R/19.07.2012 a Curții de Apel Tg. M., pârâtul Spitalul Clinic Județean a fost obligat la plata în favoarea fiecărui reclamant a diferențelor de drepturi salariale reprezentând reținerile de 25% din aceste drepturi, pentru perioada 01.07.2010 – 04.11.2011.
De asemenea, a mai reținut instanța că prin încheierea din data de 29.10.2014 pronunțată în dosarul execuțional 832/E/2014, B. V. M. A. a respins cererea de executare silită întrucât creanța nu este exigibilă raportat la dispozițiile art. 1, alin. 2 din OUG 71/2009.
În aplicarea prevederilor art. 430 alin.1, art. 665 alin.1, 2 și 5 pct. 4, art. 711, art. 712 alin . 1 și art. 719 alin. 1 și 5 Cod de procedură civilă ca și având în vedere prevederile art. 1 și 2 din OUG nr. 71/2009 – referitoare la procedura de executare a drepturilor de natură salarială stabilite în favoarea personalului din sectorul bugetar, față de argumentele aduse de contestator, instanța a arătat că prin sentința civilă a cărei executare se urmărește, pârâtul Spitalul Clinic Județean M. a fost obligat la plata în favoarea fiecărui reclamant a diferențelor de drepturi salariale, iar nu a unor despăgubiri, iar aspectele legate de natura sumelor la care a fost obligat pârâtul poate fi soluționată pe calea procedurii lămurii titlului executoriu, sens în care acest petit subsidiar formulat de contestatoare, prin încheierea pronunțată la data de 4 februarie 2015 a fost disjuns și declinat spre competentă soluționare către Tribunalul M..
Întrucât prin sentința civilă nr. 1897/ 04.11.2011a Tribunalului M. pârâtul a fost obligat la plata unor sume cu titlu de diferențe de drepturi salariale și având în vedere că prin prevederile art. 1 alin.2 din OUG nr. 71/2008 s-a suspendat orice procedură silită, s-a dispus respingerea contestației la executare în considerarea faptului că executorul judecătoresc în mod legala a emis încheiere din data de 29.10.2014 în dosarul execuțional nr. 832/E/2014.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel contestatorul S. S., solicitând admiterea apelului și modificarea sentinței atacate în sensul admiterii cererii de anulare a încheierii din data de 29.10.2014 dispusă în dosarul execuțional nr. 832/E/2014.
Se susține în motivare apelului că hotărâre atacată este netemeinică și nelegală întrucât, în opina apelantei, faptul că există posibilitatea lămuririi dispozitivului nu poate constituii un motiv de respingere a contestației ,având în vedere că în speță este vorba în mod evident despre despăgubiri salariale datorate în temeiul principiului reparației integrale a prejudiciului cauzat membrilor de sindicat.
Se arată că în dispozitivul sentinței civile nr. 1897/ 04.11.2011 a Tribunalului M. se reține faptul că prin acțiunea promovată s-a solicitat obligarea debitorului la plate unei despăgubiri egale cu diferența dintre salariile cuvenite și salariile efectiv plătite [ …], iar în acest sens se susține că dintr-o eroare, instanța de judecată deși a fost investită cu o cerere în despăgubiri s-a pronunțat asupra unor drepturi salariale.
De altfel, susține apelanta, în speță nici nu poate fi vorba despre drepturi salariale, întrucât temeiul promovării acțiunii în dosarul de fond l-a constituit răspunderea patrimonială a angajatorului pentru prejudiciul material cauzat angajaților săi prin operarea unor rețineri nelegale din salariile acestora, potrivit prevederilor art. 253 din Codul muncii.
Se conchide că fiind vorba despre despăgubiri, iar nu despre drepturi propriu - zise, în speță nu sunt incidente prevederile art. 1 alin.2 din OUG nr. 71/2008, iar normele legale aplicabile executării silite în speță fiind cele de drept comun .
În drept au fost invocate prevederile art. 466 și urm. Cod de procedură civilă.
Intimatul nu a formulat întâmpinare.
Analizând hotărârea atacată prin prima motivelor de apel și având în vedere efectul devolutiv al căii de atac, consacrat de prevederile art. 476 Cod de procedură civilă, tribunalul reține următoarele:
Cererea de încuviințare a executării silite formulată de contestatoare a fost respinsă de către executorul judecătoresc în condițiile art. 665 alin. 5 pct. 4 Cod de procedură civilă, creanța nefiind exigibilă.
Argumentele expuse de contestatoarea apelantă în susținerea poziției sale nu au niciun fundament legal, în condițiile în care titlul executoriu în cauză este reprezentat de o hotărâre judecătorească, ale cărei dispoziții sunt intrate în autoritatea lucrului judecat iar executorul judecătoresc nu este abilitat a lămurii titlul executoriu reprezentat de o hotărâre judecătorească.
De altfel, se poate observa că apelanta contestatore nu a invocat o culpă a executoriului judecătoresc ci în mod constant, atât în fața instanței de fond cât și în cale de atac a făcut referire la o eroare a instanței care a soluționat litigiul de muncă finalizat prin sentința civilă nr. 1897/04.11.2011 a Tribunalul M..
Ori, sub acest aspect, tribunalul consideră că în mod corect instanța de fond a dispus disjungerea petitului având ca obiect lămurirea titlului executoriu - sub aspectul criticilor prezentate de contestatoarea apelantă relativ la natura drepturilor cu privire la care instanța s-a pronunțat, având în vedere că potrivit prevederilor art. 713 alin. 3 Cod de procedură civilă ,contestația privind lămurirea titlului executoriu se introduce la instanța care a pronunțat hotărârea ce se execută.
Atât vreme cât prin hotărârea judecătorească a cărei executare s-a solicitat ,se face vorbire de obligația stabilită în sarcina pârâtului Spitalul Clinic Județean ca reprezentând „diferențe de drepturi salariale ” și nu de „despăgubiri”, iar în ceea ce privește acest tip de creanțe sunt incidente prevederile art. 1 alin.2 din OUG nr. 71/2008, soluția de respingere a încuviințării executării silite dată de executorul judecătoresc cât și cea pronunțată de instanța de fond sunt corecte și legale, întrucât anterior lămuririi titlului executoriu nu este posibilă o altă interpretate a dispozițiilor acestuia.
Pentru considerentele mai sus arătate, în temeiul prevederilor art. 480 alin.1 Cod de procedură civilă, tribunalul urmează a respinge ca nefundat apelul dedus judecății.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca neîntemeiat apelul formulat de S. S. împotriva sentinței civile nr. 527/11.02.2015, pronunțată în dosarul nr._, al Judecătoriei Târgu M..
Fără cheltuieli de judecată.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 18 iunie 2015.
Președinte, E. O. | Judecător, M. M. | |
Grefier, S. D. |
Red./Tehnored./M.M.
Listat/S.D./4 ex./08.07.2015
Jud. fond. A. A.
| ← Acţiune în constatare. Decizia nr. 378/2015. Tribunalul MUREŞ | Fond funciar. Decizia nr. 143/2015. Tribunalul MUREŞ → |
|---|
