Pretenţii. Decizia nr. 175/2015. Tribunalul MUREŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 175/2015 pronunțată de Tribunalul MUREŞ la data de 14-04-2015 în dosarul nr. 175/2015
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
Operator de date cu caracter personal înregistrat sub nr. 2991
DECIZIA CIVILĂ Nr. 175/2015
Ședința publică din data de 14 aprilie 2015
Instanța constituită din:
Președinte: M. L.
Judecător: P. M.
Grefier: C. M. P.
Pe rol judecarea apelului formulat de pârâta . Group SA (cu sediul în B., .. 15, județul B.), împotriva sentinței civile nr. 663 din data de 12 noiembrie 2014 pronunțată de Judecătoria Reghin în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Se constată că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsa părților.
Instanța invocă din oficiu excepția necompetenței materiale a Tribunalului M. - Secția civilă și reține cauza în pronunțare asupra acesteia.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra prezentei cauze civile, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 663 din data de 12 noiembrie 2014 pronunțată de Judecătoria Reghin în dosarul nr._ , s-a admis acțiunea formulată de reclamantul S. C. Județean de Urgență M., în contradictoriu cu pârâtul S. O. P. și pârâtul - introdus în cauză - . Group SA și l-a obligat pe pârâtul - introdus în cauză - . Group SA să plătească reclamantului suma de 19.450,24 lei reprezentând contravaloarea serviciilor medicale acordate persoanei vătămate M. C. L. și a dobânzilor legale de la data de 25.01.2011 și până la data plății.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâta . Group SA, solicitând admiterea căii de atac, desființarea hotărârii și casarea cu rejudecare a prezentei cauze.
În ședința publică desfășurată la data de 14 aprilie 2015, instanța, din oficiu, a ridicat excepția necompetenței materiale a Tribunalului M. – Secția civilă.
Deliberând asupra excepției necompetenței materiale invocate din oficiu, tribunalul o constată întemeiată, pentru motivele care vor fi arătate în continuare.
Prezenta pricină poartă între persoana juridică reclamantă (S. C. Județean de Urgență Tîrgu M.), o persoană fizică pârâtă (S. O. P.), o persoană juridică pârâtă introdusă în proces de instanță (. Group SA) și o persoană juridică chemată în garanție (IPJ M.). De menționat că pe parcursul judecății instanța a dispus introducerea în cauză în calitate de pârât a asigurătorului RCA al vehiculului implicat în accident și care era condus de persoana presupusă vinovată, luând în considerare și solicitările făcute în acest sens chiar de către reclamant, în cuprinsul cererii de chemare în judecată (a se vedea mențiunile de la fila 10 din dosarul de fond).
Raportul juridic dintre părți, dedus judecății, își are originea într-un contract de asigurare obligatorie de răspundere civilă auto (RCA), grefat pe un raport de răspundere civilă delictuală, în condițiile producerii riscului asigurat. Raportul de asigurare menționat mai sus este corespunzător obiectului de activitate al societății comerciale pârâte din proces.
Nu în ultimul rând, obiectul principal al cauzei de față este reprezentat tocmai de acțiunea în pretenții declanșată de intimatul reclamant și îndreptată împotriva apelantei pârâte . Group SA în calitate de asigurător de răspundere civilă, precum și împotriva intimatului pârât S. O. P. în calitate de persoană presupus vinovată de producerea evenimentului rutier, pentru recuperarea pretinselor daune materiale pe care le-a suferit ca urmare a faptului că în urma accidentului de vehicul a fost obligat să efectueze cheltuieli cu îngrijirile medicale acordate unei persoane vătămate, vehiculul condus de cel vinovat beneficiind de asigurare obligatorie de răspundere civilă auto (RCA) în baza unui contract încheiat cu societatea pârâtă.
Prin urmare, litigiul ce se desfășoară între părți este un litigiu comercial (potrivit vechii reglementări, incidente în cauză), întrucât operațiunea juridică pusă în discuție, alături de răspunderea civilă delictuală, este un fapt de comerț, atât obiectiv, cât și subiectiv, în sensul art. 3 pct. 17 și art. 4 coroborat cu art. 56 din vechiul Cod comercial. În același sens s-a statuat și în Decizia nr. XXIII/2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secțiile Unite, potrivit căreia s-a stabilit că în aplicarea dispozițiilor art. 2 din Legea nr. 32/2000 privind societățile de asigurare și supravegherea asigurărilor, natura juridică a acțiunii în regres exercitate de asigurător (societate de asigurare) împotriva persoanelor culpabile de producerea unui accident este comercială, iar nu civilă. Deși interpretarea oficială a Înaltei Curți de Casație și Justiție poartă asupra acțiunii în regres, iar nu asupra acțiunii directe introduse de către persoana care se pretinde păgubită, raționamentul avut în vedere de instanța supremă pentru a pronunța această decizie este aplicabil în aceleași coordonate și în ipoteza din speță.
În atare condiții, judecata realizată de către prima instanță s-a făcut în conformitate cu normele de competență materială instituite de art. 94 pct. 1 lit. j din Codul de procedură civilă, iar apelul declarat de pârâtă este de competența tribunalului.
Însă datorită specificității litigiului de față, caracterului comercial/specializat al acestuia, competența materială de soluționare a cauzei nu aparține Tribunalului M. – Secția Civilă, ci Tribunalului Specializat M., constituit, între altele, pentru a judeca acest tip de cauze. Pentru a hotărî astfel, avem în vedere și dispozițiile art. 226-228 din Legea nr. 71/2011, dar și prevederile art. 129 alin. 2 pct. 2 și art. 130 alin. 2 din Codul de procedură civilă, care fac referire la modul în care trebuie abordată necompetența materială.
Față de toate aceste considerente, în temeiul art. 2 lit. d și art. 37 din Legea nr. 304/2004 coroborat cu art. 132 alin. 3 din Codul de procedură civilă, instanța va admite excepția necompetenței materiale a Tribunalului M., invocată din oficiu și va declina competența materială de soluționare a apelului formulat de apelanta . Group SA, împotriva sentinței civile nr. 663 din data de 12 noiembrie 2014 pronunțată de Judecătoria Reghin în dosarul nr._, în favoarea Tribunalului Specializat M..
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite excepția necompetenței materiale a Tribunalului M. – Secția civilă, invocată de instanță din oficiu.
Declină competența materială de soluționare a apelului formulat de pârâta . Group SA (cu sediul în B., .. 15, județul B.), împotriva sentinței civile nr. 663 din data de 12 noiembrie 2014 pronunțată de Judecătoria Reghin în dosarul nr._, în favoarea Tribunalului Specializat M..
Definitivă.
Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței la data de 14 aprilie 2015.
Președinte, M. L. | Judecător, P. M. | |
Grefier, C. M. P. |
Red. P.M./Dact. P.M.
16.04.2015/2 ex.
Judecător fond: D. D.
| ← Suspendare executare art.484,507,512,700,718 NCPC/art.... | Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Decizia nr.... → |
|---|
